2009
Te riroraa ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa hau atu i te puai
Novema 2009


Te riroraa ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa hau atu i te puai

E nehenehe ïa ia tatou ia riro mai ei mau taata hau atu i te puai i te haamaitairaa i te mau oraraa o te mau tamaiti e te mau tamahine a to tatou Metua i te Ao ra, hau atu i te puai no te tavini ia vetahi ê

Hōho’a
Elder Walter F. González

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei ua haapii te tahi pŭpŭ taea‘e ti‘amâ tei mau i te autahu‘araa ma te puai e te mana rahi. No te puai rahi o te hoê o ratou eita roa ïa e nehenehe ia ore e ti‘aturi i ta’na mau parau.1 Ua tauturu teie nei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa i te nunaa ia haapii i te parau no ni‘a i te Faaora e Ta’na haapiiraa, e ia tauturu ia ratou i te ite i te oaoa. Ua horo‘a mai ta ratou mau haapiiraa e to ratou mau hi‘oraa maitai i te hoê rave‘a e ite ai te nunaa i te hoê faahuru-ê-raa rahi o te aau. Ua haapii mai tatou e ua arata‘ihia e tauasini o ratou ia bapetizohia e ia rave i te mau fafauraa no te tape‘a e tae noa’tu i te hopea.2 Te parau nei au no ni‘a i te mau misionare faahiahia no te Buka a Moromona tei riro na ei mau taea‘e puai tei mau i te autahu‘araa.

E nehenehe ta tatou e haapii rahi mai na roto mai i teie nei mau tamarii a Lehi. Ia na reira ana‘e tatou mai ia ratou ra, e nehenehe ïa ia tatou ia riro mai ei mau taata hau atu i te puai i te haamaitairaa i te mau oraraa o te mau tamaiti e te mau tamahine a to tatou Metua i te Ao ra, hau atu i te puai no te tavini ia vetahi ê, hau atu i te puai no te faaora ia vetahi ê, e hau atu i te puai no te riroraa mai te Mesia ra te huru.

Ua haapii mai o Alama tamaiti ia tatou i te hoê o te mau mea ta ratou i rave i manuïa rahi ai ratou. Ua faaohipa ratou i te mau papaa parau no roto mai ho‘i te Buka a Moromona te tatara-raa-hia. I te taime a horo‘a’i oia i ta’na tamaiti ia Helamana te mau papaa parau o te riro mai ei Buka a Moromona, ua haapii oia e ahiri aita teie mau papaa parau « aore ïa i ti‘a ia Amona e to’na ra mau taea‘e i te faafariu mai i te ati Lamana e rave rahi tausini… oia ïa na teie nei papaa parau e ta ratou mau parau ho‘i i arata‘i mai ia ratou i te tatarahapa… »3

Ua faaite te Atua i To’na ra mana na roto i te mau papaa parau na roto i te faatupuraa i te hoê fâ, « oia ho‘i… e rave rahi tauasini tei faaho‘i-faahou-hia mai… i te ite i te parau mau ». I muri iho ua tohu o Alama e e « faaite mai â ho‘i te Atua i to’na ra mana ia ratou i te mau u‘i amuri atu ».4 No reira, ua faahereherehia te mau papaa parau e ua riro outou e o vau nei e tuhaa no taua mau u‘i amuri atu. Mai tahito ra, e nehenehe ia tatou ia riro ei mau taea‘e hau atu i te puai tei mau i te autahu‘araa na roto i te faaohiparaa i te Buka a Moromona.

Eita te rave‘a no te heheuraa mai i te Buka a Moromona e nehenehe e faaauhia i te tahi atu buka a te tahi taata papa‘i buka i roto i te aamu o te taata nei. Ua nehenehe ia parau e e buka teie tei arata‘i e tei paruruhia e te « rima iho » o to tatou Atua. I roto i to’na tere i Amerika tahito, ua ani te Fatu ia Nephi ia afa‘i mai i te mau papaa parau ta ratou i tape‘a e ia tuu atu i mua Ia’na. Ua hi‘o o Iesu i muri iho i te reira e ua faaue e ia papa‘i-faahou-hia’tu te tahi mau ohipa tei tupu e te tahi mau parau.5 « E ua na ô a‘e ra [te Faaora] ; i faaue mai te Metua ia‘u e faaite ia outou i taua mau parau nei, o tei ore i tae ia outou na, o ta’na ïa opuaraa ia faaitehia te reira i te mau u‘i amuri atu »6 Te ite nei au i te mauruuru mure ore no ratou tei roto i taua u‘i amuri atu. Maoti te Buka a Moromona i melo ai au no te Ekalesia i teie mahana. Eita roa’tu e mo‘ehia ia‘u to‘u mau mana‘o i to‘u apîraa i Uruguay a tai‘o ai au i teie nei buka mo‘a no te taime matamua. Aita i maoro roa to‘u tai‘oraa i roto i te 1 Nephi i ite ai au i taua huru oaoa ra o te ore roa e nehenehe i te parauhia. Mai te au ra e ua î te buka i te Varua o te Fatu e ua haafatata’tu ia‘u i te Atua.

Ua faarahi teie nei ohipa i te auraa no te parau ta te peropheta Iosepha Semita i parau no ni‘a i teie buka a parau ai oia e « e piri a‘e te hoê taata i te Atua na roto i te haapa‘oraa i ta’na mau haapiiraa eiaha ra na roto i te tahi ê atu buka ».7 Ua ite atoa vau i te faufaa rahi no te fafauraa a te peresideni Thomas S. Monson a parau ai oia e « ia tai‘o ana‘e tatou i te Buka a Moromona e te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a, ia tamata ana‘e tatou i te mau haapiiraa, i reira ïa tatou e ite ai i te parau haapiiraa, no te mea teie ta tatou fafauraa ; e ite tatou mai te mea na te taata anei aore râ na te Atua ».8

E afa‘i mai teie nei mau fafauraa i te oaoa ia tatou i teie nei e amuri atu. I to‘u fariiraa i te hoê iteraa papû no te Buka a Moromona, te mana‘o natura tei tupu i muri mai o te hoê ïa hinaaro i te faaohipa i te mau haapiiraa a teie buka na roto i te raveraa i te mau fafauraa. Ua rave au i te mau fafauraa i to‘u bapetizo-raa-hia e to‘u haamau-raa-hia ei melo no te Ekalesia. Ua taui teie mau fafauraa, tei ravehia na roto i te mau oro‘a no te autahu‘araa, e te ite tei noaa na roto mai i te Buka a Moromona i to‘u oraraa.

E ere i te mea maere i to te Faaora haereraa i Amerika tahito, taa ê noa’tu i te haapiiraa i te parau haapiiraa, ua horo‘a Oia ia Nephi e i te tahi atu mau taata te mana no te bapetizo.9 Te auraa, ua ti‘a apiti noa te parau haapiiraa e te mau oro‘a. E titau te faaohiparaa i te mau haapiiraa a te Buka a Moromona i te apipitiraa o te mau oro‘a no te autahu‘araa e ta ratou mau fafauraa.

Te vai nei te mau buka tei nene‘ihia no te hoo e tei riro oioi ei buka tai‘o-rahi-roa-hia. E i te tahi mau taime no te rahi o te anaanatae ta teie mau buka e faatupu e tia‘i noa’i te taata ia nene‘ihia te reira. E au ra ua ati taua mau huru buka ra i te mau vahi atoa e e nehenehe ta outou e ite i te mau taata ia tai‘o i te reira i te mau vahi atoa. Ua faaherehere te Atua na roto i To’na paari mure ore i te Buka a Moromona no to tatou maitai. E ere te fâ ia riro mai ei buka tai‘o-rahi-roa-hia. E nehenehe râ ta tatou e faariro i teie buka mo‘a ei buka tai‘o-maitai-hia e te faaohipa-maitai-hia i roto i to tatou oraraa. E horo‘a’tu vau e toru ohipa e nehenehe e tauturu i te faariroraa i te Buka a Moromona ei buka tai‘o-maitai-hia e te faaohipa-maitai-hia, o te tura‘i ia outou ia riro ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa hau atu i te puai mai te mau taata i tahito ra.

A tahi, a popou na i te parau a te Mesia. E ti‘a ia tatou ia tai‘o i te Buka a Moromona ia nehenehe ia tatou ia « poupou i te parau a te Mesia ; inaha ho‘i, e faaite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o ».10 Te popouraa i te parau a te Mesia o te hoê ïa iteraa taa ê mau. Ia tai‘o e ia imi ana‘e tatou i te mau parau tumu e te mau parau haapiiraa o te tauturu ia tatou i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa, e noaa ïa ia tatou te hoê anaanataeraa faaapîhia. Ei hi‘oraa, ia faaruru ana‘e te u‘i apî i te mau tamataraa no te aro atu i te mau faahemaraa a to ratou mau hoa, e nehenehe ta tatou e tai‘o i te buka ma te imi-taa-ê-raa i te mau haapiiraa o te tauturu ia ratou e teie nei huru tamataraa. E nehenehe te hoê o taua mau haapiiraa ra e tatarahia mai roto mai i te aamu o Lemuela. Ua rave o Lemuela i te tahi mau ma‘itiraa hape no te mea ua hema oia i te mana‘o o Lamana.11 Aita oia i rave i te mea ti‘a no te mea aita oia « i ite i te ohipa a te Atua, o tei hamani ia raua ra ».12 Te hoê parau tumu ta tatou e nehenehe e tatara mai roto mai i teie ohipa tei tupu o te parau haapiiraa ïa e nahea te Atua i te rave ia tatou ia tauturu ia tatou ia faaruru atu i te mana‘o o te mau hoa. E rave rahi atu â te mau haapiiraa e te mau hi‘oraa i roto i te Buka a Moromona no ni‘a i teie tumu parau e o tatou te mau u‘i e nehenehe e fana’o i teie mau haapiiraa a teie buka.

Te piti, a faaohipa i roto i to tatou oraraa te mau mea atoa ta tatou e haapii no ni‘a i te Mesia. Ua riro te tai‘oraa i te Buka a Moromona e te imiraa i te mau maitai o te Mesia ei iteraa faateiteihia. Ei hi‘oraa, ua ite te taea‘e o Iareda e, te Fatu e Atua ïa no te parau mau, no reira eita e nehenehe Ia’na ia haavare.13 Auê ïa ti‘aturiraa rahi ta teie maitai e afa‘i mai i to‘u nei varua ! E tupu mau ihoa te mau fafauraa atoa i roto i te Buka a Moromona e te mau fafauraa tei horo‘ahia e te mau peropheta ora i teie nei mahana no te mea o Oia te Atua e eita e nehenehe Ta’na e haavare. Noa’tu i roto i teie nei mau tau fifi, ua ite tatou e e maitai te mau mea atoa mai te mea e pee tatou i te mau haapiiraa tei haapiihia i roto i te Buka a Moromona e te mau peropheta ora. I te taime a haapii mai ai tatou i te hoê tapa‘o maitai no te Mesia, mai tei itehia e te taea‘e o Iareda e ti‘a ïa ia tatou ia faaohipa i te reira i roto i to tatou iho oraraa. E tauturu ïa te reira ia riro ei mau taea‘e puai a‘e tei mau i te autahu‘araa.

Te toru, a haapii i te parau haapiiraa e te mau parau tumu tei itehia i roto i te mau api mo‘a no te Buka a Moromona. E nehenehe ta tatou e haapii i te mau taata atoa na roto atu i teie buka. E nehenehe anei ia outou ia ite i te tahi atu â « mana a te Atua no te faaite papû atu »14 a faahiti ai, a tai‘o ai aore râ a tamau aau ai te mau misionare e te mau melo no te utuafare i te mau parau iho a te buka ?

Te haamana‘o nei au i te hoê misioni i Equateur i reira te mau misionare e faaohipa ai i te Buka a Moromona i roto i ta ratou atoa mau ohipa. No ratou ho‘i i ite ai e rave rahi tauasini i te hoê tauiraa rahi o te aau e i faaoti e rave i te mau fafauraa na roto i te mau oro‘a mo‘a no te autahu‘araa. Ua riro te Buka a Moromona ei mauhaa faufaa rahi no te imiraa e no te faafariuraa i te feia haapa‘o i te parau mau e i te faaora-faahou-raa e rave rahi mau taea‘e e mau tuahine i roto i te evanelia.

Ua ite au e e haapuaihia te mau utuafare na roto i te faaohiparaa i te mau haapiiraa a teie nei buka rahi i roto i to ratou mau oraraa. E rave rahi o ta tatou mau tamarii e faaorahia no te mea e haamana‘o ratou, mai ia Enosa, i te mau parau ta’na i faaroo pinepine i to’na metua tane i te parauraa no ni‘a i te ora mure ore, e no reira, ua ite oia e ua faaorehia ta’na ra mau hara na roto i te taraehara o te Mesia.15

E riro outou e o vau nei, ei tuhaa no taua mau u‘i ra i muri nei tei parauhia, ei mau taea‘e puai roa’tu â tei mau i te autahu‘araa na roto i te faaohiparaa i te Buka a Moromona e te faaturaraa i ta tatou mau fafauraa no te autahu‘araa. Te faaite papû nei te Buka a Moromona e o Iesu te Mesia, ta‘u atoa e faaite papû nei, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o 3 Nephi 7:18.

  2. A hi‘o Alama 23:5-6.

  3. Alama 37:9.

  4. Alama 37:19.

  5. A hi‘o 3 Nephi 23:6-14.

  6. 3 Nephi 26:2.

  7. Omuaraa o te Buka a Moromona.

  8. Thomas S. Monson, « Decisions Determine Destiny » New Era, Novema 1979, 5.

  9. A hi‘o 3 Nephi 11:18-22.

  10. 2 Nephi 32:3.

  11. A hi‘o 1 Nephi 3:28.

  12. 1 Nephi 2:12.

  13. A hi‘o Etera 3:12.

  14. 3 Nephi 28:29.

  15. A hi‘o Enosa 1:3-5, 10.