2007
Faateitei i te faito
Novema 2007


Faateitei i te faito

Haapapû maitai e, e nehenehe ta outou e ou’a ohie noa i ni’a a’e i te faito tumu no te rave i te ohipa misionare, e te tamau noa nei outou i te faateitei i te auri.

Hōho’a

Ua fana’o vau i te ava’e i mairi a’e nei i to’u tono-raa-hia i roto i te haapiipiiraa na te mau peresideni misioni no te Area Tooa o te Râ no Amerika Apatoerau. I roto i te mau peresideni misioni i tae mai te vai atoa ra ta’u tamaiti, o Lee, tei piihia ia tavini hou a hope ai ta’u tonoraa ohipa i roto i te Peresideniraa no te Area no Europa Ropu.

I muri a’e i te tamaaraa na te mau peresideni misioni atoa e ta ratou mau vahine, ua haere atu matou, o Lee, o vau e ta maua na vahine, i roto i to’u piha i te hotera no te tahi maa taime iti. Ta matou tau’araa parau no ni’a ïa i te ohipa misionare. Ua faaite maira o Lee i te ohipa i tupu i ni’a i ta’na mau misionare mai te taime a ani mai ai te Peresideni Hinckley ia tatou ia faateitei i te faito no te rave i te ohipa misionare. Te parau ra oia e, ua itehia te hoê tauiraa rahi i roto i te ineineraa o te misionare e tae mai nei i roto i te misioni. Na roto i taua tau’araa parau ra, ua haamana’o a’era maua i te hoê iteraa ta’u e o Lee i farerei i te tau tei te fare haapiiraa tuarua o Lee.

Tei roto o Lee i te pŭpŭ tuaro no ta’na fare haapiiraa – e horo vitiviti e e ou’a teitei ta’na haa tuaro. I roto i te Ha’utiraa tuaro nui no te matahiti 1968 tei tupu i te oire no Mexico, ua faahiahia to te ao atoa nei i te hoê taata ou’a teitei mataro-ore-hia, o Dick Fosbury to’na i’oa. Ua iteahia ia’na te hoê ou’a teitei apî, oia hoi, e horo taoao oia e tae roa’tu i mua i te auri faito teitei, i reira oia e ou’a ai na muri ma te haafefe i te tua na ni’a a’e i te auri – i parauhia ai te reira ou’a e, te ou’a Fosbury.

Ua tupu te maere i roto ia Lee, mai te tahi atu mau taata e rave rahi, i mua i teie « technique » apî, aita râ ta’na e vahi no te haamata i te tamatamata i te reira e tae roa’tu i te taime e haamata faahou ai te matahiti apî o te haapiiraa. I te hoê ahiahi, i to’u ho’iraa mai i te fare, te ite nei au ia’na te tamatamata nei i te ou’a Fosbury i roto i te fare i te tahua i raro. Ua tuu oia hoê parahiraa i te tahi pae e hoê i te tahi pae, e i reira oia e ou’a ai na ni’a a’e i te hoê aufau poromu ta’na i tarava i ni’a i na parahiraa e piti, e na te hoê ro’i mărû e tamarû i to’na toparaa. Ua ite papû a’era vau e, eita e maoro tera ro’i ua oti to’na parau i roto i tera faanahoraa ta’na. No reira, ua tapea a’era vau i ta’na ohipa ou’a. E ua ani atu vau ia’na ia haere maua i te fare toa hooraa tauhaa tuaro, i reira maua i te hooraa mai i te tahi mau mărû no te tamarû i te ou’araa e te tahi atoa pou faauta auri, e nehenehe ïa ta’na e haere i rapae e rave ai i te reira ohipa.

I muri a’e i to Lee tamatamataraa i teie ou’a Fosbury, ua faaoti oia e ho’i mai i ni’a i te ou’a ta’na i mataro noa. Mai te pue tau mahanahana e tae roa’tu i te pue tau haapoheraa raau, ua tamau noa o Lee i te ou’a e rave rahi hora i muri i to matou fare.

I te hoê ahiahi i to ho’iraa mai na te ohipa te ite nei au ia Lee te ou’a noa ra. Ua ui atura vau e, « eaha te teitei o te auri ? »

Na ô maira oia e, « E pae avae, e va’u initi ». (1,75 metera)

« No te aha te reira teitei ? »

Na ô maira oia e, « Tera te faito teitei e titauhia no te ô i roto i te tata’uraa »

Ui atura vau e, « Eaha to oe huru ? »

« E nehenehe ta’u e ou’a i te reira pauroa te taime. Aita vau i hape a’e ».

Na ô atura vau e, « Faanuu taua i te auri i ni’a a’e, e hi’o taua e, eaha te huru i reira ».

Na ô maira oia e, « I reira ïa vau e hape ai ».

Na ô atura vau ia’na e, « Mai te mea e, aita oe e faateitei i te auri, nahea oe e ite ai i to oe faito mau ? »

No reira, ua haamata a’era maua i te faateitei i te auri e pae avae e hoê ahuru initi i ni’a a’e (1,79 metera) ; i muri iho, e ono avae (1,80 metera), e na reira noa, no te haamaitai atu â ia’na. Ua riro mai o Lee ei taata ou’a teitei maitai a’e no te mea, aita oia i haapa’o noa i te ou’a i te faito tahua i titauhia. Ua haapii oia e, noa’tu e, e hape oia, e tamau noa oia i te faateitei i te faito, ia riro mai oia ei taata ou’a teitei maitai roa a’e e ti’a ia’na ia titau.

I to’u haamana’oraa i taua ohipa ra i tupu i ni’a i ta’u tamaiti, haamana’o atura vau i te parau poro’i ta Elder M. Russell Ballard i vauvau mai i roto i te tuhaa pureraa autahu’araa i te amuiraa rahi no Atopa 2002, i reira hoi to’na titauraa i te feia apî no te Ekalesia ia riro mai ratou ei u’i misionare rahi roa a’e. Ua faaara oia e, ua faateiteihia te auri, oia hoi, te faito raro roa i titauhia no te rave i te ohipa misionare. Ua faaite mai oia i te feia apî tamaroa o te Autahu’araa a Aarona ia faaineine ia ratou ma te itoito no te titau i teie faito teitei apî. Ua horo’a atoa mai oia i te mau arata’iraa nate mau metua tane, te mau episekopo, e te mau peresideni titi, no ni’a i te tautururaa i te feia apî tamaroa ia faaineine ia ratou no te rave i te hoê tau misionare rave tamau (a hi’o « Te u‘i rahi a‘e o te mau misionare », Liahona, Novema 2002, 46-49).

I roto i ta’na mau parau opaniraa i roto noa â i taua tuhaa pureraa autahu’araa ra, ua horo’a mai te Peresideni Hinckley i to’na mau mana’o no ni’a i te a’oraa a Elder Ballard. Te parau ra oia e: « I paraparau atu na o Elder Ballard ia outou no ni’a i te mau misionare. Te farii nei au i ta’na mau parau. Te ti’aturi nei au e, e titau te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia taea’ahia ia ratou te titauraa ta’na i faataa mai nei. E faateitei tatou i te auri i roto i te parau no te ti’amâraa e te ti’araa o ratou o te haere atu i roto i te ao ei auvaha no te Fatu ra o Iesu Mesia » (« I te mau tane no te Autahu‘araa », Liahona, Novema 2002, 57).

Aita i maoro i muri iho, i roto i te hoê rata i papa’ihia i te 11 no Ditema 2002, ua horo’a mai te Peresideniraa Matamua i te arata’iraa i te feia faatere o te Ekalesia no ni’a i te mau ture no te ohipa misionare rave tamau. Te na ô ra te arata’iraa e: « Ua riro te ohipa misionare rave tamau ei haamaitairaa no ratou o tei piihia na roto i te faaururaa na te Peresideni o te Ekalesia. Tei te mau Episekopo e te mau peresideni titi te hopoi’a faufaa roa ia imi i te mau melo ti’amâ e te ti’a, tei ineine i te pae varua, te pae tino e te pae o te feruriraa no teie ohipa mo’a e o te nehenehe e tonohia ma te haape’ape’a ore. Te mau taata aita e maraa ia ratou tera mau titauraa i te pae tino, te feruriraa e te aehuehuraa i roto i te ohipa misionare, e ti’a ïa ia tapeahia ratou eiaha e tono. E nehenehe e tono ia ratou i roto i te tahi atu mau ti’araa maitai ».

Ua faateiteihia te auri na te feia faatere o te Ekalesia, e i teie nei, te faito raro e titauhia no te raveraa i te ohipa misionare, o te ti’amâraa morare ïa, te tino maitai e te puai, te maramarama i te pae o te feruriraa, te maitai i te pae sotiare e o te feruriraa. I roto i te mau tata’uraa ou’a teitei atoa e faataahia te haehaa tumu na reira te haamata te tata’uraa. Eita te taata ou’a e nehenehe e ani ia haamata i raro mai i te reira faito. Mai te reira atoa outou, eiaha outou e mana’o e, e tuuhia te faito i raro ia nehenehe ia outou ia rave i te hoê tau misionare. Mai te mea e, e hinaaro outou ia riro ei misionare, e mea ti’a ia outou ia tae’ahia te mau titauraa tumu.

Tera râ, ia tae’a-ana’e-hia ia outou taua mau faito tumu ra, eita anei outou e tamau noa i te faateitei i te auri ? Te ui nei au ia outou i te uiraa ta’u i ui atu i ta’u tamaiti e rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei, « Mai te mea e, aita outou e faateitei i te auri, nahea ïa outou e ite ai i to outou faito mau ? » Te titau nei au ia outou ia ite e, te vai mau ra te hoê faito tumu – ua titauhia ia outou ia titau i te reira no te riroraa ei misionare rave tamau – eiaha râ e faaea i reira. Eita te u’i misionare rahi a’e e tae i ni’a i to outou faito mau maori râ, e tamau noa outou i te faateitei i te auri.

Te hinaaro nei au e horo’a’tu i te tahi mau mana’o no ni’a i te ohipa te ti’a ia outou tata’itahi ia rave no te faateitei i te auri i ni’a roa no te faaineine ia outou no te ohipa misionare.

Te faito tumu pae tino no te ohipa misionare, o te huru ïa o te tino maitai e te puai o te misionare. Ei hi’oraa, te hoê o te mau uiraa i roto i te parau faati’a misionare te uira e, e nehenehe anei ta outou e rave i te ohipa 12 e tae atu i te 15 hora i te mahana, e haere 10 e tae atu i te 13 kilometera i te mahana, e taahi i te pereoo 16 e tae e 24 kilometera i te mahana, e e ta’uma i te e’a pauroa te mahana ». E mea teimaha te ohipa misionare, e te titauhia nei i te mau misionare rave tamau ia vai ratou i roto i te hoê faito tino maitai roa no te tavini. Ia parau tatou e, e faateitei i te auri i ni’a i te hoê faito tino maitai a’e, to’na auraa ra, oia hoi, e haamaitai atu â i te huru o te tino.

Te tahi atoa auraa o te reira maori râ, e haamaitai i to outou hi’oraa i te pae tino. Te titauhia nei i te hoê misionare ia faanehenehe taa’e ia’na, te tapuraa rouru mâ, oia hoi, te tapuraa i te rouru ma te au maitai, te hahu-maitai-raa i te taa, te ahuraa i te ahu uouo mâ, te taamu arapoa, e te hoê pereue auri-maitai-hia – tae roa’tu i te tiaa ia faaanaana-maitai-hia te reira. A faaineine ia outou i teie nei no te hoê misioni rave tamau na roto i te faaiteraa i te huru o te hoê misionare rave tamau.

Faateitei i te auri i ni’a roa i roto i to outou faaineineraa i te pae no te ite. A haapa’o maitai i ta outou haapiiraa. E mea faufaa roa ia ite i te tai’o, te parau, e te papa’i ma te maramarama. A faaaano i to outou ite no ni’a i te ao e haati nei ia outou na roto i te tai’oraa i te mau buka maitatai. A haapii nahea ia imi i te ite. I muri iho, a faaohipa i te reira peu haapiiraa no te haapii i te evanelia a Iesu Mesia. A tai’o tamau noa i te Buka a Moromona.

Eiaha e vahavaha i te haapiiraa ‘séminaire e te institut.’ A haere i roto i te reira mau haapiiraa evanelia faahiahia e a apo mai i te mau mea atoa e ti’a ia outou ia apo mai i roto i te mau papa’iraa mo’a e haapiihia i reira. Na te reira hoi e faaineine ia outou no te vauvau i te parau poroi o te evanelia i faaho’ihia mai, i te feia o ta outou e farerei atu. A haapii atoa i te buka ra, Ia Poro Haere i ta’u Nei Evanelia, haapapû i te mau parau haapiiraa tumu tei haapiihia i roto i te pene 3. I te mau taime atoa e anihia ia outou ia paraparau i te fare pure, e aore ra, ia haapii i te hoê haapiiraa no te pô utuafare, a faatumu i te parau i ni’a i teie mau parau haapiiraa tumu.

I roto i te Buka Fafau 11: 21, te parau mai nei te Fatu ia tatou « Eiaha e titau i te faaite i ta’u nei parau, ia na mua râ i te noaa i ta’u parau, ei reira to oe arero e matara’i ; ei reira, mai te mea te hinaaro ra oe, e noaa ïa ia oe ta’u Varua e ta’u nei parau, oia ïa, te mana o te Atua e tae noa’tu i te haapapûraai te mana’o o te taata nei ». Te matahiti na mua a’e e riro ai ei misionare, o te hoê ïa taime maitai roa no te tuu i auri i ni’a a’e, a faaineine ai outou i to outou feruriraa, na roto i te titauraa i te maramarama e te ite o te evanelia a Iesu Mesia.

Ia ite mai outou e, e mea teimaha roa te ohipa misionare i te pae no te feruriraa. Aita e taata matau faahou no te pa’epa’e ia outou ia faaru’e ana’e outou i to outou utuafare a haere atu ai i roto i te ao nei. E rave rahi o te mau rave’a ta outou e faaohipa nei i teie nei no te tauturu ia outou i roto i te mau taime fifi rii – mai te haereraa na muri iho i te mau hoa, te faaearaa outou ana’e, te ha’utiraa i te mau ha’uti video, e aore ra, te faarooraa i te pehe – eita ïa te reira e fariihia e te ture no te peu misionare. I te tahi mau mahana e au ra e, ua faaru’ehia outou, e au ore outou. A imi i teie nei ia ite e, eaha to outou otia i te pae no te aehuehu, e a haapii nahea outou ia arai i to outou mau mana’o aehuehu i roto i te mau huru taime atoa e farereihia e outou i roto i te ohipa misionare. Ia na reira outou, te faateitei ra ïa outou i te auri i ni’a roa a’e, e te haapaari ra ïa outou ia outou i mua i te mau fifi o te feruriraa i roto i te tau no ta outou ohipa misionare.

Aita te Peresideni Hinckley i faahiti i teie parau, area râ, te titau-atoa-hia nei i te mau taure’are’a, ia faaineine ia ratou i te pae sotiare, no te rave i te hoê misioni. Ua rahi roa te feia apî i teie nei o te faataa’e nei ia ratou ia vetahi ê na roto i te ha’uti-noa-raa i te mau ha’uti video, te tamauraa i te faaroo tari’a, e te aparauraa na roto i te vini, te rata uira, te mau parau hapono na roto i te vini, e te vai atu râ, aita râ e farerei tino faahou te tahi e tahi. E rave rahi te mau ohipa misionare e titauhia ia farerei roa te taata e te taata, e mai te mea e, aita outou e faateitei i te auri no te faananea i to outou aravihi pae sotiare, na outou iho e ite i to outou ineine ore. Te hinaaro nei au e horo’a’tu i te tahi mana’o tauturu ohie roa: a imi i te hoê ohipa e haafarerei ia outou i te taata. E no te faarahi i to outou mana’o anaanatae, a tuu i te opuaraa ia imi i te moni-e aore ra ia rave tamau i te ohipa no te aufau i te tahi tuhaa o ta outou misioni. Te fafau atu nei au i te mau haamaitairaa rarahi – haamaitairaa no te pae sotiare, no te pae tino, no te pae no te ite, no te pae no te feruriraa e no te pae varua – i te mau taure’are’a atoa e aufau i te hoê tuhaa papû no ta’na misioni.

Ia ite papû outou e, noa’tu te aravihi o ta outou haapiiraa ei misionare, te Varua ana’e te nehenehe e faafariu. Te vai ra i roto i te buka ra, Ia poro haere i ta’u nei evanelia, te hoê tatararaa maramarama maitai o te ohipa misionare. Te na ô ra e: « Ei mono haamanahia no Iesu Mesia, e nehenehe ta outou e haapii i te taata na roto i te puai e te mana ‘e tae mai hoi te faaoraraa i roto e na roto i te Mesia Mo’a’ e ‘ e ore roa hoi te taata e ti’a i mua i te aro o te Atua, maori râ, na roto i te haapa’o maitai, te maitai e te aroha o te Mesia Mo’a’ (2 Nephi 2:6, 8) » ([2004], 2).

Te faahaamana’o atu nei matou ia outou e, o tei tuuhia’tu te mea rahi ra, e mea rahi atoa te titauhia’tu. Te tiaoro faahou atu nei matou i te mau tamaroa maitai atoa i te pae varua, i te pae tino, i te pae o te feruriraa, ia haere mai ma te ineine ia riro ei misionare i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia. Haapapû maitai e, e nehenehe ta outou e ou’a ohie noa i ni’a a’e i te faito tumu no te rave i te ohipa misionare, e te tamau noa nei outou i te faateitei i te auri. A faaineine ia outou iho ia riro outou ei mau taata maitai roa i roto i teie piiraa rahi.

Ia haamaitai mai te Atua ia outou ia riro teie parau ei hinaaro no outou, a haere atu ai outou i rapae i teie tuhaa pureraa autahu’araa no teie amuiraa rahi, e a haamata i teie nei ia faaineine ia outou no te ohipa hanahana e vai nei i mua ia outou ei misionare na te Fatu ra o Iesu Mesia. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia ra, amene.