În Doctrină și legăminte 121-123 sunt cuprinse selecții dintr-o epistolă, sau scrisoare, din partea profetului Joseph Smith către Biserică, datată 20 martie 1839. Joseph Smith a dictat scrisoarea în timp ce el și câțiva colegi erau întemnițați în închisoarea din Liberty. În scrisoare, profetul a inclus câteva dintre rugăciunile sale, cerându-I Domnului să-i binecuvânteze pe el, pe colegii săi și pe toți sfinții care sufereau din pricina faptelor dușmanilor lor. El a inclus, de asemenea, răspunsuri pe care le primise la acele rugăciuni.
Joseph Smith se roagă pentru sfinții aflați în suferință.
Invitați cursanții să își imagineze că un prieten sau o persoană iubită trece printr-o experiență dificilă. Această persoană vi se destăinuie că nu înțelege de ce trece prin asemenea încercări și că se simte ca și cum Dumnezeu ar fi abandonat-o.
Ce i-ați spune acestei persoane? Ce ați face dacă ați trece voi înșivă prin aceste încercări?
Explicați că Domnul l-a sfătuit și l-a alinat pe Joseph Smith în timpul unei experiențe extrem de dificile. Încurajați cursanții să caute modurile în care îi pot ajuta sfaturile și cuvintele de alinare ale Domnului din Doctrină și legăminte 121-123 în contextul propriilor lor încercări.
Explicați că, la 31 octombrie 1838, George Hinkle, membru al Bisericii și colonel în miliția statului Missouri, l-a trădat pe Joseph Smith. Hinkle i-a spus lui Joseph Smith că membri ai miliției din Missouri, care îi atacaseră pe sfinții din Far West, Missouri, voiau să se întâlnească cu el pentru a-și soluționa neînțelegerile în mod pașnic. Când Joseph și alți conducători ai Bisericii au ajuns la întâlnirea stabilită, miliția i-a luat cu forța ca prizonieri de război. În luna care a urmat, Joseph Smith și cei care se aflau cu el au fost abuzați și insultați, fiind încarcerați de dușmanii lor în Independence, Missouri, și în Richmond, Missouri. La data de 1 decembrie, în timp ce așteptau încă procesul, care se baza pe acuzații false și care a avut loc fără procedurile care să asigure o judecată dreaptă, Joseph Smith și alți conducători ai Bisericii au fost mutați într-o închisoare din Liberty, Missouri.
În următoarele patru luni, profetul, fratele său, Hyrum, Alexander McRae, Lyman Wight și Caleb Baldwin au fost reținuți în temnița subterană a închisorii din Liberty, în timpul unei ierni foarte friguroase. Sidney Rigdon s-a aflat și el alături de aceștia pentru o perioadă, dar un judecător a autorizat eliberarea sa la sfârșitul lunii ianuarie a anului 1839. De teama amenințărilor dușmanilor, fratele Rigdon nu a părăsit închisoarea până la începutul lunii februarie.
Pentru a-i ajuta pe cursanți să aibă o idee despre condițiile grele pe care le-au îndurat profetul și prietenii săi în închisoarea din Liberty, puteți folosi bandă adezivă sau un alt mijloc pentru a marca pe podea un pătrat de 4,3 x 4,3 metri. Explicați că acestea erau măsurătorile aproximative ale podelei închisorii. Tavanul era la o înălțime între 1,8 și 2 metri.
Le puteți sugera, de asemenea, cursanților să se uite la fotografia cu închisoarea din Liberty din scripturile lor (vezi Fotografii ale locurilor menționate în istoria Bisericii, fotografia 12, Închisoarea Liberty.) Rugați cursanții să-și imagineze cum ar fi să fie închiși într-un loc atât de mic cu alți 4 sau 5 bărbați în timpul iernii, timp de 4 luni. Două ferestre mici cu gratii ofereau foarte puțină lumină, iar din afara acestor ferestre, oamenii îi batjocoreau și-i insultau pe deținuți. Deținuții dormeau pe paie murdare, pe podea. Mobilierul insuficient includea o găleată pentru a-și face nevoile. O vreme, Joseph nu a avut pătură, aceasta reprezentând singura protecție pe care au primit-o pentru a face față frigului. Mâncarea era otrăvită uneori și alteori era atât de dezgustătoare, încât nu puteau să o mănânce decât dacă aveau o foame teribilă. Rar primeau permisiunea de a avea vizitatori și erau extrem de îndurerați când auzeau despre suferințele sfinților care erau alungați din Missouri în mijlocul iernii.
Ce gânduri sau sentimente ați fi putut avea dacă ați fi fost în locul lui Joseph?
Explicați faptul că Doctrină și legăminte 121-123 conține fragmente dintr-o scrisoare a profetului scrisă sfinților spre sfârșitul perioadei în care a fost încarcerat în închisoarea Liberty. Scrisoarea includea câteva dintre rugămințile lui Joseph către Domnul.
Invitați câțiva cursanți să citească, pe rând, cu glas tare, din Doctrină și legăminte 121:1-6. Rugați cursanții să caute întrebările și rugămințile pe care I le-a adresat profetul Domnului. (Pentru a ajuta cursanții să înțeleagă versetele 1 și 4, le puteți explica faptul că un cort se referă la o clădire sau la altă structură care oferă acoperământ.)
Ce întrebări și rugăminți ați găsit? Ce altceva v-a impresionat la aceste versete?
Explicați că unele dintre răspunsurile Domnului la rugăciunile lui Joseph Smith se găsesc în Doctrină și legăminte 121:7-25 și 122:1-9. Invitați un cursant să citească, cu glas tare, Doctrină și legăminte 121:7-10. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să caute principii care i-ar fi ajutat pe Joseph Smith și pe colegii săi în timpul petrecut în închisoarea Liberty. Invitați cursanții să scrie doctrine și principii pe care le învață din aceste versete în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor.
După suficient timp, rugați cursanții să împărtășească doctrinele și principiile pe care l-au identificat. Scrieți răspunsurile lor pe tablă. Următoarele principii reprezintă trei dintre cele pe care le-ar putea identifica:
Dacă Îl chemăm pe Domnul în momentele noastre de adversitate și de suferință, putem să primim pacea Sa.
Dacă îndurăm bine încercările din viața muritoare, Dumnezeu ne va binecuvânta acum și în eternitate.
În vremuri de încercare, putem găsi alinare în susținerea oferită de prieteni adevărați.
Împărțiți cursanții în echipe de câte doi și rugați-i să discute următoarele întrebări. Adresați întrebările pe rând, oferindu-le suficient timp pentru a le discuta.
Care este diferența dintre a îndura o încercare și a îndura bine o încercare?
Ce persoană pe care o cunoașteți oferă un exemplu de îndurare cu bine a unei încercări?
Îndemnați câțiva cursanți să împărtășească clasei ceea ce au discutat cu colegii lor.
Domnul a spus că adversitățile și suferințele lui Joseph Smith vor fi „numai pentru un scurt timp” (D&L 121:7). Ce credeți că înseamnă acest lucru? Cum ne poate ajuta această perspectivă să îndurăm bine încercările prin care trecem?
Oferiți cursanților ocazia să împărtășească experiențe pe care le-au avut când au primit pacea Salvatorului în momente grele.
Scrieți următoarea întrebare pe tablă: Cine va căuta sfaturi și binecuvântări prin profetul Joseph Smith?
Invitați cursanții să caute răspunsuri la această întrebare în timp ce citesc, în gând, Doctrină și legăminte 122:1-4. După ce le-ați acordat suficient timp, invitați-i să se gândească dacă se regăsesc în descrierea din versetele 2-3.
În ce moduri continuăm să primim sfaturi din partea lui Joseph Smith? În ce fel primim autoritate și binecuvântări datorită lui?
Ce promisiuni i-a făcut Domnul lui Joseph Smith?
Invitați trei cursanți să citească pe rând, cu glas tare, din Doctrină și legăminte 122:5-7. Rugați membrii clasei să urmărească în scripturi și să caute un principiu pe care i l-a predat Domnul lui Joseph Smith despre greutățile prin care treceau el și ceilalți.
Potrivit celor relatate în versetul 7, ce rezultate pozitive pot decurge din adversități și suferințe? (Pe măsură ce răspund cursanții la această întrebare, scrieți pe tablă următorul principiu: Suferințele ne pot oferi experiență și pot fi spre binele nostru.)
Invitați un cursant să citească declarația de mai jos a vârstnicului Joseph B. Wirthlin, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli. Rugați membrii clasei să asculte pentru a afla cum pot fi suferințele spre binele nostru.
Imagine
Vârstnicul Joseph B. Wirthlin
„Când adversitatea vine în viața voastră puteți să vă simțiți ca singurul afectat. Dați din cap și vă întrebați: «De ce eu?».
Dar cadranul de pe roata suferinței ne indică, în final, pe fiecare dintre noi. Într-un moment sau altul, fiecare trebuie să treacă prin durere. Nimeni nu este scutit…
Să înveți să înduri perioadele de dezamăgire, de suferință și de supărări face parte din lucrurile practice pe care le învățăm de la viață. Aceste experiențe, în timp ce sunt greu de suportat uneori, sunt exact felurile de experiențe care cresc înțelegerea noastră, clădesc caracterul nostru și dezvoltă compasiunea noastră față de alții” („Orice s-ar întâmpla, să iubești”, Ensign sau Liahona, nov. 2008, p. 27).
Cum a spus vârstnicul Wirthlin că ne pot ajuta experiențele noastre dificile?
Invitați cursanții să scrie în caietele lor pentru seminar sau în jurnalele pentru studiul scripturilor despre un mod în care o încercare le-a oferit experiență și a fost spre binele lor. După ce le-ați acordat suficient timp, puteți ruga câțiva cursanți să împărtășească ce au scris.
Invitați un cursant să vină să scrie la tablă. Rugați-l să deseneze o linie orizontală la o treime a tablei de jos în sus. Apoi, rugați-i pe cursanți să facă o listă cu situații grele prin care trec oamenii. Rugați persoana care scrie la tablă să le noteze răspunsurile deasupra liniei trasate.
După ce au avut suficient timp pentru a întocmi o listă, întrebați-i dacă au auzit vreodată pe cineva spunând: „Nu înțelege nimeni prin ce trec eu”. Invitați-i să citească, în gând, Doctrină și legăminte 122:8 și să caute ce ar putea spune Domnul ca răspuns la această afirmație. În timp ce ei răspund, rugați-l pe cursant să scrie Isus Hristos sub linia de pe tablă.
Ce credeți că înseamnă faptul că Salvatorul a „coborât sub toate acestea”? (Înainte de a răspunde cursanții, puteți să-i invitați să citească 2 Nefi 9:20-21, Alma 7:11 și Doctrină și legăminte 88:5-6. Cursanții pot folosi cuvinte diferite, dar ei trebuie să identifice următoarea doctrină: Salvatorul a suferit durerile și necazurile tuturor oamenilor.)
Cum credeți că le-ar fi fost de ajutor acest adevăr lui Joseph Smith și colegilor săi în închisoarea din Liberty?
Pentru a ajuta cursanții să înțeleagă această doctrină, rugați un cursant să citească, cu glas tare, următoarea declarație a vârstnicului Wirthlin:
Imagine
Vârstnicul Joseph B. Wirthlin
„Deoarece Isus Hristos a suferit foarte mult, El înțelege suferințele noastre. El înțelege durerea noastră. Noi trecem prin lucruri grele, astfel încât și noi să putem dezvolta compasiunea și înțelegerea față de alții.
Amintiți-vă de cuvintele înălțătoare ale Salvatorului adresate profetului Joseph Smith când acesta suferea împreună cu tovarășii lui în întunericul sufocant al închisorii [din] Liberty…
În ce mod v-au dezvoltat „lucrurile grele” pe care le-ați trăit compasiunea și înțelegerea față de ceilalți?
Invitați cursanții să citească, în gând, Doctrină și legăminte 122:9 și să mediteze asupra modului în care acest verset se aplică vieții și slujirii profetului Joseph Smith.
Cum simțiți că Doctrină și legăminte 122:9 se referă și la voi? Cum vă poate întări acest verset în timpul experiențelor dificile?
Explicați faptul că, la scurt timp după ce a fost scrisă această scrisoare, Domnul a oferit o cale ca Joseph și colegii săi să se reunească cu sfinții din Illinois. Depuneți mărturie că Domnul a fost alături de slujitorul Său, Joseph, de-a lungul vieții acestuia. Ajutați cursanții să înțeleagă că, dacă rămânem credincioși în timpul încercărilor, Dumnezeu va fi, de asemena, alături de noi. În încheiere, împărtășiți următoarea mărturie pe care a depus-o Joseph Smith spre sfârșitul vieții sale: „Dumnezeu Atotputernic este scutul meu; și ce poate face omul dacă Dumnezeu este prietenul meu?”. (în History of the Church, 5:259).
„Profetul Joseph Smith și colegii săi (Hyrum Smith, Lyman Wight, Caleb Baldwin, Alexander McRae și, pentru un timp, Sidney Rigdon) au suferit foarte mult în timp ce au fost deținuți și își așteptau, în închisoare, procesul bazat pe acuzații false: «Au fost supuși la multe atrocități în timp ce se aflau acolo. Mâncarea insuficientă și de calitate proastă a fost hrana lor zilnică; în anumite momente, numai inspirația de la Domnul i-a salvat de la a consuma mâncare otrăvită, de care nu au scăpat cu toții. [Alexander McRae a spus: „Nu puteam s-o mâncăm până când foamea nu ne obliga s-o mâncăm” (B. H. Roberts, A Comprehensive History of the Church, 1:521).]
Închisoarea nu dispunea de locuri de dormit, astfel încât erau obligați să caute odihnă și refacere pe paturi din paie așezate pe podele din scânduri groase sau din piatră. Li se permitea un contact foarte limitat cu lumea de afară, în special în prima lună de încarcerare. Și acestea se întâmplau într-un moment crucial, când sfinții din zilele din urmă sufereau persecuțiile cele mai grele în Missouri și aveau nevoie disperată de profetul lor conducător» [Alvin R. Dyer, The Refiner’s Fire, a 2-a ediție [1968], p. 276].
Uneori, li se permiteau vizite ale prietenilor la închisoare și aveau voie să trimită și să primească corespondență. Între 20 și 25 martie 1839, profetul Joseph a dictat un comunicat extins care a fost semnat de către toți deținuții (au existat, de fapt, două scrisori, deși profetul a afirmat despre a doua că este continuarea primeia). Președintele Joseph Fielding Smith a scris cu privire la această corespondență: «Aceasta este una dintre cele mai extraordinare scrisori scrise vreodată de mâna omului. De fapt, este rezultatul inspirației pline de umilință. Este o rugăciune, și o profeție, și un răspuns dat prin revelație de la Domnul. Nicio persoană în afară de un suflet nobil, plin de spiritul dragostei lui Hristos, nu ar fi putut scrie o astfel de scrisoare. Având în vedere [suferințele lor], nu este de mirare că profetul a implorat, în agonia sufletului său, să primească alinare. Și totuși, în implorarea sa sinceră, este evident un spirit al toleranței și o dragoste față de semenii săi» (Church History and Modern Revelation 2 volume [1953], 2:176).
Secțiunile 121-123 au fost extrase din această corespondență și incluse în ediția din anul 1876 a cărții Doctrină și legăminte. Ediția cărții Doctrină și legăminte care include aceste trei secțiuni a fost susținută ca fiind scriptură în cadrul conferinței generale a Bisericii din octombrie 1880” (Doctrine and Covenants Student Manual, a 2-a ediție [manual al Sistemului Educațional al Bisericii, 2001], p. 295-296).
Înainte ca Joseph Smith să fie închis în închisoarea din Liberty, el și alți conducători ai Bisericii, printre care și Parley P. Pratt, au fost încarcerați pe nedrept în Richmond, Missouri. În timp ce se aflau în închisoarea din Richmond, aceștia au auzit paznicii închisorii descriind, cu limbaj licențios, fapte oribile precum jafuri, violuri și crime comise împotriva sfinților din zilele din urmă. Parley P. Pratt a povestit că, după ce a ascultat aceste lucruri un timp, Joseph a reacționat:
Imagine
Parley P. Pratt.
„Brusc, [Joseph] a sărit în picioare și a vorbit cu glas de tunet sau ca al leului ce rage, rostind, atât cât îmi pot aminti de bine, următoarele cuvinte:
«LINIȘTE, voi diavoli din infern! În numele lui Isus Hristos vă cert și vă poruncesc să tăceți; nu voi mai suporta niciun alt minut un astfel de limbaj. Încetați să mai vorbiți astfel sau voi, ori eu vom muri ÎN ACEASTĂ CLIPĂ!»”
Paznicii „i-au cerut iertare și au rămas tăcuți până la schimbul de tură”. Parley și-a amintit, mai târziu, această experiență: „Am văzut miniștrii de justiție… de la Curțile Angliei; am fost martor la un congres în ședință solemnă care stabilea legi pentru națiuni… dar demnitate și maiestuozitate nu am văzut decât o dată, în timp ce se afla în lanțuri, la miezul nopții, într-o carceră dintr-un sat obscur din Missouri” (Autobiography of Parley P. Pratt, redactată de Parley P. Pratt Jr. [1938], p. 211; vezi, de asemenea, p. 210).
Făcând referire la Doctrină și legăminte 121-122, vârstnicul Orson F. Whitney, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, a vorbit despre un motiv pentru care avem parte de adversitate:
Imagine
Vârstnicul Orson F. Whitney
„Pentru dezvoltarea, purificarea, creșterea, educarea și înaintarea noastră înfruntăm valurile aprige ale necazului și ale nenorocirii; și vom fi cu atât mai puternici și mai buni cu cât vom fi înotat prin potop și vom fi ajuns cu siguranță la mal” („A Lesson from the Book of Job”, Improvement Era, nov. 1918, p. 6).