2009
No to ratou faaroo, ua haamaitaihia te mau melo i roto i te ati
Novema 2009


No to ratou faaroo, ua haamaitaihia te mau melo i roto i te ati

Ua farerei te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei no te fenua Hamoa i te ati rahi na roto i te aueueraa fenua e te miti faai; e ua vaiiho ratou i te hiti no te tahi taime, i to ratou mau fifi pae tino e to te utuafare, no te

Ua tupu te aueueraa fenua 120 maire (190km) i te pae apatoa hitia o te râ i Apia, Hamoa, i te faito puai e 8.0, i te 29 no setepa 2009 – tau mahana rii noa na mua a’e i te amuiraa rahi. Na roto i te aueueraa e te miti faaî – e maha vave’a i te faito e 5 metera i te teitei – ua hau atu i te 180 taata tei pohe i te pae Patifita, i te fenua Hamoa, maori râ e 9.

Noa’tu taua ati ra, e na melo o te Ekalesia e 26 tei pohe, e te mau tautooraa i muri mai, ua haamaitaihia te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei na roto i te faataaraa i te taime no te amui atu i roto i te amuiraa rahi na roto i te ratio, te afata teata e aore ra, te peeutari.

O Eni F. H. Faleomavaega te hoê melo no te Ekalesia e ohipa ra ei ti’a no te fenua Hamoa Marite i mua i te Congrés o te Fenua Marite; te parau ra oia e, i roto i taua ati ra, ua roaa te puai i te Feia Mo’a na roto i to ratou faarooraa i te amuiraa. Te parau ra oia e, “ua tupu te tahi ti’aturiraa papû na roto i te faarooraa i te peropheta… i roto i te hoê taime e ora e aore ra, e pohe.”

Ua ti’a i te mau melo ia farii i taua ti’aturiraa ra mai roto mai i te mau peropheta no teie anotau, na roto i to ratou iho reo, na roto i te hoê pupu taata auvaha parau tei fifi atoa i roto i taua ati ra.

Ua faataahia e, e ravehia te auvaharaa i te amuiraa i Hamoa iho no te taime matamua, eiaha na Roto Miti faahou mai, e no reira, i muri a’e i te ati i farereihia e ratou, ua titauhia i te feia auvaha ia faaoti e, e rave anei ratou i te reira. E nehenehe ta ratou e faaho’i i te auvaharaa na Roto Miti e haapa’o, e ti’a ïa ia ratou ia haapa’o i te mau fifi o te mau hoa e to te utuafare i roohia i te ati aueueraa fenua, e aore ra, e nehenehe atoa ratou e rave ihoa i ta ratou hopoi’a.

Te parau ra o Aliitasi Talataina, te raatira no te ohipa auvaharaa e, ua tupu te mana’o i roto ia’na e, e rave rahi o ratou o tei hinaaro ia haapa’o i te mau fifi o te taata e aore ra, ia haere e huna i tei pohe, tera râ, “teie ta te Fatu i hinaaro ia rave matou no te feia e ora nei e no te u’i apî i muri nei.”

Ua faaoti te tomite arai i te ati e faaohipa i te piha ohiparaa tei reira te haamau-raa-hia te mau matini no te auvaharaa, no reira, ua titauhia i te pupu auvaha parau ia imi i te tahi atu vahi te vai ra te niuniu rorouira e te tahi atu mau matini e titauhia no te rave i te auvaharaa.

Te parau ra te Tuahine Talataina e, e au te faaroo o te pupu auvaha parau mai te faaroo o Nephi i te mea e, te parau ra ratou e, “noa’tu e, e rave noa tatou i te reira i raro a’e i te tumu raau, e haere tatou e e rave” (a hi’o 1 Nephi 3:7).

Na roto i te tauturu a te Fatu ua itehia ia ratou te hoê fare, e ua hopoihia te mau matini i reira, ua tamaumauhia, ua tamatamatahia i roto noa tau mahana rii na mua a’e i te amuiraa.

Te parau ra te tuahine Talataina e, “Ua ite matou i te rima o te Fatu i te faatupuraa i te mea i faauehia ia matou.”

Na roto i te ohipa a teie pupu, i te haamataraa te amuiraa, ua ti’a i te mau melo ia faaroo e ia ite i te parau poroi a te Fatu no ratou, noa’tu te taime rahi i pau no te tamaraa.