2007
I teie mahana te taime mau
Novema 2007


I teie mahana te taime mau

Eaha ta tatou e rave nei i teie nei mahana no te papa‘i i roto i to tatou mau varua te mau haapiiraa a te evanelia o te faaitoito ia tatou i te mau tau tamataraa ?

Hōho’a

I te taime a faaite ai te Peresideni James E. Faust i ta‘u vahine faaipoipo e ia‘u nei e e tauihia maua i Lima, Perou, aita roa’tu maua i ite e i te 15 no Atete 2007, tau mahana noa i muri a‘e i to maua taeraa’tu i reira, e ite mata ïa maua i te hoê aueueraa fenua rahi. Hau atu i te 52.000 fare tei vavahihia e te puai rahi o te aueueraa fenua. Te mea ino roa’tu, e 500 taata tei pohe. E iva o ratou e mau melo ïa no te Ekalesia. Ua faaruru te mau melo no te mau tĭtĭ no Ica e Pisco e te mau mataeinaa no Cañete e Chicha i te puai o te aueueraa fenua.

Ua horo‘a oioi te Ekalesia i te tautururaa i to’na mau melo e te mau taata no te tahi mau ekalesia ê atu. Te po‘ipo‘i i muri a‘e i te aueueraa fenua, ua farii to tatou mau melo i te vahi ati, i te maa e te ahu, e na mua‘e i te hora ahuru ma piti i te avatea ua horo‘a te Ekalesia i te tautururaa i te pû no te ohipa rû a te fenua. Ua fariihia e rave rahi mau melo tei ere i to ratou mau fare i roto i ta tatou mau fare pureraa. Noa’tu e ati mana‘o-ore-hia ua tere maitai râ te faanahoraraa a te autahu‘araa no te afa‘i atu i ‘te tautururaa i te feia tei roohia i te ati.

Ua haere te mau peresideni tĭtĭ e mataeinaa e te mau episekopo e tauturu i to ratou mau melo tau minuti noa i muri a‘e i te aueueraa fenua. E mea ti‘a ia faaitehia te ati rahi ta teie nei mau faatere no te autahu‘araa i faaruru: e pô ; aita e mori ; ua rahi te mau fare parari i te mau vahi atoa ; e aita te fenua i faaea i te aueue. Ua faarue teie nei mau faatere no te autahu‘araa i to ratou mau utufare i te vahi papû e ua haere atu i rapae i roto i te pouri, i rotopu i te mau taata e heva ra ma te haatihia e te mau fare tei vavahihia. No reira ua haere to tatou feia faatere i roto i te aru‘i e i te mau mahana i muri mai, ma te faaruru i te mau aueueraa fenua pinepine e te puai e te hoê faaararaa no te miti faaî. Ua maimi ratou na roto i te mau huahua fare, i roto i te aueueraa fenua, ma te horo‘a i to ratou iho mau ora no te tii i te mau melo atoa. Ua parau te hoê episekopo: « Ma te feruriraa i te ati e vai nei ua horo vau no te maimi i to‘u mau taeae e to‘u mau tuahine e feia faatere no te Ekalesia ». Ua itehia ratou e ana. E mea na reira to’na faaohiparaa i te taato‘araa o te aru‘i.

Eaha te mea i tura‘i i teie nei feia faatere no te haere i rapae no te tauturu ia vetahi ê, ma te taiâ ore i te fifi o to ratou iho mau ora ? E mea papu roa e no to ratou ïa faaroo i te Faaora e i Ta’na Ekalesia. No to ratou taaraa i to ratou piiraa ei feia faatere i roto i te autahu‘araa. O te mau ture ïa no te evanelia tei papa‘ihia i roto i to ratou mau oraraa hou te aueueraa fenua, e ere râ i te taime no te ati – aita i papa‘ihia i te inita, i te auahi e te Varua i ni‘a i te păpă taata ra o to ratou aau (a hi‘o 2 Korinetia 3:3).

E nehenehe te aueueraa fenua e tupu â. Afea e aore râ nahea te reira e tupu ai e aore roa e taata i ite. Ia tae ana‘e mai te reira, e ati rahi ïa. I raro a‘e râ i te faatereraa a te autahu‘araa, ua faaruruhia te fifi no taua taime ra. I roto i te mau taime e rave rahi, ia ore ana‘e e maraa i te mau melo, ua tauturu te Fatu. Ua parau te tahi mau melo e ua ite ratou i te mau taata i roto i te ahu uouo i te tautururaa i te faaoraraa i to ratou mau ora. Ua faaroo vetahi i te mau reo tei arata‘i ia ratou. Ua riro te mau matahiti taviniraa i roto i te Ekalesia ei haapiiraa faaineineraa no te faanaho e no te tauturu te tahi e te tahi.

Te tupu atoa nei teie huru ohipa i roto i to tatou mau oraraa. Aita tatou e ite afea e aore râ nahea te mau aueueraa fenua e ta‘iri ai ia tatou. Eita ratou e riro ei mau aueueraa fenua iho mai tei tupu i Peru, e mau aueueraa râ o te mau faahemaraa, o te mau hara aore râ te mau tamataraa mai te ohipa ore aore râ te ma‘i rahi. Teie mahana te taime no te faaineine ia tae mai ana‘e taua huru aueueraa ra. Teie mahana te taime mau no te faaineine – eiaha râ i roto i te tau ati. Eaha ta tatou e rave nei i teie nei mahana no te papa‘i i roto i to tatou mau varua te mau haapiiraa a te evanelia o te faaitoito ia tatou i te mau tau tamataraa ?

Ei hi‘oraa, eaha ta Iosepha tei hoohia i Aiphiti i ueue i roto i to’na ra varua no te pahono « eaha hoi au e ti‘a’i ia rave i tena na ino rahi, a hara’i i te Atua ? » (Genese 39:9) a ape ai oia i te tamataraa a te vahine a Potifara no te ofati i te ture no te viivii ore ? Eaha ta Nephi i ueue na mua’tu i roto i to’na varua a faaruru ai oia i te hoê faaueraa a te Atua i nehenehe ai ia’na ia pahono, « e haere atu vau e rave hoi,… ua ite hoi au ? » (1 Nephi 3:7).

Te mea ta teie feia faatere tuiroo i rave o te faati‘araa ïa i te Varua ia papa‘i i te mau tumu parau o te evanelia i roto i to ratou mau varua. Aita teie papa‘iraa e tupu noa i te hoê taime poto. Na te faaite hohonuraa i to tatou mau varua i te mau ture no te parau-ti‘a e faatupu i te huru-ê-raa i roto i ta tatou faaineineraa no te mau aueueraa varua. E nehenehe ta teie nei faaiteraa e haamaitaihia na roto i te feruri hohonuraa e na roto i te faahoperaa i te mau mana‘o ino.

E aahia te mau tumu parau mure ore i roto ia tatou eiaha noa na roto ana‘e i te tai‘oraa i te mau haapiiraa a te mau peropheta e te mau papa‘iraa mo‘a na roto atoa râ i te feruri hohonuraa i te reira na roto i te varua o te pure. Ei hi‘oraa, ua rave o Nephi i te taime no te parahi e no te feruri hohonu. No to’na na reira raa, ua ite oia i te mau poe faufaa rahi no te parau mau (a hi‘o 1 Nephi 11:1). A rave i te taime no te rave i te mea ta te Fatu i faaue ia tatou ia rave: « A faaherehere na i teie nei mau mea i roto i to outou na mau aau, e ia vai noa hoi te hanahana e te hanohanoraa o te mure ore i ni‘a i to outou na mau feruriraa ». (PH&PF 43:34). I roto i te hoê ao o te titau rahi nei i to tatou taime, e mea faufaa rahi roa ia rave tatou i te taime no te feruri hohonu i roto i to tatou mau utuafare, ia noaa ia tatou te ite no ni‘a i te haapiiraa no te ra‘i e ta’na mau tumu parau. Mai ta te Faaora i parau, « e haere outou i to outou mau utuafare, a feruri ai i ta‘u parau ra… ia ite outou, e e faaineine i to outou mana‘o no ananahi ». (3 Nephi 17:3).

Na roto i taua rave‘a ra, e tamau noa ïa to tatou ite i te haapiiraa e ta’na mau parau tumu i te haamaitai hia mai te mea e faaroo atoa tatou i te faaaraa a te Fatu no ni‘a i te mau mea ino. E au ra e te vai nei te tahi mau taata o te tura‘i ra ia tatou ia rave e aore râ ia feruri e ia tupu ana‘e te mau aueueraa i mua aita ïa tatou i faaineine maitai hia. No ni‘a i te reira huru, ua horo‘a mai te Faaora ia tatou i te hoê taviri o te tauturu ia tatou ia faaineine maitai a‘e i teie mahana no te mau tauiraa mana‘o-ore-hia no ananahi. Ua parau Oia, « no reira, mai te mea e faaino to oe rima ia oe, a tapu ê atu i te reira ; aore râ mai te mea e faaino to taea‘e ia oe e ia ore oia e fa‘i e e faarue, e tapu-ê-hia’tu ïa oia » (Iritiraa a Iosepha Semita Mareko 9:40).

Aua‘e râ, ua haapii te Faaora ia’na iho i te auraa no te tapu-ê-raa’tu i to tatou rima. E ere no ni‘a i te tapuraa ia tatou iho o te iritiraa râ ia tatou iho i teie mahana i rapae au i taua mau mana ra o te tape‘a ia tatou ia faaineine no te mau aueueraa fenua no ananahi. Mai te mea e mau hoa to‘u o te horo‘a mai nei i te mau mana‘o ino, e mea maramarama ïa teie a‘oraa: « E mea maitai a‘e no oe ia tomo atu i roto i te oraraa ma te taea‘e-ore, ia ti‘avaruhia oe e to oe taea‘e i hade ra ». (Iritiraa a Iosepha Semita Mareko 9:41) Ua faaohipa te Fatu i teie iho ture a faaara ai oia ia Nephi ia faarue i to’na mau taeae tei riro ei ati rahi no’na (a hi‘o 2 Nephi 5:5).

Teie tapu-ê-raa e ere te mau hoa ana‘e, o te mau ohipa ino atoa râ, mai te mau hoho‘a tano ore i roto i te afata teata, te tahua itenati, te mau hoho‘a teata, te mau buka, te mau hauti e aore râ, pehe. Te haamauraa i teie mau parau haapiiraa i roto i to tatou aau e tauturu te reira i te pato‘iraa i te faahemaraa e no te hahi-ore-raa i te mau faaururaa iino.

Mai te mea e, e nana’o tatou i teie parau tumu i roto i to tatou feruriraa, na te reira e tauturu ia tatou ia pato’i i te faahemaraa ia fati i raro a’e i te faaururaa iino. E faariro te haamaitairaa i ta tatou haapiiraa i te evanelia e te mau parau tumu ia tatou ia riro ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa o tei mau i te mau faufaa evanelia tei aa-hohonu-hia. Ei mau taata tei mau i te autahu‘araa, e ite ïa tatou e e horo‘ahia mai ia tatou te fafauraa tei horo‘ahia i te peropheta Ieremia: « Inaha, ua faarirohia oe e au i nauanei mai te oire faaetaetahia ra, mai te pou auri, e mai te patu veo, i teie atoa nei fenua » (Ieremia 1:18).

I reira e nehenehe ai ia tatou ia faaite i to tatou mauruuru mai te tuahine Linda Cruzado i Ica. I muri a‘e i to’na faarururaa i te taato‘araa o te pô i te mau mata‘i, ua papa‘i oia e: « I te hitiraa mahana, i te po‘ipo‘i a‘e, ua faaite mai to tatou Metua i te Ao ra i To’na ra here na roto i te mahana mahanahana tei fâ mai i te po‘ipo‘i roa ra, e i te pô ua tamahanahana Oia ia matou e te hoê aru‘i feti‘a roa ».

Teie mahana o to tatou ïa taime no te vai itoito e ia faaoti i te horo‘a i to tatou mau varua i te hoê faaiteiteraa hohonu i te mau haapiiraa a to tatou Faaora. Ua ite au e te ora nei Oia e i muri a‘e i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe e rave, e faatupu ïa oia i te huru-ê-raa. Te faaite papû nei au i te reira mau mea i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.