2009
E tauturu te haapiiraa ia faaora i te ora
Novema 2009


E tauturu te haapiiraa ia faaora i te ora

Te haapii nei tatou i te mau parau haapiiraa tumu, e ani i te mau taata e haapiihia ra ia rave i te ohipa ta te Atua i faataa na ratou, e i muri iho, e fafau e, e tae mau mai te mau haamaitairaa.

Hōho’a
Russell T. Osguthorpe

I te hoê mahana a tavini ai au ei peresideni misioni, te paraparau ra vau i ta maua tamaiti matahiapo i roto i te niuniu. Te haere ra oia i ta’na ohipa e taote oia i te fare ma‘i. Ia tae oia i te fare ma‘i, parau maira oia e, « ua oaoa roa vau i te paraparauraa ia oe e papa, tera râ, e ti‘a ia‘u ia haere i rapae i to‘u pereoo e ia haere e faaora i te tahi mau ora ».

Te rapaau nei ta maua tamaiti i te mau tamarii tei roohia i te tahi mau ma‘i. Ia itehia ia’na te hoê ma‘i e ia horo‘a i te raau tano, e nehenehe ta’na e faaora i te ora o te hoê tamarii. Ua parau vau i ta maua mau misionare e, ta ratou ohipa o te tauturu-atoa-raa ïa i te faaoraraa i te ora – te ora pae varua o te feia ta ratou e haapii nei.

Ua parau te Peresideni Joseph F. Smith e, « ia roaa ana‘e te parau mau ia tatou, na te reira e faaora ia tatou. E faaorahia tatou eiaha noa no te mea ua haapii mai te hoê taata i te reira ia tatou, no te mea râ e, ua farii tatou i te reira e ua faaohipa » (i roto te Conference Report, Eperera 1902, 86 ; a hi‘o atoa Haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e [1999], 49 ; 1 Timoteo 4:16).

Te faaora nei ta maua tamaiti i te ora o te taata na roto i te horo‘araa i to’na ite i te mau mea no ni‘a i te ohipa taote ; te mau misionare e te mau orometua haapii i roto i te Ekalesia nei, te tauturu nei ratou ia faaora i te ora na roto i te horo‘araa i to ratou ite i te evanelia. Mai te mea e, e faaohipa te mau misionare e te mau orometua haapii i te Varua, e haapii ïa ratou i te parau tumu tano, e ani ïa ratou i ta ratou mau taata ia ora i te reira parau tumu, e e faaite ratou i te iteraa papû no te mau haamaitairaa i fafauhia mai e o te tae papû mai. Ua faaite o Elder David A. Bednar i teie na mea e toru no te hoê haapiiraa maitai i roto i te hoê haapiipiiraa i ma‘iri a‘e nei : (1) Te parau haapiiraa tumu, (2) te aniraa ia faaohipa, e (3) te mau haamaitairaa i fafauhia.

Na te buka arata‘i ra Ia Poro Haere i Ta‘u Evanelia e tauturu i te mau misionare ia haapii i te parau haapiiraa tumu, ia ani i te feia ta ratou e haapii ra ia faaohipa i te reira, e ia farii i te mau haamaitairaa i fafauhia. Na te buka arata‘i ra Haapiiraa : Aita e Piiraa Hau A‘e e tauturu i te mau metua e te mau orometua haapii ia na reira atoa. Te reira buka no te ohipa haapiiraa evanelia ia, e te buka ra Ia Poro Haere i Ta‘u Evanelia no te ohipa misionare ia. Te faaohipa nei tatou i teie na buka no te faaineine ia haapii, e i muri iho, e faaohipa tatou i te Varua ia haapii ana‘e tatou.

Ua faati‘a mai te Peresideni Thomas S. Monson i te parau no te hoê orometua haapii no te Haapiiraa sabati i to’na apîraa, o Lucy Gertsh te i‘oa. I te hoê sabati, i roto i ta’na haapiiraa no ni‘a i te ohipa tavini-horo‘a-maitai-raa, ua ani te tuahine Gertsch i ta’na mau piahi ia horo‘a i ta ratou moni no te faaoaoaraa na te utuafare o te hoê o te mau piahi no ta ratou piha haapiiraa, o tei pohe te metua vahine. Ua parau te peresideni Monson e, na roto i te faaohiparaa i taua aniraa ra, « ua tapiri te tuahine Gertsch i te buka haapiiraa e ua iriti i to matou mata e to matou tari‘a e to matou aau i te hanahana o te Atua » (« Examples of Great Teachers », [Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei, no te Fepuare 2007] Ensign, Tiunu 2007, 76). Ua faaohipa te tuahine Gertsch i te buka haapiiraa no te faaineine i ta’na haapiiraa, tera râ, ia tae mai te faaururaa, ua tapiri oia i te buka haapiiraa e ua ani i ta’na mau piahi ia ora i te parau tumu o te evanelia ta’na i haapii.

Mai ta te peresideni Monson i haapii mai : « Te tumu o te haapiiraa i te evanelia… e ere ïa i te niniiraa i te haamaramaramaraa i roto i te upoo o te mau melo o te piha haapiiraa… Te tumu, o te faaururaa ïa i te taata ia feruri, ia ite i roto i te aau, e i muri iho, ia rave i te hoê mea no ni‘a i te oraraa te mau parau tumu o te evanelia » (i roto i te Conference Report, Atopa 1970, 107).

I te fâraa mai o Moroni i te peropheta Iosepha, aita oia i haapii noa mai ia’na i te mau parau haapiiraa tumu o te Faaho‘i-faahou-raa mai, tera râ ua parau atoa mai râ oia ia’na e « e ohipa ta te Atua e horo‘a mai (ia’na) ia rave » e ua fafau mai ia’na e, e itehia to’na i‘oa e ati a‘e te ao nei (a hi‘o Iosepha Semita – Aamu 1:33). Ua riro te mau metua e te mau orometua haapii evanelia atoa ei mau ve‘a no ô mai i te Atua ra. E ere o tatou paatoa te haapii i te mau peropheta no amuri a‘e, mai ta te tuahine Gertsch e o Moroni i rave na, te haapii nei râ tatou paatoa i te feia faatere no amuri a‘e o te Ekalesia. No reira te haapii nei tatou i te mau parau haapiiraa tumu, e ani i te mau taata e haapiihia ra ia rave i te ohipa ta te Atua i faataa na ratou, e i muri iho, e fafau e, e tae mau mai te mau haamaitairaa.

Te haamana‘o nei au i to‘u tamarii-rii-raa a haere ai au i te fare pure no te hoê pureraa Paraimere ma te pe‘ape‘a ore. I to‘u taeraa’tu i reira, ua hitimahuta vau i te iteraa i te mau metua atoa tei tae mai no te hoê faanahoraa taa-ê. I reira iho ua taa ia‘u. E tuhaa ta‘u i roto i te reira faanahoraa, e ua mo‘ehia ia‘u ia tamau aau i ta‘u tuhaa. Ia tae to‘u taime no te tai‘o i ta‘u tuhaa, ua ti‘a vau i mua i to‘u parahiraa, tera râ aita hoê a‘e parau i matara mai na roto i to‘u vaha. Aita roa vau i haamana‘o i te hoê noa a‘e mea. No reira, ua ti‘a noa vau e i muri’ho ua parahi au i raro e ua hi‘o noa vau i te tahu‘a.

I muri a‘e i te reira ohipa, ua faaoti au e, eita roa vau e paraparau faahou i roto i te hoê noa a‘e pureraa. E ua tape‘a vau i te reira parau no te tahi tau taime te maoro. E i te hoê sabati, ua tuturi maira te tuahine Lydia Stillman, te hoê faatere no te Paraimere, i piha‘iho ia‘u e ua ani mai ia horo‘a vau i te hoê a‘oraa poto roa i te hepetoma i muri iho. Na ô atu ra vau e, « eita vau e horo‘a i te a‘oraa ». Ua pahono maira oia e, « ua ite au, tera râ, e nehenehe ta oe e horo‘a i teie no te mea e tauturu vau ia oe ». Ua tamau noa vau i te pato‘i, tera râ, ua faaite oia i te hoê ti‘aturi rahi i roto ia‘u, no reira, e ere i te mea ohie ia pato‘i i ta’na titauraa. Ua horo‘a vau i te reira a‘oraa.

Ua riro taua vahine maitai ra ei ve‘a no ô mai i te Atua ra, e ohipa Ta’na e rave no‘u. Ua haapii mai oia ia‘u e, ia tae mai te hoê piiraa, a farii i te reira, noa’tu te huru o to outou au ore. Mai ta Moroni i na reira i ni‘a ia Iosepha, ua na reira teie tuahine ia ineine au ia tae mai te taime no te horo‘araa i taua a‘oraa ra. Ua tauturu taua orometua haapii faauruhia ra i te faaoraraa i to‘u ora.

I to‘u apîraa, ua haapii te hoê misionare tei faaoti noa mai nei ta’na misioni i ta matou piha Haapiiraa Sabati, o te taea‘e Peterson to’na i‘oa. I te mau hepetoma atoa e papa‘i oia i te hoê reni te‘a mai te poro aui i raro i te tapura haere ti‘a’tu i te poro atau i ni‘a o te tapura. I muri iho e papa‘i oia i te pae ni‘a o te tapura, « a titau i te teitei a‘e ».

Noa’tu te huru o te parau haapiiraa ta’na e haapii, e ani oia ia matou ia rave hau atu i ta matou e feruri ra e, e ti‘a ia ravehia. Ua riro taua reni te‘a ra e taua nau parau ra, a titau i te teitei a‘e, ei aniraa tamau ia matou i roto i te roaraa o te haapiiraa. Ua faatupu te taea‘e Peterson i te hinaaro i roto ia‘u ia tavini i te hoê misioni maitai, ia rave maitai a‘e i te fare haapiiraa, ia faataa i ta‘u mau opuaraa teitei a‘e no to‘u toro‘a.

E ohipa ta te taea‘e Peterson i faataahia no matou. Ta’na opuaraa no te tauturu ïa ia matou « ia feruri, ia ite i roto i te aau, e ia rave i hoê mea i roto i te parau no te oraraa i te mau parau tumu o te evanelia ». Ua tauturu ta’na haapiiraa ia faaora i to‘u ora.

I te 19raa to‘u matahiti, ua piihia vau ia haere e rave i te hoê tau misioni i Tahiti, i reira vau i titauhia ai ia haapii e piti reo taa-ê – te reo farani e te reo Tahiti. I te omuaraa o ta‘u misioni ua tupu te mana‘o paruparu i roto ia‘u no te mau ore na reo ia‘u. I te mau taime atoa e tamata vau i te parau farani, e pahono mai te taata no roto i te reo Tahiti. Ia tamata vau e parau na roto i te reo Tahiti, e pahono mai ratou na roto i te reo farani. Ua ineine roa vau no te faaru‘e.

I te hoê mahana, a haere ai au na piha‘iho i te piha pu‘araa ahu i te fare misioni, ua faaroo vau i te hoê reo i te piiraa mai ia‘u. Ua fariu vau e ua ite atu vau i te hoê vahine tahiti roru marehurehu te ti‘a noa ra i te pae uputa e ua tarape mai ia‘u ia ho‘i i muri. O Tuputeata Moo to’na i‘oa. E reo tahiti noa ta’na i ite. E ta‘u ra e reo peretane noa ïa. E mea rahi te mau mea ta’na i parau mai aita vau i taa, tera râ, ua ite au e, ua hinaaro oia ia ho‘i au i te piha pu‘araa ahu pauroa te mahana, e nehenehe ho‘i ta’na e tauturu ia‘u ia haapii i te reo tahiti.

Ua haere au i reira i te mau mahana atoa no te haapii e a auri noa ai oia i te ahu. I te haamataraa ua feruri noa vau e, e mea faufaa anei te reira farereiraa ta maua, tera râ, ua taa maru noa vau i ta’na mau parau. Ia farerei ana‘e maua, e faaite mai oia i to’na ti‘aturi rahi e, e nehenehe ta‘u e haapii i na reo e piti.

Ua tauturu te tuahine Moo ia‘u ia haapii i te reo tahiti. Tera râ, ua haapii atoa mai oia ia‘u i te tahi atu mau mea. Ua haapii mai oia ia‘u i te parau tumu matamua o te evanelia – te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia. Ua haapii mai oia ia‘u e, mai te mea e, e ti‘aturi au i ni‘a i te Fatu, e tauturu Oia ia‘u ia rave i te hoê mea ta‘u i mana‘o e, eita e oti. Aita oia i tauturu noa ia faaora i ta‘u misioni – ua tauturu mai râ oia ia faaora i to‘u ora.

Ua haapii te tuahine Stillman, te taea‘e Peterson, e te tuahine Moo « na roto i te taparuraa, na roto i te faaoroma‘i-noa-raa, na roto i te maru e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ; na roto i te aroha, e te ite ateate ra, o te faarahi roa i te varua » (PH&PF 121:41-42). Ua haapii ratou ma te feruriraa i faaunaunahia i te taiata ore i te mau taime atoa, e na roto i te reira, ua riro te Varua Maitai ei apiti no ratou i te mau taime atoa (a hi‘o PH&PF 121:45-46).

Ua faauru mai teie mau orometua haapii rahi ia‘u ia ui i te mau uiraa no ni‘a i ta‘u iho haapiiraa:

  1. Ei orometua, te hi‘o ra anei au ia‘u iho mai te hoê ve‘a no ô mai i te Atua ra ?

  2. Te faaineine e te haapii ra anei au ia au i te mau rave‘a o te tauturu ia faaora i te ora ?

  3. Te faatumu ra anei au i ni‘a i te parau haapiiraa tumu o te Faah‘’i-faahou-raa mai ?

  4. E ti‘a anei i te feia ta‘u e haapii nei ia ite i to‘u here ia ratou, e no to‘u Metua i te Ao ra e i te Faaora ?

  5. Ia tae ana‘e mai te faaururaa, e tapiri anei au i te buka haapiiraa e a iriti ai i to ratou mata e to ratou taria e to ratou aau i te hanahana o te Atua ?

  6. Te ani ra anei au ia ratou ia rave i te ohipa ta te Atua i faataa na ratou ?

  7. Te faaite ra anei au i te ti‘aturi rahi i roto ia ratou a ite ai ratou e, e ere i te mea ohie ia pato‘i i te aniraa ?

  8. Te tauturu ra anei au ia ratou ia ite i te mau haamaitairaa i fafauhia o te tae mai na roto i te oraraa i te parau haapiiraa ta‘u e haapii ra ?

E ere te haapiiraa mai e te haapiiraa’tu i te mau ohipa titau-ore-hia ia ma‘iti i roto i te basileia o te Atua. E mea na reira i faaho‘ihia mai ai te evanelia i te fenua nei, e na reira ho‘i e roaa ai ia tatou te ora mure. Na te reira e horo‘a mai i te haere‘a e roaa ai te iteraa papû. E ore roa te hoê taata e « faaorahia i roto i te ite ore » (PH&PF 131:6).

Ua ite au e, te ora nei te Atua. Te faaite papû nei au e, o Iesu te Mesia. Te faaite papû nei au e, ua iriti te peropheta Iosepha i teie tau tuuraa evanelia na roto i te haapiiraa mai i te parau mau e te haapiiraa’tu i te reira. Ua ui o Iosepha i te hoê uiraa i muri i te tahi, ua farii i te mau pahonoraa hanahana, e ua haapii atu i te mea ta’na i haapii mai i te mau tamarii a te Atua ra. Ua ite au e, o te peresideni Monson te auvaha parau o te Fatu i ni‘a i te fenua nei i teie mahana, e te tamau noa nei oia i te haapii mai e i te haapii ia tatou mai ta Iosepha i na reira, no te mea e tauturu te haapiiraa ia faaora i te ora. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.