2009
E hinaaro te mau vahine tata‘itahi i te Sotaiete Tauturu
Novema 2009


E hinaaro te mau vahine tata‘itahi i te Sotaiete Tauturu

Te hinaaro nei matou ia haamaitai outou i to outou oraraa e te utuafare na roto i te faaururaa e te mana o te Sotaiete Tauturu.

Hōho’a
Silvia H. Allred

E mea oaoa mau ia haaputuputu amui tatou na te ao atoa nei ei mau tuahine no Ziona. Te mauruuru nei au no teie rave‘a ia faaite atu ia outou i to‘u iteraa papû no ni‘a i te Faaora e ia faaite atu i to‘u here ia outou.

E paraparau atu vau i teie mahana, no te aha te mau vahine e hinaaro ai i te Sotaiete Tauturu i roto i to ratou oraraa.

I muri noa iho i to te peropheta Iosepha Semita faanahoraa e haamauraa i te Ekalesia, ua faanaho atoa oia i te Sotaiete Tauturu na te mau vahine. Ua parau oia e : « Aita te Ekalesia i hope maitai roa i te faanahohia e tae roa’tu i te taime a faanahohia ai te mau vahine mai teie te huru ».1 Ua riro te Sotaiete Tauturu ei tuhaa faufaa no te Ekalesia, e ei te peresideniraa, te ti‘aturi nei matou e, e nehenehe ta matou e tauturu ia outou ia ite papû no teaha mea faufaa i roto i to outou oraraa.

Te hinaaro hohonu o to tatou peresideniraa o te tautururaa ïa i te vahine tata‘itahi i roto i te Ekalesia ia faaineine no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero, ia faatura i te mau fafauraa ta’na i rave, e ia titau i te faatupuraa i te ohipa a Ziona. E faauru e e haapii te Sotaiete Tauturu i te mau vahine ia tauturu ia ratou ia faarahi i to ratou faaroo e te huru paieti, ia haapuai i te utuafare, e ia imi e ia tauturu i tei nava‘i ore.

No ni‘a i to tatou nei anotau, ua parau te peresideni Spencer W. Kimball e : « te pae rahi o te tupuraa o te Ekalesia i te mau mahana hopea nei ua tupu te reira no te mea e rave rahi mau vahine maitai o te ao nei… tei hutihia mai i roto i te Ekalesia. Rahi noa’tu te parau ti‘a e te parau ohie o te mau vahine i roto i to ratou oraraa, e to ratou faaiteraa i te taa-ê-raa – i te pae maitai – e te mau vahine o te ao nei, e rahi atoa’tu te mau vahine maitai o te ao nei i te hutihia mai i roto i te Ekalesia nei.

« I rotopu i te mau vahine faufaa i roto i te ao nei e tomo mai i roto i te Ekalesia nei, o te mau vahine o te mana‘ona‘o rahi nei ia riro ei mau vahine parau ti‘a eiaha râ ei mau vahine aau miimii. E haehaa to roto i teie mau vahine aito, e ua faariro ratou i te paieti ei faufaa teitei a‘e i te mau mea itehia e te taata…

« No reira, e riro te hi‘oraa maitai o te vahine o te Ekalesia ei puai papû i roto anei i te tai‘o-rahi-raa e te tupu-rahi-raa i te pae varua o te Ekalesia i te mau mahana hopea ».2

Te ti‘aturi nei au e te tupu nei teie mau parau tohu. Ua farii te mau vahine maitai e rave rahi o te ao nei i te evanelia a Iesu Mesia ati a‘e te mau fenua atoa. O outou taua mau vahine aito ra ta’na i parau na. E rave rahi tauatini o outou ta matou i farerei i roto i to matou mau tere na te ao atoa nei. Ua ite matou i ta outou mau ohipa maitai ; ua faaroo i to outou mau iteraa papû haehaa ; ua farii matou i to outou varua. Ua ite matou i te maramarama o te evanelia i te anaanaraa i ni‘a i to outou mau mata. E mea maere mau e te faahiahia to outou hi‘oraa maitai e ta outou faaururaa no te ohipa maitai.

Tera râ, ua faaroo atoa matou i te parau no te mau vahine e rave rahi i roto i te Ekalesia aita e fana‘o hope nei i te mau haamaitairaa o te faaoaoaraa i roto i te Ekalesia e i roto i te Sotaiete Tauturu. No outou e haere tamau nei i te Sotaiete Tauturu, te pii atu nei matou ia outou. Te ani atu nei matou ia outou ia haere e farerei i te mau vahine aita e haa nei i roto i te ohipa a te Sotaiete Tauturu i roto i ta outou mau paroita, te mau amaa, no te haapii ia ratou ma te here eaha ta te Sotaiete Tauturu e horo‘a mai no ratou. A faaite papû ia ratou e, e haafaufaa te Sotaiete Tauturu i to ratou utuafare e to ratou iho oraraa. A pûpû i to outou auhoaraa e te autuahineraa. A tia‘i e a faaitoito ia ratou. A tauturu mai ia matou ia taui i te huru o te oraraa sotaiete o te imi nei ia haamou i te utuafare. A tauturu i to outou mau tuahine ia fariu atu i te Fatu ra e i ta’na faanahoraa no te oaoa no Ta’na mau tamarii. E itehia ia ratou te arata‘iraa, te tamahanahanaraa, te hau, te ite papû, e te faaururaa. E ite ratou e, te here nei te Metua i te Ao ra ia ratou e te haapa‘o mai nei Oia ia ratou i ô atu i te faito.

Eaha ta Sotaiete Tauturu e rave no te mau vahine tei farii i te horo‘a o te ohipa i roto i te pŭpŭ ? E nahea te Sotaiete Tauturu i te haamaitai i te mau utuafare e te mau nohoraa ?

No faafariu noa mai ra to‘u mama i roto i te Ekalesia a piihia ai oia ei peresideni no te Sotaiete Tauturu i roto i ta matou amaa iti na‘ina‘i i San Salvador. Ua parau oia i te peresideni amaa e, aita oia i te mea aravihi, aita oia i ineine, e aita e tano ia’na te reira ti‘araa. Tei roto oia i te area matahiti e 30, e mea iti roa to’na ite i te pae o te haapiiraa, e ua horo‘a oia i to’na oraraa taatoa no te atuatu i ta’na tane e e na e hitu tamarii. No reira, ua pii noa te peresideni amaa ia’na.

Ua hi‘o noa vau i to‘u mama ia rave maitai i to’na piiraa. A tavini ai oia, ua haapii oia i te mau ite e ua faahotu i te mau horo‘a apî mai te haapiiraa, te paraparauraa i mua i te taata, e te faaineineraa e te faanahonahoraa i te mau apooraa, te mau faaoaoaraa, e te mau ohipa tautururaa. Ua faauru oia i te mau vahine i roto i te amaa. Ua tavini oia e ua haapii ia ratou ia tavini te tahi e te tahi. Ua here e ua faatura te mau tuahine ia’na. Ua tauturu oia i te tahi mau vahine ia ite, ia faaohipa, e ia faahotu i te mau horo‘a e i te mau tareni ; ua tauturu oia ia ratou ia riro ei mau tuahine patu i te basileia e i te mau utuafare puai i te pae varua. Ua haapa‘o tamau noa oia i te mau fafauraa ta’na i rave. I to’na poheraa, ua vai oia i roto i te hau i piha‘iho i Tei Hamani ia’na.

Te hoê tuahine tei tavini i piha‘iho ia’na ei tauturu i roto i te Sotaiete Tauturu tei papa‘i i te hoê rata ia‘u e rave rahi matahiti i muri a‘e : « O to oe mama te taata tei haapii mai ia‘u i te rave‘a ia riro vau mai teie te huru i teie nei. Na roto mai ia’na ua haapii mai au te aroha, te maitai, te haavare ore, te parau ti‘a e te hopoi‘a i roto i to tatou mau piiraa. O oia to‘u taata haapii e to‘u hoho‘a. E 80 matahiti to‘u i teie nei, tera râ, te haapa‘o tamau nei au i to‘u Faaora e i Ta’na evanelia. Ua tavini au i te hoê misioni e ua haamaitai rahi te Fatu ia‘u ».3 Ua riro vau ei ite o te semeio i roto i te oraraa o te mau vahine e rave rahi i tera vahi e tera vahi o te ao nei. Ua farii ratou i te evanelia, e ua tauturu te Sotaiete Tauturu ia ratou ia haapuai i to ratou faaroo e ia tupu i te pae varua na roto i te horo‘araa ia ratou i te mau rave‘a no te faatere e no te haapii. Ia tavini ratou, e amuihia te hoê faito apî i to ratou oraraa. Ia tupu ratou i te rahi i te pae varua, e rahi atoa to ratou ite e, e tuhaa faufaa ratou i roto i te hoê ohipa, to ratou ite ia ratou iho, e to ratou faufaa. Ua ite ratou e, te mana‘o tumu o te faanahoraa o te evanelia o te horo‘araa ïa i te rave‘a ia tatou ia tae‘ahia to tatou faito hope.

Na roto i te ohipa a te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, te tauturu nei tatou i te paturaa i te basileia e i te haapaariraa i te mau utuafare i Ziona. Aita e pŭpŭ ê atu i roto i te Ekalesia e nehenehe e rave i te ohipa e ravehia nei e te Sotaiete Tauturu. E rave rahi tauatini utuafare tei farii i te taviniraa tei horo‘ahia e te mau orometua hahaere, tei faaite i te rima tamahanahana, te taria faaroo, e te parau faaitoito.

Teie te mau parau a ta‘u tamahine o Norma no ni‘a i te huru o to te Sotaiete Tauturu riroraa ei haamaitairaa i roto i to’na oraraa : « I to maua o Darren faaipoipo-raa-hia e te tia‘i ra maua i ta maua pepe matamua, e te ora ra maua i roto i te hoê oire iti na‘ina‘i e haati ra i te fare haapiiraa tuarua. E piahi maua toopiti atoa e e moni ava‘e na‘ina‘i roa ta maua. Te paroita fatata roa mai tei te atearaa ïa e 48 km, e e pereoo tahito to maua aita e tere i te rahiraa o te taime. Ite a‘e ra te mau tuahine o te paroita i to maua huru oraraa, ua putuputu oioi ratou no te faataa hoê to ratou no te faahoro ia maua i te mau taime atoa i te pureraa i te sabati e i te tahi atu mau ohipa a te Ekalesia. Te tahi mau tuahine te ora ra ratou i roto i te tahi atu mau oire e 32 e aore râ, e 48 km te atea na ni‘a i te pereoo no te haere noa mai e tii ia maua. Taa ê noa’tu te reira, e rave rahi mau tuahine e ani mai ia maua ia haere i o ratou e ia tamaa maitai e to ratou utuafare i muri a‘e i te pureraa. Aita roa hoê o ratou i faariro ia maua ei hopoi‘a teimaha no ratou. Eita roa e mo‘ehia ia‘u te here e te aroha mau ta te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i faaite mai ia maua i roto i taua taime poto ra tera râ e taime fifi mau i roto i to maua oraraa ».4

E episekopo ta‘u tane, e ua parau oia e, eita roa’tu ta’na ohipa e oti mai te mea e, aita te tauturu a te peresideni Sotaiete Tauturu. Te rave-tahoê nei te mau peresideni Sotaiete Tauturu na te ao atoa nei e to ratou episekopo e te peresideni amaa no te faanaho i te mau tuahine i roto i te hopoi‘a mo‘a o te imiraa e te tautururaa i te feia nava‘i ore. E hinaaro teie mau peresideni Sotaiete Tauturu itoito i ta outou patururaa e te rima tauturu. Ia haere outou i te mau pureraa Sotaiete Tauturu i te sabati, e haamaitaihia outou, tera râ, mai mea e amui atu outou i roto i te ohipa a te Sotaiete Tauturu, te Ekalesia taatoa ïa te haamaitaihia.

E mea apî anei outou e aore râ, e mea paari, e otahi aore râ, ua faaipoipohia, e ivi e aore râ, te ora nei i roto i te hoê utuafare, te hinaaro nei matou ia haamaitai outou i to outou oraraa e te utuafare na roto i te faaururaa e te mana o te Sotaiete Tauturu. E hinaaro-rahi-hia i te mau vahine o te Ekalesia ia tura‘ihia i mua. Te ani atu nei matou ia outou ia utuutu ma te puai no te haapuairaa i to tatou mau utuafare, ta tatou Ekalesia, e to tatou mau oire. Ua riro outou ei puai hinaarohia no te here, te parau mau, e te parau ti‘a i roto i teie nei ao. Te hinaaro nei matou ia outou ia faaamu i te mau utuafare, te mau hoa, te mau taata tapiri io outou. Na roto ia outou e itehia ai te here ti‘a mau o te Atua i Ta’na mau tamarii paatoa.

Mea pinepine to tatou peresideniraa i te farii i te rata no roto mai i te mau tuahine tei haamaitaihia te oraraa na roto i te Sotaiete Tauturu. E rave rahi o ratou te faaite ra i te mau mea ta te Sotaiete Tauturu i rave no ratou e no to ratou utuafare. Teie te tahi tabura no taua mau mea ra :

  • Na te Sotaiete Tauturu i haapapû mai ia‘u e, ua here te Metua i te Ao ra ia‘u no te mea e tamahine au Na’na.

  • Ua faahaamana‘o mai oia ia‘u e, ua haamaitai te Metua i te Ao ra ia‘u i te mau tareni e te mau horo‘a.

  • Ua haapii mai au e e mea faufaa te mau fafauraa o te hiero no‘u e no to‘u utuafare.

  • Ua haapii mai au ia ite i te oaoa i roto i te ti‘araa metua vahine.

  • Ua tauturu te mau haapiiraa e te mau faaoaoaraa a te Sotaiete Tauturu ia‘u ia haapii i te mau ite e i te mau hinaarohia no te riroraa ei metua vahine maitai.

  • Ua ite au i ta‘u hopoi‘a ia faauru i te u‘i apî ia rave i te maitai.

  • Ua tauturu te Sotaiete Tauturu ia‘u ia riro ei vahine maitai a‘e, no te faatura e no te auraro i ta‘u tane faaipoipo.

  • Ua faaitoitohia vau ia imi i te ite e i te tupu-rahi-raa no‘u iho.

  • Ua haapii au e ua faaohipa i te mau parau tumu o te faarava‘iraa ia’na iho i roto i te mau pureraa e i te mau faaoaoaraa.

  • Ua farii au te oaoa i roto i te taviniraa na roto i te ohipa hahaereraa e te tauturu aroha.

  • Ua iteahia ia‘u te mau horo‘a i ore i itehia na e au, e te vai ra i roto ia‘u.

  • Ua horo‘a te Sotaiete Tauturu ia‘u te mau rave‘a ia faaohipa i ta‘u mau tareni.

  • Ua haapii mai au e, e nehenehe ta‘u e faateitei e e faaitoito ia vetahi ê.

  • Ua haapii mai au e, te vai ra ta tatou paatoa te hoê mea no te horo‘a : te here, te maitai, te ata, te maru e te vai atu ra.

  • Ua faahotu vau i te mana‘o aroha ia vetahi ê.

  • Ua haapii au ia riro ei taata tupu maitai a‘e e ia faaite i te maitai i ni‘a ia vetahi ê.

  • Ua haapii au ia imi i te rave‘a e ia faataa i te opuaraa.

  • Ua ite au e, te taatoaraa o te mau haamaitairaa a to‘u Metua e roaa te reira ia‘u mai te mea e, e haapa‘o maite au i ta‘u mau fafauraa.

E roa e roa’tu â teie tapura e ua papû ia‘u e, te rahiraa o outou te vai ra ta outou hoê mea e hinaaro e tuu i roto i teie tapura. E mea faufaa rahi te Sotaiete Tauturu no te ora maitai o te nohoraa e o te utuafare tata‘itahi. E ti‘a i te taatoaraa o te mau tane e o te mau metua tane ia faaitoito i te ohipa i roto i te Sotaiete Tauturu. E mea ti‘a i te mau vahine atoa ia haere mai e haapii i te mau rave‘a ta te Sotaiete Tauturu e horo‘a nei. E ohipa faufaa roa ta te vahine parau ti‘a tata‘itahi i roto i te faanahoraa a te Atua e i roto i te paturaa i To’na basileia. Te hinaaro nei te Sotaiete Tauturu ia outou, e e hinaaro outou i te Sotaiete Tauturu.

Te faaite papû nei au e, ua faati‘ahia te Sotaiete Tauturu e te Atua no te tauturu i te autahu‘araa i roto i te ohipa o te faaoraraa. Ua ite au e, te ora nei te Metua i te Ao ra. Ua ite Oia e ua here Oia ia outou e ia‘u atoa nei. O Iesu te Mesia, to tatou Faaora e te Taraehara, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Joseph Smith, faahitihia i roto Sarah M. Kimball, « Auto-biography », Woman’s Exponent, 1 no setepa 1883, 51.

  2. Spencer W. Kimball, « The Role of Righteous Women », Ensign, Novema 1979, 103-4.

  3. Personal correspondence.

  4. Personal correspondence.