2009
E ia faa‘una‘una noa te taiata ore i to outou mau feruriraa
Novema 2009


E ia faa‘una‘una noa te taiata ore i to outou mau feruriraa

E mea ti‘a ia tatou ia ti‘a papû e ia mau maite noa i roto i te faariroraa e mea mure ore te mau peu maitai o te huru Atuaraa.

Hōho’a
Bishop H. David Burton

Mauruuru, e Elder Pace, no teie pure nehenehe, no te feia e faaroo mai nei e no te feia a‘o ihoa râ.

« E ia faa‘una‘una noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa; ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua » (PH&PF 121:45).

Ia fatata mai te 12raa o to‘u oro‘a mahana fanauraa, ua titauhia ia‘u ia pahono i te tahi mau titauraa na mua a‘e au a haafeti‘ahia ai i roto i te Paraimere. Te hoê titauraa o te tai‘oraa ïa i na Hiro‘a Faaroo hoê ahuru ma toru ia au i te ana‘iraa i faataahia. Na hiro‘a faaroo matamua hoê 12 e mea ohie ïa, te ahuru matoru râ, e mea fifi ïa. Te fifi o te haamana‘oraa ïa i te ana‘iraa o te mau maitai. Mauruuru râ i te hoê orometua Paraimere no to’na faaoroma‘i e te tamau maite, i te pae hopea, ua mau ia‘u te reira.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere matou to‘u hoa faaipoipo e te mau tamarii i roto i to matou fare matamua. Ua maere matou i te iteraa e, te taata i te tahi a‘e pae i ô matou, to‘u ïa orometua paraimere tahito. I roto i tera 40 matahiti to matou faaearaa i roto i taua vahi ra, ua tape‘a maite oia i ta maua parau huna iti no ni‘a i to‘u ma‘ua i te haapii.

« Te ti‘aturi nei matou , e mea ti‘a i te taata ia ora ma te parau-ti‘a, ma te haavare ore, ma te viivii-ore, ma te aau maitai, ma te haapa‘o maitai e ma te hamani maitai i te mau taata atoa. Te pee nei ho‘i matou i te a‘oraa a Paulo: Te ti‘aturi nei matou e te tia‘i nei ho‘i i te mau mea atoa. E rave rahi te mau mea i faaoroma‘ihia e matou, e te hinaaro nei matou ia faaorama‘i i te mau mea atoa. E mai te mea te vai atu ra te mau mea maitai, te mau mea faahiahia, te mau mea roo maitai, e te mau mea poupouhia ra, e titau ïa matou i te reira » (Te Hiro‘a Faaroo 1:13).

I teie mahana te hinaaro nei au e paraparau atu no ni‘a i te mau huru o te hoê taata ta tatou e parau nei e, te viivii ore. Ua riro te mau peu maitai ei niu no te hoê oraraa keresetiano e ei faaiteraa i rapae no te taata i roto. Te papa‘iraa na roto i te reo Peretane no te rahiraa o te mau peu maitai e hope ïa na roto i te mau reta ity; Integrity (parau-tia), humility (haehaa), charity (aroha), spirituality (varuaraa), generosity (maitai), accountability (hopoi‘a), frugality (taraniraa), purity (viivii-ore), civility (huru-maitai), fidelity (haapa‘oraa), e sensitivity (araraa) o te tahi ïa o te mau peu maitai. Te hinaaro nei au ia faahiti i te mau peu maitai e hope na roto i te ta‘o ity mai te mau peu maitai « ity ». Te parau « Ity », e haapotoraa teie no te mau parau ra, te maitai, te huru e aore râ te faito.

E hi‘o noa tatou ati a‘e ia tatou no te ite i te mea e tupu ra i roto i to tatou mau oire, i reira tatou e ite ai e, te patia upoo nei te mau huru maitai. A feruri na i te huru o te feia faahoro pereoo i ni‘a i te hoê purumu rahi tei î i te pereoo. E mea pinepine te riri i te tupu mai. Aita te parau no te faatura e haapa‘ohia nei i roto i ta tatou mau a‘oraa politita. Ia topa te mau fenua i roto i te mau fifi o te faarava‘iraa faufaa mai te mea ra e, ua monohia te haapa‘o e te parau ti‘a e te nounou e te parau ti‘a ore. Ia haere outou i roto i te hoê fare haapiiraa tuarua, e mea pinepine outou i te faaroo i te hoê reo repo, e ite outou i te ahu tano ore. Te faaite nei te tahi mau maona i te mau ahu tuaro ti‘a ore, e e mea varavara roa ratou i te faaite i te haehaa, maori râ, ia itehia ratou i mua i te taata no te faaite i te haapa‘o ore i te pae morare. Te rahiraa o to tatou mau taata aita ratou e tau‘a rahi nei i te parau no te ora maitai i te pae tino nei. Te tahi pae o te taata i roto i te fifi moni, te faahapa nei ratou i te mau taata no te fare moni e te mau taata horo‘a moni no te tarahu i te moni no te mau hinaaro maha ore, eiaha râ no te mau hinaaro e roaa. I te tahi taime, to tatou maitai no te paturu i te maitai, ua faatupu te reira i te ino no te mea ua upooti‘a to tatou hiaai ia noaa te tao‘a hau atu i te hinaarohia e tatou.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, aita e titauhia ia tatou ia riro ei tuhaa no te oreraa te viivii-ore, te hoê ma‘i o te tae nei i roto i te taata. Mai te mea e, e pee tatou i te ao nei ma te faaru‘e i te mau maitai keritetiano, e riro te mau hopearaa ei mau hopearaa ri‘ari‘a. E morohi te faaroo e te haapa‘o o te taata, o te horo‘a mai i te mau hopearaa mure ore. E ino te huru tauturu e te huru pae varua o te utuafare. E iti te mana o te faaroo i roto i te taata, e e haape‘ape‘ahia te arata‘iraa e te ture, e e tuu-atoa-hia paha i te hiti. Te tumu no teie mau fifi, na te taata tino nei i tanu, e oaoa rahi to Satane.

E mea ti‘a ia tatou ia ti‘a papû e ia mau maite noa i roto i te faariroraa e mea mure ore te mau peu maitai o te huru Atuaraa, tae noa’tu te mau peu maitai o te « ity » i te mau mahana atoa. Te haapiiraa i te mau huru viivii ore, e haamata te reira i roto i te utuafare na roto i to te mau metua faaiteraa i te hi‘oraa maitai. Na te hi‘oraa maitai o te mau metua e faaitoito i te hinaaro ia rave atoa ; te hoê hi‘oraa ino e horo‘a i te parau faati‘a i te mau tamarii te tau‘o-ore-raa i te mau haapiiraa a te mau metua e tae noa’tu i te faananearaa i te hi‘oraa ino. Na te huru haavarevare e haamou i te parau mau.

E mea au roa na Megan te faata‘i i te piana. E va‘u to’na matahiti. Aita i maoro a‘e nei, ua horo‘a to’na oremetua haapii piana i te hoê faraoa monamona ei haamauruuru no te ohipa rahi i ravehia. Ua parau te orometua e, e « niuniu oia no te mau faraoa monamona » e e tuo mai oia ia Megan no te hoê faraoa monamona i te hoê taime i roto i te hepetoma. Mai te mea e, ua raverave oia i te reira mahana, e roaa ta’na haamauruururaa. Ia piihia mai o Megan, aita oia to te fare no te horo‘a i te parau faaite. I roto i ta’na hora haapiipiiraa, ua ui te orometua ia Megan e, ua raverave anei oia, ua pahono atu ra o Megan e, te mana‘o nei oia e, ua raverave oia, e ua rave i te haamauruuru. I te iteraa te metua vahine o Megan i te faraoa monamona, ua uiui oia ia Megan e ua tauturu ia’na ia ite e, ei taata parau ti‘a oia e ti‘a ai. Ua niuniuhia te orometua no te tatarahapa ma te tauturuhia oia e te mama. I roto i te paraparauraa a te orometua e te taata haapii, ua itehia e, ua faaoti o Megan i ta’na papa‘iraa upaupa, e ua ti‘a ihoa ïa ia’na ia farii i te haamauruuru. Mauruuru no te mau metua paari e te haapa‘o, na roto i te reira e haamana‘ohia ai te mau haapiiraa faufaa rahi i te roaraa o te oraraa.

O Ben ta maua mootua 15 matahiti, e mea « au roa » na’na te ohipa faahee hiona; ua haere oia i roto i te mau tata‘uraa e rave rahi. Na mua a‘e i te hoê tata‘uraa i Idaho, ua faahaamana‘o to’na na metua ia’na e, e hi‘ohia ta’na mau nota i te fare haapiiraa no te faaoti e, e tata‘u anei oia. Ua tapa‘ohia te hoê fare i te vahi e tupu ai te tata‘uraa, ua faaineine to’na na metua ruau ia haere atoa, e ua tamata noa o Ben i te faaoti i te opuaraa teitei roa ta’na e ta to’na na metua e titau ra. Tera râ, i te hopea o te reira mahana, ua feruri oia e, aita i tae‘ahia ta’na opuaraa. Aita o Ben i tae i te tata‘uraa, e aita i roaa ia’na te mau numera no te tomoraa i roto i te pŭpŭ Junior no te faaheraa hiona Olympic, tera râ, ua farii oia i te hoê haamauruururaa no to’na haapa‘o i te hopoi‘a e te tiaauraa. Na roto i te vai aueue-ore-raa, e mea pinepine te metua i te mauiui e i te ri‘ari‘a hau atu i te mau tamarii ta ratou i haapii itoito.

Ua parau mai te peresideni James E. Faust e, te parau ti‘a o te metua vahine ïa o te mau maitai e rave rahi. Ua parau oia e, te parau ti‘a, e nehenehe ia parau e, « te haapa‘o-maite-raa i te hoê ture morare ». Ua parau atoa mai oia e, « te parau-ti‘a, o te maramarama ïa no roto mai i te hoê varua haapa‘o ; O te puai ïa o te hopoi‘a i roto ia tatou ». (« Integrity, the Mother of Many Virtues », i roto Speaking Out on Moral Issues [1998], 61, 62). E mea fifi no te hoê taata ia faaite i te maitai mai te mea e, e ere oia i te taata parau ti‘a. Ia ore te parau ti‘a, e mo‘ehia te haavare ore. Mai te mea e, aita e parau ti‘a, e iti rii ïa te faatura. Mai te mea e, aita i rahi te parau ti‘a, e mea fifi ia tape‘a te huru pae varua. I te anotau o te Faufaa Tahito, ua ti‘a ia Mose ia a‘o i te tamarii Iseraela, « ia euhe te taata i te euhe ia Iehova ra, e ia tăpŭ ho‘i i te tăpŭ haamau ia’na iho ; eiaha roa oia e tahemo i ta’na parau ; e rave oia i te mau mea atoa ta to’na vaha i parau » (Numera 30:2).

Ua faahaamana‘o mai te peresideni Thomas S. Monson ia tatou tau matahiti i ma‘iri a‘e nei e « e rave rahi taata eita ratou e rave i te hoê ohipa ino ahiri e ua haapiihia ratou i te parau no te hanahana, te haavare ore, e e mea hau a‘e i te faufaa te parau ti‘a i te tahoo e te riri; mai te mea e, e maramarama ratou i te reira, e horo‘a ïa te faatura e te maitai i te manuïa rahi a‘e » (« Family Values in a Violent Society, » Deseret News, 16 no tenuare 1994, A12, tei faahitihia i roto « Finding Peace », Ensign, Mati 2004, 4).

Ua faaroo paha outou i te parau no te Nuu Tama‘i Pau i roto i te Tama‘i I o te ao nei, na Opu Ahuru Mo‘e ra o Iseraela, e aore râ, penei a‘e na Tamaroa Mo‘e i roto i te J.M. Barrie’s play Peter Pan. Ua matau atoa paha outou i te mau himene a Michael McLean tei parauhia « Forgotten Carols ». Eiaha roa’tu e haamo‘e e aore râ, e haapae i te hiti te mau maitai o te viivii ore, te mau peu maitai o te « ity » ihoa râ. Mai te mea e, e haamo‘ehia te reira e aore râ, e haapaehia, e riro mai ïa ratou « ei mau peu maitai mo‘e ». Ia mo‘e te reira, e ino te mau utuafare, e tarapape te faaroo o te taata ia Iesu Mesia, e e riro te mau autaatiraa i te fifi.

Ia haapa‘o-ana‘e-hia te maitai, e nehenehe te reira e haamou i te haru a satane i ni‘a i te taata nei e ia faaino i ta’na faanahoraa ino no te haru i te aau, te feruriraa e te varua o te taata tahuti nei.

O teie te taime no tatou ia amui i roto i te ohipa faaoraraa e te parururaa i te mau mea maitai, te mau mea faahiahia, te mau mea roo maitai, e te mau mea poupouhia ra. Mai te mea e, e vaiiho tatou i te taiata ore ia faa‘una‘una noa i to tatou mau feruriraa e ia faahotu tatou i te mau mea maitai i roto i to tatou oraraa, e maitai to tatou mau oire e te mau faanahonahoraa, e puai ta tatou mau tamarii e to tatou utuafare, e e haamaitai te faaroo e te parau ti‘a i te oraraa o te taata tata’itahi.

Te faaite papû nei au e te parau nei au e, te tia‘i nei to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii ia faaohipa ratou i te parau ti‘a, te faatura, te haapa‘o, te aroha, te aau horo‘a, te morare, e te mau peu maitai « ity ». E ti‘a anei ia tatou ia faahaehaa te aau no te rave i ta tatou hopoi‘a no te faaite i to tatou aravihi, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.