2009
Te Sotaiete Tauturu : e ohipa mo‘a
Novema 2009


Te Sotaiete Tauturu : e ohipa mo‘a

Ta tatou ohipa o te faaoraraa ïa, te taviniraa, e te riroraa ei nunaa mo‘a.

Hōho’a
Julie B. Beck

E putuputuraa nehenehe mau teie no te mau vahine o te Sotaiete Tauturu. Mai te taime o ta tatou amuiraa rahi i ma‘iri a‘e nei, ua fanao vau i te haereraa e farerei ia outou e rave rahi. Mauruuru no to outou oraraa faaroo e ta outou ohipa maitai. I roto i te tahi mau putuputuraa na te Sotaiete Tauturu rahi tei tupu a‘e nei, ua haapiihia tatou i te parau no te puai e te aueue ore o te iteraa o te mau vahine Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te opuaraa o te Sotaiete Tauturu, e to ratou atoa puai e te aueue ore no te faatupuraa i te reira opuaraa.1 I teie po te hinaaro nei au e faananea’tu â i to tatou iteraa papû e to tatou haroaroaraa i te parau o te Sotaiete Tauturu ei ohipa haamauhia i ni‘a i te faaroo. E paraparau atu vau i te opuaraa o teie ohipa e te huru no te raveraa i te reira.

Ua ite tatou e, te opuaraa o te Sotaiete Tauturu ia au i tei haamauhia e te Fatu, o te faaineineraa ïa i te mau vahine ia farii i te mau haamaitairaa o te ora mure ore na roto i te tautururaa ia ratou:

  1. Ia faarahi i to ratou faaroo e to ratou huru parau ti‘a.

  2. Ia haapuai i to ratou utuafare e te nohoraa.

  3. Ia tavini i te Fatu e i Ta’na mau tamarii.

E mea taa ê mau te aamu, te opuaraa e te ohipa a te Sotaiete Tauturu ia faaauhia i te mau huru faanahonahoraa atoa a te mau vahine. I te matahiti 1942, ua parau mai te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia e, « aita e vai ra te tahi atu pŭpŭ vahine i haamata mai teie te huru… Eiaha roa te mau melo (o te Sotaiete Tauturu) e vaiiho i te mau huru hinaaro faatupu pe‘ape‘a atoa, e aore râ te mau huru hinaaro tata‘u atoa, ia ruri ê i te mau melo o teie Sotaiete rahi, i ta ratou mau ohipa e ta ratou mau hopoi‘a, i to ratou mau haamaitairaa e to ratou mau tura, i ta ratou mau rave‘arave‘a e ta ratou mau ohipa e faaoti ».2

Mai te mea e, e mea faufaa roa to tatou ti‘araa melo i roto i te Sotaiete Tauturu, e mea ti‘a ïa ia tatou ia ite e, eaha te mea e faataa‘e nei ia tatou i te tahi atu mau pŭpŭ e aore ra, faanahonahoraa na te vahine. E faufaa to te mau mea atoa ta tatou e rave nei i roto i te Sotaiete Tauturu no te mea, ua fâ mai te Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, ia Iosepha Semita, e, na roto ia’na i faaho‘ihia mai ai te îraa o te evanelia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei. Ua riro te Sotaiete Tauturu ei tuhaa no taua faaho‘i-faahou-raa mai. Ua faataa mai te Peropheta Iosepha Semita i te ohipa a te Sotaiete Tauturu e ua haapii mai i te mau tuahine i ta ratou opuaraa, mai ta’na atoa hoi i haapii i te feia faatere o te autahu‘araa i Keterani e i Navu i ta ratou opuaraa e te ohipa a te autahu‘araa. I teie mahana, te arata‘i-tamau-hia nei ta tatou pŭpŭ na te mau peropheta, e hi‘o e heheu parau.

E mea taa‘e mau te Sotaiete Tauturu i te mea e, ua faati‘ahia te reira ia au i « te faanahoraa o te autahu‘araa »3 e te ohipa nei tatou i te faito rahi e te faito tera e tera fenua, i raro a‘e i te arata‘iraa a te feia faatere o te autahu‘araa. Te ohipa apiti nei tatou e te feia faatere o te autahu‘araa, ratou tei mau i te mau taviri, tei horo‘a ia ratou i te mana no te faatere i roto i te i‘oa o te Fatu. Te ohipa nei tatou mai te au i ta te autahu‘araa – oia hoi, te titau nei, te farii nei, e te faaohipa nei tatou i te heheuraa; te rave nei i te mau faaotiraa i roto i te apooraa; e te haamana‘o nei e te utuutu nei tatou i te taata tata‘ihoê. Ta tatou opuaraa o te opuaraa ïa a te autahu‘araa ia faaineine ia tatou iho no te haamaitairaa o te ora mure ore na roto i te raveraa i te fafauraa e te haapa‘oraa i te reira. No reira, mai to tatou mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa, ta tatou ohipa o te faaoraraa ïa, te taviniraa, e te riroraa ei nunaa mo‘a.

Ua haapii mai te peresideni Boyd K. Packer e, « … E hopo‘i rahi roa ta te Sotaiete Tauturu.Te haereraa i te pureraa i te sabati, o te hoê tuhaa na‘ina‘i noa te reira o ta outou hopoi‘a. Vetahi o outou aita e taa maitai i te reira e ua vaiiho i te hiti i te tuhaa rahi o ta te Sotaiete Tauturu i haa i te roaraa o te mau matahite – te autuahineraa, te aroha e te faaohiparaa i te reira ».

Te faataa ra oia e :

« Te Sotaiete Tauturu, ua parau mai te peropheta (Iosepha) ia tatou e, ua faati‘ahia te reira ia au i te faanahoraa o te autahu‘araa. Ia mau te hoê tane i te autahu‘araa,… e titauhia ia’na ia haamo‘a ia’na e ia haapa‘o.

« Na te ti‘araa melo i roto i te autahu‘araa e faarahi i te tane e te tamaroa. Te mau vahi atoa tei reira oia, te mau ohipa atoa ta’na e rave, te mau taata atoa ta’na e apiti atu, ua titauhia ia’na ia faatura i to’na autahu‘araa…

« Mai te mea outou te mau tuahine, e pee outou i teie faanahoraa… E tavini ïa outou i ta outou pŭpŭ, i ta outou opuaraa – te Sotaiete Tauturu.

« Na te ohipa ta outou e rave i roto i te Sotaiete Tauturu e faarahi e e haamo‘a i te tuahine tata‘itahi. Ia vai tamau noa te ti‘araa melo no te Sotaiete Tauturu i ni‘a ia outou e amuri noa’tu ».4

Te raveraa i te ohipa ia au i te rave‘a a te Fatu

Mai te mea e, e mea maramarama maitai ta tatou opuaraa, e fâ mai hoa te hoê rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia rave i ta tatou mau hopoi‘a. E hi‘o poto noa tatou i te huru no te faatereraa i te ohipa i patuhia i ni‘a i te faaroo a te Sotaiete Tauturu. Hoê o te mau maitai faufaa rahi tei horo‘ahia ia tatou paatoa, o te taime ïa. Te rahiraa o te mau vahine e mea rahi ta ratou mau hopoi‘a e aita e ravai te taime no te rave i te mau mea atoa ta to ratou aau e to ratou mana‘o e hinaaro nei e rave. Te faaite nei tatou i te faatura i te Fatu e i te mau tuahine ia faaohipa ana‘e tatou i te taime o te Sotaiete Tauturu ia au i te hoê huru faauruhia.

Ua haapii mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf e : « I te hoê taime, ua faaite te hoê taata maramarama e te paari i te taa-ê-raa i rotopu i ‘te ohipa hanahana ia rave faaoti i te ohipa’ e te ‘ohipa hanahaha a‘e ia vaiiho noa i te ohipa aita i oti i te ravehia’. Ua haapii te peresideni Uchtdorf e, ‘te paari mau i roto i te oraraa’, o te ‘faaoreraa ïa i te mau ohipa faufaa ore’. I muri iho ua ui oia e, « eaha te mau ohipa faufaa ore o te faaapiapi nei i to outou mau mahana e o te eia nei i to outou taime ? Eaha te mau peu ta outou i faahotu e o te ore e horo‘a mai nei i te maitai ? Eaha te mau mea aore i rave-faaoti-hia e aore râ, aore i omuahia, e o te horo‘a mai i te tahi atu puai, te faufaa, e te oaoa i to outou oraraa ? »5 E nehenehe ta tatou e faaohipa i ta’na mau uiraa i ni‘a i te mau pureraa e te mau ohipa haafaufaaraa na te Sotaiete Tauturu.

Te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu i te Sabati

Te faatupu nei tatou i te pureraa hepetoma a ta tatou sotaiete i te sabati ei tuhaa i roto i na hora tamau e toru. E mea maere ia hi‘o e, i te mau sabati atoa, ati a‘e te ao nei, e rave rahi tauatini pŭpŭ o te mau tuahine o te haaputuputu nei no te faananea i to ratou faaroo, no te haapuai i to ratou utuafare, e no te faaau i ta ratou mau tautooraa no te horo‘a i te tauturu ia vetahi ê. E 50 minuti noa te roa o ta tatou mau pureraa i te Sabati, no reira te haamata nei tatou i te reira mau pureraa na roto i te faaotiraa i te mau ohipa faufaa o te tauturu ia tatou ia rahi atu te hoêraa e te maitai i roto i ta tatou ohipa no te Sotaiete Tauturu. E rave tatou i ta tatou ohipa ma te poto, te tura, te nahonaho, e ma te ite e, o vai tatou, e eaha te ti‘a ia tatou ia rave.

Mai te mau tuahine i roto i te pureraa Sotaiete Tauturu matamua i farii i te arata‘iraa no ô mai i te mau peropheta e te mau aposetolo ra, te imi maite nei tatou i te mau parau a te feia faatere o te Ekalesia i teie mahana. Aue te haamaitairaa o te fariiraa i te mau rave‘arave‘a faaauraa o te haapii mai i te parau haapiiraa e te mau parau tumu no te tauturu ia tatou ia ora i te evanelia i roto i to tatou iho oraraa e to tatou utuafare. No te mea e ohipa niuhia i ni‘a i te faaroo teie, e faufaahia’tu te mau haapiiraa a te Sotaiete Tauturu mai te mea e, e vai te haapiiraa faauruhia, e « No reira, o oia o te a‘o atu e o te farii mai, ua ite ïa raua te tahi i te tahi, e e haamaitaihia raua toopiti e e oaoa apipiti hoi raua. »6

Te tahi atu mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu

Te taatoaraa o ta tatou mau putuputuraa e te mau ohiparaa, e mau putuputuraa te reira na te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu. I roto i te mau matahiti i ma‘iri ra, ua parau tatou i te tahi atu mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu, e putuputuraa haafaufaa i te nohoraa, te utuafare, e te taata iho. No te pahono i te mau mana‘o uiui no ni‘a i te fifi o teie i‘oa, e te mau tatararaa rau no ni‘a i te opuaraa o te reira mau putuputuraa, ua ravehia te faaotiraa e, te i‘oa ra « haafaufaaraa i te fare, te utuafare e te taata iho » e faaorehia ïa. I roto i te aparauraa e te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, ua faaotihia e, eiaha e horo‘a i te i‘oa apî i te tahi atu mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu, pauroa te mau putuputuraa e te mau ohiparaa a te Sotaiete Tauturu, e parauhia ratou e, te tahi atu mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu. E piihia te mau putuputuraa tata‘itahi a te Sotaiete Tauturu aita e faaterehia i te Sabati i te huru o te putuputuraa : Te putuputuraa a te Sotaiete Tauturu no te taviniraa, no te haapiiraa, no te opuaraa ohipa, no te mau amuiraa, e no te mau ohiparaa.

E nehenehe teie mau putuputuraa hau atu ia riro ei tautururaa faufaa roa no te haapiiraa e horo‘ahia i te sabati, no te mau tuahine ihoa râ o te tavini ra i roto i te Paraimere e aore ra, te Feia Apî Tamahine e aore ra, o ratou aita e tae i te mau putuputuraa o te sabati. Ua riro atoa teie mau putuputuraa ei taime faahiahia no te afa‘i mai to tatou mau hoa no te Ekalesia e te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e ere i te mea itoito roa i roto i te Ekalesia. Tera râ, eiaha te mau tuahine ia feruri e, e mea faahepohia ratou ia haere i teie mau putuputuraa.

I raro a‘e i te arata‘iraa a te episekopo, e nehenehe ta te peresideniraa o te Sotaiete Tauturu e faaohipa i te reira mau putuputuraa no te vauvau i te mau hinaaro pae varua e te pae tino o te taata e o te mau utuafare i roto i te paroita e no te haapuai i te autuahineraa e te tahoêraa.

I roto i te reira mau putuputuraa, e haapii e e rave te mau tuahine i te mau hopoi‘a tauturu e te ohie a te Sotaiete Tauturu. E haapii ratou e e faaohipa ho‘i i te mau aravini o te tauturu ia ratou ia faarahi i to ratou faaroo e te parau ti‘a, e haapuai i te utuafare e te nohoraa, e e tauturu i te feia nava‘i ore. Ua faataahia teie mau putuputuraa ei mauhaa no te haapii i te mau aravihi e te mau hopoi‘a o te tiaraa vahine e te ti‘araa metua vahine i roto i te faanahonahoraa a te Fatu. E haapii e e faaohipa te mau vahine i te mau parau tumu o te oraraa mito e te ti‘aturiraa i ni‘a ia’na iho, e e faarahi atoa te reira ia ratou i roto i te parau no te autuahineraa e te hoêraa na roto i te haapiiraa i te tahi e te tahi e te taviniraa amui.

Na te peresideni o te Sotaiete Tauturu paroita e hi‘opo‘a i te mau putuputuraa taatoa a te Sotaiete Tauturu. I roto i te reira hopoi‘a, e putuputu tamau oia e te episekopo no te hi‘o e nahea teie mau putuputuraa i te tauturu i te pahonoraa i te mau hinaaro o te taata e o te utuafare i roto i te paroita.

Na roto i te pure, e feruri te peresideniraa Sotaiete Tauturu eaha te pinepineraa e ti‘a ia ratou ia faatupu i te tahi atu mau putuputuraa na te Sotaiete Tauturu, e i hea e faatupu ai i te reira. I muri iho, e horo‘a ratou i te hoê mana‘o i te episekopo, ma te feruri i te taime o te mau tuahine, te huru o te mau utuafare, te atea o te tereraa e te haamau‘araa, te haamau‘araa a te paroita, te parururaa, e te tahi atu mau huru.

Ua matauhia e, te mau putuputuraa taa ê a te Sotaiete Tauturu e faatupuhia ïa i te mau taime taa ê i te sabati e i te monire ahiahi. E faaterehia te reira hoê taime i te ava‘e, tera râ, e nehenehe te peresideniraa e parau e e faatupu pinepine i te reira mau putuputuraa, e aore râ, e faaiti. E imihia râ te rave‘a ia tupu te reira mau putuputuraa hoê taime i roto i te toru ava‘e. Hoê a‘e melo o te peresideniraa Sotaiete Tauturu e ti‘a ia parahi i roto i te mau putuputuraa atoa. I raro a‘i i te faatereraa a te peresideni o te tĭtĭ, e faanaho te peresideniraa o te Sotaiete Tauturu tĭtĭ e e faatupu hoê e aore râ e piti a‘e putuputuraa na te Sotaiete Tauturu tĭtĭ i te matahiti na te mau tuahine atoa o te Sotaiete Tauturu i roto i te tĭtĭ.7

Na roto i te pure, e paraparau i te feia faatere o te Sotaiete Tauturu no ni‘a i te mau tumu parau o te haapuai i te mau tuahine e to ratou mau utuafare, e no ni‘a atoa i te mau rave‘a maitai a‘e ia haapii i te reira mau tumu parau. E haapapû te peresideni o te Sotaiete Tauturu e, ua fariihia te reira mau faanahoraa e te episekopo. E haapapû atoa oia e, ua tuati te mau faanahoraa i ni‘a i te mau ture arata‘i i te mau ohipa faaoaoaraa, tae roa’tu i te mau ture no te moni. Noa’tu e, na te peresideni o te Sotaiete Tauturu e hi‘opo‘a i te reira mau putuputuraa , e nehenehe ta’na e ani i te tauturu hoê e e aore râ, i te tauturu piti ia tauturu ia’na. E nehenehe atoa oia e ani i te tahi atu tuahine i roto i te paroita tei piihia no te tavini ei hi‘opo‘a tauturu i te putuputuraa a te Sotaiete Tauturu no te tauturu i te peresideniraa no te faaineineraa, te faaauraa e te raveraa i te reira.

E nehenehe te mau putuputuraa e faatumu i ni‘a i te hoê noa tumu parau, e aore ra, e tuha hau atu i te hoê piha haapiiraa e aore ra, ohiparaa. Ei melo te mau orometua haapii no te paroita e aore ra, no te titi. Pauroa te matahiti, e ti‘a ia faataa i te hoê putuputuraa e aore ra, ohiparaa, no te faahanahana i te faati‘a-raa-hia te Sotaiete Tauturu e ia faatumu i ni‘a i te aamu e te mau tumu.

No te faaineine i te tahi atu mau putuputuraa, e a‘ohaapa‘o te feia faatere na mua roa i te mau tumu parau o te faatupu i te mau opuaraa a te Sotaiete Tauturu, mai te faaipoiporaa e te utuafare, te ohipa i te utuafare, te oraraa mito e te ti‘aturiraa i ni‘a ia’na iho, te ohipa taviniraa aroha, te hiero e te aamu utuafare, te faaiteraa i te evanelia, e te tahi atu mau tumu parau e titauhia mai e te episekopo.8

Ia faaineine ana‘e tatou, e ui tatou eaha ta te Fatu e hinaaro ia haapii tatou e ia riro mai no te faaineineraa no te ora mure ore. I roto i te paari o te Fatu, e mea taa‘e te tahi paroita i te tahi. E nehenehe te reira e faaauhia i te ADN o te faaite i te taata tata‘itahi. E hopoi‘a na te episekopo tata‘itahi to’na paroita. E piiraa to te peresideni Sotaiete Tauturu tata‘itahi no te tauturu i te hoê episekopo. Ua farii te episekopo e te peresideniraa Sotaiete Tauturu tata‘itahi i te tuuraa rima i ni‘a i to ratou upoo no te farii i te faaururaa no ta ratou mau hopoi‘a, e eiaha no te tahi atu paroita e aore ra, no te tahi atu pŭpŭ o te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu.

Mai te mea e, e rave tatou i te ohipa i roto i te reira huru iteraa, e imi ïa tatou i te heheuraa e e rave amui i te ohipa e te episekopo no te faatupu i te mau opuaraa a te Sotaiete Tauturu i roto i ta outou paroita. Mai te mea e na reira outou, mai te mea e, e titauhia ia faaineine i te mau tuahine e te mau utuafare no te mau taime rû, e nehenehe ta te Sotaiete Tauturu e faanaho, e haapii, e e faauru i te reira faaineineraa. Mai te mea e, e titauhia ia faaineine i te mau tuahine e te utuafare no te hiero, e nehenehe te Sotaiete Tauturu e faanaho, e haapii, e e faauru i te mau tuahine ia rave i te reira. Mai te mea e, e hinaaro te episekopo i te mau tamahine apî paari no te faaite i te evanelia e ia faaho‘i mai i to ratou mau hoa i roto i te Ekalesia, e nehenehe ta te Sotaiete Tauturu e faanaho, e haapii, e e faauru i te reira ohipa. Mai te mea e, e hinaaro te mau metua vahine apî ia haapii e nahea ia faaamu e ia atuatu i ta’na mau tamarii, e nehenehe te Sotaiete Tauturu e faanaho, e haapii e e faauru i te reira ohipa. Mai te mea e, e hinaaro te mau tuahine ia haapii e ia haamaitai i te mau ite no te utuafare o te tauturu i to ratou fare ia riro ei pû no te puai varua, e nehenehe ïa i te Sotaiete Tauturu ia faanaho, ia haapii e ia faauru i te reira ohipa. Mai te mea e, e hinaaro te feia faatere o te autahu‘araa ia rave i te hoê mea faufaa roa, e nehenehe ta ratou e ti‘aturi i te Sotaiete Tauturu no te tauturu mai ia ratou.

Ia faaohipa maitai ana‘e tatou i teie mau putuputuraa, e faarahi te rera i te aravini o te Sotaiete Tauturu no te rave i te ohipa ma te puai i piha’i iho i te feia faatere o te autahu‘araa i roto i te paroita tata‘itahi. Mai ta Iosepha Semita i parau i roto i Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau fafau.

« Eiaha te hoê taata ia mana‘o mai e e mau mea faufaa iti te reira no te mea e rave rahi te mau mea i mua roa ia tatou , o te feia mo‘a ra, o tei ti‘aturihia na i taua mau mea iho ra. Ua ite outou,(te mau tuahine), e tauturu-roa-hia te hoê pahi rahi e te hoê iti roa ra i te taime no te vero, na roto i te tapearaa i taua pahi ra i roto i te mata’i e te mau are ra »9

E te feia faatere o te Sotaiete Tauturu, e riro teie parau poroi ei arata‘iraa mana na outou no ni‘a i te parau no te tahi atu mau putuputuraa a te Sotaiete Tauturu. Mai te mea e, e uiraa ta outou no ni‘a i te hoê mea ta matou i haapii atu na i muri a‘e i to outou imi-maite-raa i teie parau poroi, a aparau amui i roto i ta outou paroita e te titi no te iteraa i te mau rave‘arave‘a e titauhia ra e outou.

Hahaereraa Utuafare

Te ohipa faufaa rahi a‘e a te Sotaiete Tauturuo ta tatou e rave nei aita ïa e rave hia nei i roto i te putuputuraa. E faatumu tatou i teie nei i ni‘a i te haapiiraa i te parau no te hahaereraa utuafare. No te mea ho‘i e te pee nei tatou i te hi‘oraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia, te haafaufaa nei tatou i te reira titauraa mo‘a ia here, ia ite, ia tavini, ia haro‘aro‘a, ia haapii, e ia utuutu ei mono No’na. Teie te hoê ohipa ta tatou i roto i te Ekalesia i reira tatou e papû ai e, e roaa te tauturu a te Fatu mai te mea e, e ani tatou i te reira. Teie te hoê hopoi‘a papû no te haamaraa i to tatou faaroo e te parau ti‘a e ia haapuai i to tatou nohoraa e to tatou utuafare mai te mea e, e riro tatou ei apiti no te Fatu. Aita ta te hoê tuahine i roto i teie Ekalesia e hopoi‘a ê atu i rapae i to’na utuafare tei roto i reira te puai no te rave i te maitai maori râ, te hahaereraa utuafare.

No te mea ho‘i e, na te Fatu teie faanahoraa taa ê ia a‘ohaapa‘ohia no ta’na mau tamahine, ua farii te Peresideniraa Matamua i te mau ture no ni‘a i te hahaereraa utuafare mai tei faaitehia i roto i te Buka Arata‘i a te Ekalesia. No te mea hoi e, te faatumu nei te hahaereraa utuafare i ni‘a i te tuahine hoê, eiaha te feia faatere o te Sotaiete Tauturu e faanaho i te mau vahine ei pŭpŭ no te hahaereraa utuafare.

Eita ta te episekopo tei faatoro‘ahia ei tia‘i mamoe no te paroita, e nehenehe e tia‘i i te taatoaraa o te mau mamoe a te Fatu i te taime hoê. Na te mau orometua hahaere e tauturu ia’na. Ua ite tatou e, e mea ti‘a ia tatou ia ma‘iti ia riro ei hoa no te mau taata atoa i roto i ta tatou paroita, tera râ, na te episekopo e te peresideni o te Sotaiete Tauturu te hopoi‘a ia farii i te heheuraa no te faataa e, o vai te ma‘iti no te a‘ohaapa‘o e no te faaitoito i te tuahine tata‘itahi. Te mea tano roa’tu, e mea ti‘a i te mau tuahine atoa ia a‘ohaapa‘o e ia haapuai hoê a‘e tuahine i roto i ta’na paroita. E haamaitairaa no tatou ia pure no te tahi atu tuahine, e ia farii i te faaururaa no te ite e, eaha ta te Fatu e hinaaro ia rave tatou no te hoê o Ta’na mau tamahine.

E riro te hahaereraa utuafare ei ohipa na te Fatu mai te mea e, e faatumu tatou i ni‘a i te taata, eiaha râ i ni‘a i te numera. Te parau tano maori râ, aita to te hahaereraa utuafare e hopearaa. E au te reira mai te hoê huru oraraa eiaha râ ei ohipa. Ua riro ta tatou taviniraa ei orometua hahaere ma te a‘ohaapa‘o ei faaiteraa i to tatou ti‘araa pĭpĭ mau. Te faaite ra tatou i to tatou faaroo e te pee ra tatou i te hoê haere‘a i haamauhia e te Fatu mai te mea e, e faaho‘i atu tatou i te parau faaite i nii ta tatou ohipa i te mau ava‘e atoa. Mai te mea e haape‘ape‘a noa tatou i ni‘a i te parau faaite e ua faaroo te mau tuahine tata‘itahi i roto i te paroita te mau parau poro‘i hahaereraa utuafare tei nene‘ihia i te mau ava‘e atoa i roto i te Ensign e te Liahona, e mea au a‘e ia i te tai‘o puai atu na te taatoaraa i te pureraa oro‘a. E mea faufaa a‘e ta tatou parau faaite na te episekopo e na te peresideni no te Sotaiete Tauturu a faaite ai tatou i te huru pae varua e pae tino o te mau tuahine e e mea nahea to tatou taviniraa e te hereraa ia ratou.

E mauruuru rahi to‘u i to‘u mau orometua hahaere taatoa, o tei faaite i to ratou faaroo i roto i te roaraa o te mau matahiti, a tavini ai ratou ia‘u, a haapii ai ia‘u, a faaitoito e a here ai ratou ia‘u na roto i te mau rave‘arave‘a faauruhia.

Te totauturu e te taviniraa aroha

Ua riro ta tatou ohipa taviniraa aroha e te tautururaa i te mau hinaaro totauturu o te taata e te utuafare ei tuatiraa no te hahaereraa utuafare. E haapii mai te peresideni Sotaiete Tauturu i te mau hinaaro o te taata i roto i ta’na paroita na roto i te mau orometua hahaere utuafare e na roto i ta’na iho farereiraa i te mau melo o te paroita. I te tahi taime e faanaho oia ia tatou no te tauturu ia vetahi ê e i te tahi atu taime e tavini tatou « mai te au i to tatou huru »,10 ma te pee i te faaururaa a te Varua Maitai. Ua haapii mai au na roto i te tuahine Camilla Kimball, te vahine a te peresideni Spencer W. Kimball, « eiaha roa e pato‘i i te mana‘o maitai ». Na roto i te peeraa i ta’na a‘oraa, e ite papû tatou e, ua ite to tatou Metua i te Ao ra ia tatou tata‘itahi no te mea ua tono mai Oia ia tatou ei mau rima e ei mau aau i piha‘iho i te feia nava‘i ore. Mai te mea e, e na reira tatou e haapuaihia to tatou faaroo Ia’na.

Opaniraa

E te mau tuahine, te ora nei tatou i te hoê anotau oaoa o te tupuraa i te rahi i roto i te aamu o te Ekalesia, e e tuhaa to tatou Sotaiete Tauturu no te faatupuraa i te reira aamu. Ua parau o Iosepha Semita e, « a tuu na i te tane, te vahine e te tamarii ia ite i te faufaa o te ohipa, e ia haa mai te huru ra e, tei ni‘a te manuïa i ta’na iho ana‘e tautooraa ; e mata na tatou i te faatupu i te au i te ohipa a te Fatu, e ia feruri i te hoê mahana o to ratou ora, o tei faahoruhoru ho‘i i te aau o te mau arii, te mau peropheta, e te mau taata parau ti‘a e rave rahi tauatini matahiti i mutaa ihora – e ua riro ei faaururaa i ta ratou mau nota nehenehe, e ta ratou mau himene faahiahia, e ua horo‘a i te aravihi ia ratou i roto i ta ratou mau parau mai tei papa‘ihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a… »11

Te oaoa nei au ia ite e, te here nei te Fatu ia tatou no te arata‘i ia tatou i roto i teie ohipa na roto i te mau peropheta, e hi‘o e e heheu parau e, e tei roto tatou i te hoê Ekalesia tei niuahia i ni‘a i te heheuraa tamau. Ua ite papû vau e, mai te mea e, e a‘ohaapa‘o te mau tuahine tata‘itahi i ta’na tuhaa no te haapapû e ua faatupuhia te opuaraa a te Sotaiete Tauturu, e riro ïa te mau melahi ei apiti no tatou, e e faatupu ïa tatou i te mau semeio maere. Te faahanahana nei e te haamauruuru nei tatou no te ohipa tumu mo‘a tei horo‘ahia mai ia tatou nei, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o Julie B. Beck, « Rave faaotiraa i te mau fâ a te Sotaiete Tauturu », Liahona, Novema 2008, 108-11; « Eaha te ohipa maitai a‘e a te mau tuahine mo‘a i te mau mahana hopea nei : Ia ti‘a ma te etaeta e te aueue ore », Liahona, Novema 2007, 109-12.

  2. Peresideniraa Matamua, « To the Presidency, Officers, and Members of the Relief Society » i roto A Centenary of Relief Society, 1842-1942 (1942), 7.

  3. Joseph Smith, faahitiraa i roto Sarah M. Kimball, « Auto-biography », Woman’s Exponent, 1 no setepa 1883, 51.

  4. Boyd K. Packer, « The Circle of Sisters », Ensign, Novema 1980, 109-10.

  5. Dieter F. Uchtdorf, « As You Embark upon This New Era », i roto Brigham Young University 2008-2009 Speeches (2009), 2 ; a hi‘o atoa Lin Yutang, The Importance of Living (1937), 162, 10.

  6. PH&PF 50:22.

  7. I roto i teie mau putuputuraa, te vai ra te taviniraa, te haapiiraa, te mau opuraraa ohipa, te mau amuiraa e te haapiipiiraa. E nehenehe te hoê o te reira mau putuputuraa e faatupuhia i te area o te amuiraa rahi a te sotaiete tauturu. E nehenehe ta te peresideniraa o te sotaiete tauturu tîtî e pii i te tahi mau tomite no te tauturu mai te mea e, e hinaaroha.

  8. No te tahi atu mau arata‘iraa no ni‘a i teie mau tumu parau, a hi‘o i te tahu’a rorouira reliefsociety.lds.org

  9. PH&PF 123:15-16.

  10. Te mau Haapiiraa a te mau peresideniraa o te Ekalesia Iosepha Semita (2007), 451.

  11. Te mau haapiiraa : Iosepha Semita, 144.