2009
« Ia farii i te arata‘iraa a te Varua »
Novema 2009


« Ia farii i te arata‘iraa a te Varua »

Na roto i te faaohipa-maitai-raa, na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu tano, e na roto i te iteraa i te mau mana‘o o te tae mai, e noaa ïa ia outou te arata‘iraa varua.

Hōho’a
Elder Richard G. Scott

Na roto i te mau tau atoa, e rave rahi tei farii i te araita‘iraa tei riro ei tautururaa i te tatara i te mau fifi o to ratou oraraa na roto i te peeraa’tu i te hi‘oraa a te mau taata faatura-maitai-hia tei tatara i taua mau huru fifi ra. I teie tau, no te tauiraa vitiviti o te huru o te ao nei eita’tu ra ïa taua raveraa ra e noaa pinepine faahou ia tatou.

Te oaoa nei au no teie huru ohipa no te mea e faatupu te reira i te tahi huru i reira tatou, na roto i te hinaaroraa, e ti‘aturi rahi ai i te Varua no te arata‘i ia tatou na roto i te mau fifi no te oraraa. No reira e arata‘ihia tatou ia imi i te faaûruraa no tatou iho i roto i te mau faaotiraa faufaa rahi no te oraraa.

Eaha ta outou e nehenehe e rave no te haamaitai atu â i to outou aravihi ia arata‘ihia i te mau faaotiraa ti‘a i roto i to outou oraraa? Eaha te mau ture i reira te aparauraa varua e tupu ai ? Eaha te mau fifi e tape‘a i taua huru aparauraa e ti‘a ia outou ia ape ?

Ua papa‘i te peresideni John Taylor e : « Ua parau mai Iosepha Semita ia‘u e rave rahi mau matahiti e : « e te taea‘e Taylor, ua farii oe i te Varua Maitai. I teie nei a pee i te faaûruraa a taua varua ra, e e arata‘i oia ia oe i te parau mau atoa, tae roa’tu i te taime, e riro mai oia i roto ia oe ei hoê parau tumu no te heheuraa. « I muri iho ua parau mai oia ia‘u eiha roa vau e ti‘a i te po‘ipo‘i ma te ore e tuturi i mua i te Fatu, e ia horo‘a vau ia‘u iho no’na i te roaraa o te mahana ».1

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e e faaruru outou i te mau tamataraa e e titauhia outou ia rave i te tahi mau faaotiraa o tei hau atu i to outou iho aravihi no te rave-maitai-raa i te reira. I roto i Ta’na opuaraa no te oaoa, ua tuu Oia i te tahi faanahoraa na outou no te farii i te tautururaa i mua i taua mau tamataraa e mau faaotiraa ra i roto i to outou oraraa tahuti nei. E tae mai taua tautururaa ra ia outou ei arata‘iraa i te pae varua na roto i te Varua Maitai. O te hoê mana hau atu i to outou iho aravihi ta te hoê Metua here i te Ao ra e hinaaro ia outou ia faaohipa tamau noa no to outou hau e te oaoa.

Ua papû ia‘u e aita e parau aore râ e rave‘a ohie e vai ra no te horo‘a oioi ia outou te aravihi no te farii i te arata‘iraa na roto i te reo o te Varua. Te tia‘i nei to tatou Metua e ia haapii outou nahea e noaa’i taua tautururaa ra no te ra‘i mai na roto i te faaohiparaa i te faaroo Ia’na e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. Ahiri e farii outou i te arata‘iraa faaûruhia na roto noa i te aniraa, e riro ïa outou e taata paruparu e e hau atu ïa to outou ti‘aturiraa i ni‘a ia Raua. Ua ite raua e noaa mai to outou tupuraa tata‘itahi a aro ai outou no te haapii nahea ia arata‘ihia e te Varua.

Te mea o te riro paha i te haamataraa ei ohipa ri‘ari‘a mau e riro ïa ei ohipa ohie i te rave a tamau noa’i outou i te tutava i te ite e i te pee i te mau mana‘o tei parauhia mai e te Varua. E puai atu â to outou ti‘aturiraa i roto i te arata‘iraa ta outou e farii no te Varua Maitai mai. Te faaite papû nei au e a noaa’i ia outou te ite e te manuïaraa na roto i te arata‘iraa a te Varua, e nehenehe ïa to outou ti‘aturiraa i roto i te mau mana‘o ta outou e ite i te riro mai ei mea papû a‘e i to outou ti‘aturiraa i te mea ta outou e ite aore râ e faaroo.

E faatupu te varuaraa i na hotu e piti. A tahi te faaûruraa ïa, te iteraa i te mea e rave. Te piti o te mana ïa, e aore râ te aravihi i te rave i te reira. E haere toopiti te faaûruraa e te aravihi. No reira i nehenehe ai ia Nephi ia parau, « E haere atu vau e rave ho‘i i te mau mea ta te Fatu i faaue maira ».2 Ua ite oia i te mau ture varua i haamauhia’i te faaûruraa e te mana. Oia ïa e pahono te Atua i te pure e e horo‘a oia ia tatou i te arata‘iraa varua ia ora ana‘e tatou ma te haapa‘o e ia faaohipa ana‘e tatou i te faaroo Ia’na tei titauhia ia tatou.

E faaite atu vau ia outou i te hoê ohipa tei haapii mai ia‘u i te hoê rave‘a ia noaa te arata‘iraa varua. I te hoê sabati ua haere atu vau i te hoê pureraa autahu‘araa no te hoê amaa Paniora i te oire no Mexico. Te haamana‘o maitai nei au e nahea te hoê taata faatere Mexicain no te autahu‘araa tamataraa i te faaite i te mau parau mau no te evanelia i roto i ta’na haapiiraa. Ua ite au i to’na hinaaro u‘ana no te faaite i taua mau parau tumu ra, ta’na i haafaufaa puai, i te mau melo no ta’na pŭpŭ autahu‘araa. Ua ite oia e e faufaa rahi to taua mau mea ra no te mau taea‘e tei tae mai. I roto i ta’na huru haapiiraa te vai nei te tapa‘o no te here mau o te Faaora e te here no te mau taata ta’na e haapii ra.

Ua faahaere mai to’na aau mau, te mâ o to’na hinaaro, e te here, i te hoê puai varua o tei haati i te piha. Ua putapû roa to‘u aau. I reira ua haamata vau i te farii i te mau mana‘o no‘u iho ei tuatiraa no te mau parau tumu tei haapiihia e taua orometua haehaa ra. E mau mana‘o no‘u iho tei tuati i ta‘u mau ohipa i taua area ra. Ua tae mai te reira ei pahonoraa i ta‘u mau tautooraa maoro na roto i te pure no te haapii.

A tae mai ai taua mau mana‘o ra, ua papa‘i maite au i te reira. Na roto i taua raveraa ra ua horo‘ahia mai ia‘u te mau parau mau faufaa rahi i hinaaro-rahi-hia e au no te riro ei tavini hau atu i te maitai na te Fatu. E mea mo‘a te mau mea no taua faaûruraa ra, e mai te hoê haamaitairaa patereareha, ua riro ei maitai no‘u. Ua horo‘ahia ia‘u te mau arata‘iraa, te mau faaueraa papû maitai e te mau fafauraa tei taui no te maitai i te e‘a o to‘u oraraa.

I muri iho ua haere au i te piha no te Haapiiraa Sabati i roto i ta matou paroita, i reira te hoê orometua, tei î i te ite, i haapii ai i ta’na haapiiraa. E mea taa ê roa taua haapiiraa ra i te haapiiraa ta‘u i oaoa i roto i te pureraa autahu‘araa. E au ra ua ma‘iti te orometua haapii i te mau faahororaa po‘iri e te mau hoho‘a taa ê roa no te faahoho‘a i te mau parau tumu no te haapiiraa. Ua ite papû vau e te faaohipa ra teie nei orometua haapii i te taime haapiiraa no te faaite i te piha haapii i to’na ite rahi. Aita roa’e oia i opua noa’e i te faaite i te mau parau tumu mai ta te taata faatere haehaa no te autahu‘araa i rave.

I roto i taua huru haapiiraa ra, ua haamata faahou vau i te farii i te mau mana‘o puai. Ua papa‘i au i te reira mau mana‘o. Te vai ra i roto i te poro‘i te mau a‘oraa papû e nahea i te riroraa ei mauhaa maitai i roto i te rima o te Fatu. Ua farii au i te hoê itoito no te aehuehu e o ta‘u iho i ite e ere i te mea ti‘a i te papa‘i i te reira i ropu i te hoê piha Haapiiraa Sabati. Ua imi au i te hoê vahi mo‘emo‘e, i reira vau i te papa‘i-faahou-raa i te mau mana‘o tei niniihia mai i roto i to‘u feruriraa e to‘u aau. I muri a‘e i to‘u papa‘iraa i te mau mana‘o puai atoa, ua feruri hohonu vau i te mau mana‘o ta‘u i farii no te hi‘o mai te mea ua tapa‘o maitai au i te reira na roto i te papa‘iraa. Ei hopearaa, ua taui rii au i te mea tei papa‘ihia. I muri iho ua tuatapapa vau i to ratou auraa e to ratou faaohiparaa i roto i to‘u nei oraraa.

I muri mai ua pure au, ma te tai‘o faahou e te Fatu i te mea ta‘u i mana‘o e ua haapiihia vau e te Varua. I te taeraa mai te hoê mana‘o hau, ua haamauruuru vau Ia’na no te arata‘iraa tei horo‘ahia mai. I muri iho ua tura‘ihia vau ia ani « te vai ra â te mau mea e horo‘ahia mai ? » Ua farii au i te tahi atu â mau mana‘o, e ua tapitihia te rave‘a no te papa‘i i te mau mana‘o, te feruri-hohonu-raa, e te pureraa no te haapapûraa. Ua tura‘i-faahou-hia vau ia ui, « Te vai faahou ra anei te tahi atu â ohipa e ti‘a ia‘u ia ite ? » E te vai ra. I te hoperaa taua ohipa hopea mo‘a ra, ua farii au i te tahi o te mau arata‘iraa hau atu i te faufaa e te papû no‘u iho o ta te hoê taata e hinaaro i te farii i roto i teie nei oraraa. Ahiri aita vau i pahono e i papa‘i i te mau mana‘o matamua, aita ïa vau i farii i te arata‘iraa hopea tei hau atu i te faufaa.

Te mea ta‘u i faaite e ere ïa te tahi mea o te tupu i te hoê noa taime. Te vai nei i roto i taua ohipa ra e rave rahi mau parau tumu mau no ni‘a i te paraparauraa a te Fatu i Ta’na mau tamarii i ô nei i ni‘a i te fenua. Te ti‘aturi nei au e e nehenehe ta outou e ore e faaroo i te arata‘iraa faufaa rahi a te Varua no outou iho no te mea aita outou i pahono, i papa‘i e i faaohipa i te mau faaiteraa matamua tei tae mai ia outou.

E nehenehe te mau faaiteraa a te Varua e tae mai ei pahonoraa i te pure rû aore râ tei ore i anihia i te taime hinaarohia. I te tahi mau taime e heheu mai te Fatu ia outou te parau mau aita ana‘e outou e imi ra i te reira, mai te taime tei roto outou i te ati e aita ho‘i outou i ite i te reira. Eita râ te Fatu e faahepo ia outou ia haapii mai. E ti‘a ia outou ia faaohipa i to outou ti‘amâraa no te faati‘a i te Varua ia haapii ia outou. Ia faariro ana‘e outou i te reira ei peu i roto i to outou oraraa, e rahi atu â ïa to outou ite i te mau mana‘o e tae mai e te arata‘iraa varua. I reira, ia tae ana‘e mai taua arata‘iraa ra, i te tahi mau taime e tia‘i-ore-hia e outou, e ite ohie ïa outou i te reira.

E nehenehe te mana faaûruraa a te Varua Maitai e haavihia aore râ e tapo‘ihia e te mau mana‘o puai mai te riri, te au-ore, te hiaai, te ri‘ari‘a, aore râ te te‘ote‘o. Ia vai mai ana‘e taua mau huru mana‘o ra e au ïa mai te tamataraa i te mana‘o i te monamona o te hoê vine a amu noa’i i te oporo. E vai mai taua auraa e piti ra, e tinai râ te hoê i te tahi. Hoê â atoa ïa, e rahi a‘e te mau mana‘o puai i te mau faaiteraa mărû a te Varua Mo‘a.

Te hara o te haatîtîraa ia ; te faainoraa ia’na iho ; te arata‘iraa’tu i te tahi atu mau ohipa iino ; te faataupupuraa i te pae varua ; te mana‘o, e te feruriraa ; te haamatapôraa i te mau mea mau, e ma‘i pee, e haamou i te varua taata, te tino e te varua. E haamou te hara i te pae varua. Maamaa, e riro oia i te tahae mai. E faaoroma‘ihia te reira e te tatarahapa e te parau-ti‘a.

Te hinaaro nei au e faaite atu i te hoê faaararaa. E mea maitai roa Satane no te tape‘a i te paraparauraa varua ma te faaitoitoraa i te mau taata, na roto i te mau faahemaraa, ia ofati i te mau ture i reira ho‘i i haamauhia’i te paraparauraa varua. E noaa ia’na i te parau i te tahi e eita e nehenehe ia ratou ia farii i taua huru tautururaa ra no ô mai i te Fatu ra.

Ua riro Satane ei taata aravihi i te faaohiparaa i te mana o te hoho‘a faufau no te taoti‘a i te aravihi o te taata tata‘itahi ia arata‘ihia e te Varua. Ua faatupu te mau hoho’a faufau, na roto i te mau huru ino e te faufau e te haamou atoa, i te oto rahi, te mauiui, te mamae, e ua vavahi i te mau faaipoiporaa. O te hoê ïa o te mau mana ino-roa‘e i ni‘a i te fenua nei. Na roto anei i te ve‘a, te mau hoho‘a teata, radio teata, te mau himene faufau, te parau ino i roto i te niuniu paraparau, aore râ te faaamaraa i ta’na iho matini roro uira, ua riro te mau hoho‘a faufau ei puai rahi mau no te tuino. E haaviivii teie mauhaa puai a Lucifero i te feruriraa, e te aau e te varua o te taata e faaohipa ra i te reira. O ratou atoa tei topa i roto i ta’na herepata e o te vai noa i roto, e faatîtîhia ïa ratou e teie nei mana haamou. No te rahiraa o te mau taata, eita taua faatîtîraa ra e haavihia mai te mea aita e tautururaa. E itehia teie huru ati i te mau taime atoa. E haamata te reira na roto i te hinaaro i te ite o te faarahihia na roto i te faatianiraa e tei faati‘ahia na roto i te mana‘o hape e ia rave-ana‘e-hia te reira e o oe ana‘e, eita ïa te reira e faatupu i te ino i te tahi atu taata. No te feia i faahemahia e teie haavare, e haere atu â te tamataraa i te hohonu-roa-raa, na roto i te mau rave‘a faatiani hau atu i te u‘ana, e tae noa’tu ua piri te hoho‘a e ua faaohipa te peu viivii e te faatîtî i ta’na ra haavîraa.

Te mata‘ita‘iraa i te mau hoho‘a faufau na roto i te mau huru rave‘a faufau atoa o te hoê ïa tapa‘o faaite no te huru haavi-ore-hia i te haapa‘o noa ia’na iho. Nahea e nehenehe ai i te hoê taata, te hoê ihoa râ tei mau i te autahu‘araa, ia ore e feruri i te ati i te pae mana‘o e te varua o te tupu i te mau vahine e i ta’na ihoa râ vahine faaipoipo na roto i teie huru ohipa viivii ?

Ua parau o Nephi tei faaûru-maitai-hia, « E faahau [te diabolo]… e e faataoto ho‘i ia ratou i te taoto hau roa,… e na reira [oia] i te haavare i to ratou varua, e te arata‘i maite atu ho‘i ia ratou i raro i hade ».3

Mai te mea ua topa-haati roa outou i roto i te mau hoho‘a faufau, a rave papû i te faaotiraa ia faaea i te reira i teie nei. A imi i te hoê vahi mo‘emo‘e, a pure u‘ana ia roaa i te tautururaa e te patururaa. A faaoroma‘i e a haapa‘o i te mau faaueraa. Eiaha e faaea.

E te mau metua e, a ara e nehenehe te faatîtîraa a te mau hoho‘a faufau e haamata i roto i te feia apî i te hoê faito matahiti apî roa. A rave i te mau rave‘a faaara no te ape i taua ati ra. E te mau peresideni tĭtĭ e te mau episekopo, a faaara i teie nei ino. A ani i te taata ta outou e mana‘o nei e ua topa i roto i teie ohipa ia haere mai ia outou ra ia tauturuhia oia.

Te hoê taata e vaira te mau faatureraa niuhia e hoê fafauraa tamau no te haapa‘o i te reira e ere i te mea ohie ia hahi ê. Te hoê taata o te tura‘i-noa-hia e te mau hara teimaha e te haavi ra ia’na iho i rapae i te mau faaheporaa a te taata e mana‘o ia to’na. E mea ti‘a roa te tatarahaparaa no te reira huru taata. Te hoê tatarahaparaa mau i muri iho i te raveraa i te hara o te hoê ia fenua maitai i reira te tiare o te tatarahapa e uaa ai.

A faaoroma‘i a haamaitai ai outou i to outou aravihi ia arata‘ihia e te Varua. Na roto i te faaohipa-maitai-raa, na roto i te faaohiparaa i te mau parau tumu tano, e na roto i te iteraa i te mau mana‘o o te tae mai, e noaa ïa ia outou te arata‘iraa varua. Te faaite papû atu nei au e e nehenehe ta te Fatu na roto i te Varua Maitai e paraparau i to tatou feruriraa e to tatou aau. I te tahi mau taime e riro te mau faaiteraa ei mau mana‘o noa. I te tahi mau taime no te maramarama e te papû o te arata‘iraa e nehenehe ïa te reira ia papa‘ihia, mai te faaueraa a te varua.4

Te faaite papû atu nei au e ia pure outou ma te puai atoa o to outou varua ma te haehaa e te aau mauruuru e nehenehe ïa ia outou ia haapii mai e nahea outou ia arata‘i tamau-noa-hia e te Varua Mo‘a i roto i te mau tufaa atoa o to outou oraraa. Ua haapapû vau i te parau mau no taua parau tumu ra i roto i te mau fifi no to‘u iho oraraa. Te faaite papû atu nei au e e nehenehe ta outou e haapii no te haavi i te mau parau tumu no te arata‘iraa a te Varua. Na te reira e nehenehe ai i te Faaora e arata‘i ia outou i te tatararaa i te mau fifi o te oraraa e ia oaoa i te hau e te oaoa rahi, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. John Taylor, The Gospel Kingdom, ed. G. Homer Durham (1943), 43-44.

  2. 1 Nephi 3:7.

  3. 2 Nephi 28:21.

  4. Hi‘o PH&PF 8:2.