2009
A arai i to oe mau mana‘o e ta‘u taea‘e
Novema 2009


A arai i to oe mau mana‘o e ta‘u taea‘e

Mai te mea te hinaaro nei tatou ia vai mai te hoê varua maitai i piha‘iho ia tatou, e mea ti‘a ia tatou ia ma‘iti ïa faaore i te riri.

Hōho’a
President Thomas S. Monson

Ua haaputuputuhia tatou ei tino rahi no te autahu‘araa, i ônei i te Pû Amuiraa nei e i te mau fenua na te ao atoa nei. I faaroo a‘e nei tatou i te mau parau poro‘i faauruhia i teie pô, e te faaite atu nei au i to‘u mauruuru i te mau taea‘e tei paraparau atu na ia outou. Te oaoa nei e te haehaa nei au, no te haamaitairaa ia paraparau atu ia outou, e te pure nei au ia tae mai te faaururaa a te Fatu i ni‘a ia‘u.

Aita i maoro a‘e nei, te mata‘ita‘i ra vau i te parau apî i roto i te afata teata, e ua ite a‘e ra vau e rave rahi mau aamu rarahi ua aifaito noa to ratou huru, i te mea e, te ati e faaitehia ra hoê â ïa tumu to ratou oia ho‘i, te riri. Ua tape‘ahia te metua tane o te hoê tamarii no te hamani-ino-raa i te aiû. Te parauhia ra e, no to’na riri i te ta‘i a te aiû, ua ofati oia i te mau melo e e rave rahi mau ivi aoao o te reira tamarii. E mea ri‘ari‘a atoa te parau no ni‘a i te u‘anaraa o te ohipa iino a te mau pŭpŭ taata iino e te maraaraa te mau taparahiraa a te reira mau pŭpŭ taata iino. Te faaite atoa ra te hoê aamu i taua pô ra no ni‘a i te pupuhi-raa-hia te hoê vahine na ta’na tane faataa-ê-hia ia’na, te parauhia ra e, e riri pohehae to te tane no to’na iteraa i te vahine i te tane apî ra. I muri iho, faaitehia mai nei te mau fifi matarohia o te tama‘i na te ao atoa nei.

Te haamana‘o nei au i te mau parau a te Salamo : « Faarue i te tairoiro, eiaha te riri ».1

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua niuniu mai te hoê tane e te vahine faaipoipo apî i to‘u piha ohiparaa e ua ani mai e nehenehe anei ta raua e haere mai no te tahi mau a‘oraa. Ua faaite maira raua e, ua farerei raua i te tahi mau ati i roto i to raua oraraa e te fifi ra to raua faaipoiporaa. Ua faataahia te taime farereiraa.

E ite-papû-hia te au ore i rotopu i te tane e te vahine i to raua tomoraa mai i roto i to‘u piha ohiparaa. Ua matara maru noa mai to raua aamu, no te mea e mea taere te paraparau a te tane, area te vahine ra, te ta‘i maru noa ra ïa e aita e paraparau rahi roa.

Ua ho‘i mai te taure‘are‘a nei na te misioni e ua fariihia oia i roto i te hoê fare haapiiraa teitei tuiroo i te pae hitia o te râ o te fenua Marite. I reira, i roto i te paroita na te mau piahi, to’na farereiraa i ta’na vahine. E piahi atoa te vahine i taua taime ra i te fare haapiiraa. Hoê matahiti i muri a‘e i to raua haamatauraa, ua reva atu ra raua i Utaha e ua faaipoipohia i roto i te hiero no Roto Miti, e ua ho‘i faahou i te hitia o te râ i muri noa iho no te faaoti i ta raua haapiiraa.

Ia roaa ta raua parau tuite e ho‘i atu ai raua i to raua fenua ai‘a, te tia‘i ra raua i ta raua aiû matamua e te rave ra te tane i te ohipa i roto ihoa i te toro‘a o ta’na i haapii. Ua fanau mai te vahine i te hoê tamaroa. E mea maitai te oraraa.

Ia tae‘ahia ta raua aiu i te 18 ava‘e te paari, ua faaoti a‘e ra raua e haere i te hoê tau faafaaearaa no te farerei i te mau melo o te utuafare e ora ra i te tahi tau maile te atea. I te reira tau, aitâ te parau no te parahiraa aiû i mataro-roa-hia, e aita e faaohipahia. O ratou pauroa i te parahiraa i mua, e te aiû i ropu.

I te hoê taime i roto i te tere, ua tatama‘irii te tane e te vahine. No te maoro i teie nei, aita vau e haamana‘o faahou ra eaha ra te tumu. Te haamana‘o ra râ vau e, ua haere noa i te puai ta raua tatama‘iraa e tae roa’tu e, ua tuotuo noa te tahi i te tahi. E ua haamata te aiû i te ta‘i, e ua rahi roa’tu te riri o te tane. Aita ta’na e nehenehe faahou e tape‘a i to’na riri, ua haru maira oia i te hoê tao‘a ha‘uti ta te aiû i faatopa i ni‘a i te parahiraa e ua taora i ni‘a i ta’na vahine.

Aita i tano i ni‘a i te vahine. Ua tano râ i ni‘a i ta raua tamaiti, e ua pepe te upoo e ua riro mai te tamaiti ei huma no te toe‘a o to’na oraraa.

Teie te hoê o te mau ati aita vau i farerei a‘e nei. Ua a‘o vau e ua faaitoito vau ia raua. Ua paraparau matou no ni‘a i te fafauraa e te hopoi‘a, no ni‘a i te fariiraa e te faaoreraa i te hapa. Ua paraparau matou no ni‘a i te here e te faatura i to raua utuafare. Ua tai‘o matou i te mau parau tamahanahana i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua pure amui matou. Noa’tu e, aita vau i faaroo faahou i to raua parau mai taua mahana ra, ua ataata raua i roto i te roimata i to raua faaru‘eraa mai i ta‘u piha ohiparaa. I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua ti‘aturi au e, ua rave raua i te faaotiraa ia vai amui noa raua, ma te tamahanahanahia e te haamaitaihia e te evanelia a Iesu Mesia.

E haamana‘o vau ia raua ia tai‘o ana‘e au i te mau parau ra e, « aita te riri e faaafaro i te hoê mea. Aita te reira e patu i te hoê mea, e nehenehe râ ta’na e haamou i te mau mea atoa ».2

E riri tatou paatoa. E tupu mai te reira ia ore ana‘e te mau mea e tere mai ta tatou i hinaaro. E riro tatou i te riri i te hoê parau i parauhia no tatou e aore râ ia tatou. E tupu atoa mai te reira mai te mea e, aita te taata e rave ra mai ta tatou e hinaaro ra. E tupu atoa te reira ia tia‘i ana‘e tatou i te hoê mea hau atu i te maoro i ta tatou i mana‘o. E riro atoa tatou i te riri ia ore ana‘e vetahi ê e hi‘o i te mau mea ia au i ta tatou hi‘oraa. Mai te mea ra e, e rave rahi te mau tumu o te riri.

Te vai ra te taime e riri tatou no te tahi hamani-ino-raa mana‘o-noa-hia e aore râ, no te tahi mau hape i feruri-mana‘o-noa-hia. Ua faati‘a mai te peresideni Heber J. Grant, te hitu o te peresideni o te Ekalesia, i te hoê taime, e taure‘are‘a apî paari oia, ua rave oia i te ohipa na te hoê taata tei hapono mai i te hoê moni parau 500 dollars e hoê rata no te faaite mai i to’na tatarahapa no te oreraa e ti‘a ia’na ia aufau hau atu. I muri iho ua rave faahou o peresideni Grant i te tahi mau ohipa rii na te tahi taata ê atu – e te parau ra oia e, e ohipa teie 10 taime i te teimaha atu, e 10 atoa ïa taime hau atu te ohipa, e o te titau i te taime ohiparaa hau atu. Ua hapono mai te piti o te taata i te hoê moni parau 150 dollars. Ua feruri te taure‘are‘a Heber e, aita i tano te ohipa i ravehia i ni‘a ia’na. Ua feruri oia e, ua faainohia oia e i muri iho ua riri.

Ua faati‘a oia i taua ohipa ra i te hoê hoa paari a‘e, tei ani mai e, « ua opua anei taua taata ra e faaino ia oe ? »

Ua pahono te peresideni Grant e, « aita. Ua parau oia i to‘u mau hoa e, ua aufau maitai oia ia‘u ».

E ua pahono maira teie hoa paari to’na e, « e maamaa te taata e faariro i te hoê mea opua-ore-hia ei faaino ».3

Te ui ra te aposetolo Paulo i roto i te Ephesia pene 4 irava 26 i roto i te iritiraa a Iosepha Semita, « e riri anei outou e ia ore ia harahia ? Eiaha ia ma‘iri te mahana i to outou ririraa ». Te ui nei au e, e itehia anei te Varua o to tatou Metua i te Ao ra ia riri tatou ? Aita vau i ite i te hoê hi‘oraa no te reira.

I roto i te 3 Nephi i roto i te Buka a Moromona, te tai‘o nei tatou e,

« Eiaha ei maro i rotopu ia outou…

« Oia mau hoi ta‘u e parau atu ia outou na, o tei roto ia’na te varua mârô ra, e ere oia i ta‘u, no te diabolo râ, o te metua oia no te mârô, e ua faaitoito oia i te aau no te taata e mârô ai te tahi i te tahi ma te riri.

« Inaha, e ere teie i te ture na‘u, ia faaitoito i te aau o te taata i te riri te tahi i te tahi; teie râ ta‘u ture, ia faaruehia te reira ».4

Te riri o te titauraa ïa i te faaururaa a Satane. Aore roa e ti‘a i te hoê taata ia faariri ia tatou. Na tatou i ma‘iti. Mai te mea te hinaaro nei tatou ia vai mai te hoê varua maitai i piha‘iho ia tatou, e mea ti‘a ia tatou ia ma‘iti ïa faaore i te riri. Te faaite papû nei au e, ua ti‘a te reira.

Te riri, te mauhaa a Satane, ua rau te huru ta’na haamouraa.

Te ti‘aturi nei au e, te rahiraa o tatou tei ite i te aamu oto no Thomas B. Marsh e ta’na vahine o Elizabeth. O te taea‘e Marsh te hoê o te mau aposetolo matamua no teie anotau i piihia i muri a‘e i te faaho‘i-raa-hia mai te Ekalesia i te fenua nei. Ua riro mai oia ei peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Tei Far West, Missouri, te feia mo‘a, e ua faaoti a‘e ra o Elizabeth Marsh, te vahine a Thomas, e to’na hoa te tuahine Harris e amui i ta raua û ia rahi ta raua pata paari. No te haapapû e e rave-au-maite-hia te mau mea atoa, ua faaoti raua e, eiaha e tape‘a i te tuhaa hopea o te û, e amui râ te reira i roto i te taatoaraa o te û. E mea rahi a‘e te [crème] i roto i te tuhaa hopea o te û.

Ua haapa‘o maite te tuahine Harris i te faaauraa, area te tuahine Marsh, no to’na hinaaro e hamani i te tahi mau pata paari taa ê au maitai, ua tape‘a oia i te tahi tuhaa iti û i roto i te tuhaa û hopea o te puatoro tata‘itahi e ua hapono i te tuahine Harris ra te û aita te tuhaa û hopea. Na tera i faatupu i tama‘i i rotopu i teie na vahine. No te mea aita raua e hau ia raua iho, ua tuuhia te reira ohipa i mua i te mau taea‘e hahaere no te faaafaro. Ua ite a‘e ra ratou e, aita o Elizabeth Marsh i haapai ta’na faaauraa. Aita oia e ta’na tane i mauruuru i te reira faaotiraa, e ua tuuhia’tu te reira ohipa i mua i te episekopo no te haavaraa a te Ekalesia. Ua faaoti te haavaraa a te episekopo e, ua hape te tape‘araa i te tuhaa û hopea e ua ofati te tuahine Marsh i ta’na fafauraa i te tuahine Harris.

Ua titau o Thomas Marsh i te apooraa teitei, e ua haamana te mau melo o te apooraa i te faaotiraa a te episekopo. Ua titau oia i te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia. Ua hi‘opo‘a o Iosepha Semita e to’na na tauturu i taua ohipa ra e ua paturu i te faaotiraa a te apooraa teitei.

Ua rahi roa te riri o Elder Thomas B. Marsh, oia tei paturu noa i ta’na vahine i roto i teie ohipa taatoa, – ua haere oia i mua i te haava e ua horeo e te imi nei te mau Momoni i te pe‘ape‘ai i roto i te tuhaa no Missouri. Na te reira parau mana ta’na i faatupu – e aore râ, te hoê ïa tumu i matara mai ai – te parau haamouraa ri‘ari‘a a te tavana Lilburn Boggs, i ti‘avaruhia ai 15,000 feia mo‘a i rapae i to ratou nohoraa, e te mau mauiui ri‘ari‘a e te pohe tei tupu ra. Ua tupu teie mau mea atoa no te pe‘ape‘ai i roto i te amuiraa i te û e te [crème].5

Ia hope 19 matahiti ino‘inoraa e tei pau, ua ratere maira o Thomas B. Marsh i te Afaa no Roto Miti e ua ani i te faaoreraa hara i te peresideni Brigham Young. Ua papa‘i atoa te taea‘e Marsh ia Heber C. Kimball, tauturu matamua i roto i te Peresideniraa Matamua, i te haapiiraa ta’na i apo mai. Te na ô ra te taea‘e Marsh e : « E tere noa te ohipa a te Fatu aita vau, e aita… hoê mea i erehia e a’na na roto i to‘u toparaa i rapae i te aua ; Tera râ, aue te rahi o te mau mea tei erehia e au ! Te mau tao‘a, te mau tao‘a rarahi atu i te mau tao‘a ta teie ao taatoa e aore râ, ta te mau paraneta e rave rahi mai teie e nehenehe e farii ».6

E mea tano te mau parau a te rohipehe ra John Greenleaf Whittier : « Te parauraa, e tupu ihoa, aita râ i tupu ».7

E te mau taea‘e, te tae‘ahia nei tatou paatoa i tera huru mana‘o, e mai te mea e, aita e arahia, e nehenehe ïa e faahotu mai i te riri. Te tupu nei i roto ia tatou te ino‘ino, e aore râ, te au ore e aore râ, te tama‘iraa, e, mai te mea e ma‘iti tatou, aita tatou e tape‘a faahou, ua riri tatou ia vetahi ê. Te vahi maere, o vetahi ê mâ, te mau melo iho ïa o to tatou utuafare – te mau taata ta tatou i here roa a‘e.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei ua tai‘o vau i teie parau pia na te Associated Press i roto i te ve‘a : « I te hunaraa o to’na taea‘e, raua i to raua oraraa mai te apîraa mai â, i roto i te hoê piha na‘ina‘i i Canisteo, New York, ua faaite te hoê ruau e, i muri a‘e i te hoê pe‘ape‘a no raua, ua taafa raua i to raua piha i te hoê reni, e aita hoê o raua e taahi i ô mai i te reni e aore râ, e parau i te hoê parau i te tahi e tae roa mai i taua mahana ra – e 62 matahiti na mua’tu ». A feruri na i te hopearaa o taua riri ra. Aue te ati rahi e !

E mata na tatou i te rave i te faaotiraa maramarama, i te mau taime atoa e titauhia ia rave i taua faaotiraa ra, ia tape‘a i te riri e eiaha e faahiti i te mau mea teimaha e te mau mea e ino‘ino ai.

E mea au roa na‘u te mau parau o te himene i papa‘ihia e Elder Charles W. Penrose, tei tavini i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e i roto i te Peresideniraa Matamua i te mau matahiti matamua i te 20raa o te Tenetere :

A arai i to oe mau mana‘o, e ta‘u taea‘e,

A haapii i to oe varua ahu e te puai

Eiaha e tape‘a i te mana‘o maru,

A vaiiho râ i te paari ia arai.

A arai i to oe mau mana‘o, te vai ra te puai

I roto i te feruriraa hau e te haavihia.

E upooti‘a te mana‘o puai i ni‘a i te mana‘o ti‘a,

E a vaiiho matapo noa i te hi‘oraa maramarama.8

E feia ana‘e tatou tei mau i te autahu‘araa o te Atua. No tatou paatoa te parau tapu e te fafauraa o te autahu‘araa. No outou e mau nei i te autahu‘araa a Melehizedeka, teie ïa te hoê parau faaara no ta tatou titauraa ia itoito e ia haapa‘o i te mau ture a te Atua e ia faarahi i te piiraa i tuuhia i ni‘a ia tatou. Outou e mau nei i te autahu‘araa a Aarona, e faahitiraa ïa no ta outou ohipa e ta outou hopoi‘a no ananahi, ia ti‘a ia outou ia faaineine ia outou iho i ônei e i teie nei.

Ua vavauhia teie faaararaa e teie fafauraa e te Fatu na roto i teie mau parau :

« No te mea o tei haapa‘o maitai e ua noaa ho‘i ia ratou teie nei na autahu‘araa e piti o tei parauhia e au, e ua faarahi ho‘i i to ratou parau-raa-hia, ua haamo‘ahia ïa ratou e teVarua i te faaapîraa i to ratou ra mau tino.

« E e riro ho‘i ratou ei mau tamaiti na Mose e na Aarona e te huaai ho‘i o Aberahama, e te ekalesia e te basileia, e tei ma‘itihia e te Atua ra.

« E teie atoa o ratou atoa o te farii i teie autahu‘araa nei, e farii atoa mai ïa ia‘u nei, te na reira maira te Fatu ;

« No te mea o oia o te farii mai i ta‘u mau tavini ra ua farii atoa mai ïa ia‘u nei;

« E o oia o te farii mai ia‘u nei ua farii ïa i to‘u Merua;

« E o oia o te farii mai i to‘u Metua ra ua farii ïa i te basileia o to‘u Metua ra, no reira o te mau mea atoa na to‘u Metua ra , e hope roa ïa i te horo‘ahia na’na ».9

E te mau taea‘e, e mau fafauraa rarahi te tia‘i mai nei ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i te tapu e te fafauraa o teie autahu‘araa faufaa rahi ta tatou e mau nei. E mata na i te imi ia riro tatou ei mau tamaiti ti‘amâ na to tatou Metua i te Ao ra. E mata na i te faariro ia tatou ei hi‘oraa maitai i roto i to tatou utuafare e te itoito i te haapa‘oraa i te mau faaueraa atoa, ia ore te au ore i te taata ia vai i roto ia tatou, ia faatupu râ tatou i te hau, e ia haamana‘o maite i te a‘oraa a te Faaora, « o te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na‘u, ia aroha outou ia outou iho ».10 O teie tau piiraa i teie pô no te faaotiraa i teie pureraa autahu‘araa rahi, e o ta‘u atoa pure haehaa e te aau tae, no te mea ua here au ia outou, te mau taea‘e, ma to‘u aau e to‘u varua atoa. E te pure nei au i to tatou Metua i te Ao ra ia haamaitai mai ia outou tata‘itahi tei tae mai i roto i to outou oraraa, i roto i to outou utuafare, i roto i to outou aau, i roto i to outou varua, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene

TE MAU NOTA

  1. Salamo 37:8.

  2. Lawrence Douglas Wilder, faahitihia i roto « Early Hardships Shaped Candidates », Deseret News, 7 no titema 1991, A2.

  3. A hi‘o Heber J. Grant, Gospel Standards, haaputuraa G. Homer Durham (1969), 288-89.

  4. 3 Nephi 11:28-30.

  5. A hi‘o George A. Smith, « Discourse », Deseret News, 16 no eperera 1856, 44.

  6. Thomas B. Marsh na Heber C. Kimball, 5 no me 1857, Brigham Young Collection, Church History Library.

  7. « Maud Muller », The Complete Poetical Works of John Greenleaf Whittier (1876), 206.

  8. « School Thy Feelings », Hymns, no. 336.

  9. PH&PF 84:33-38.

  10. Ioane 13:35.