2009
Ia vai ineine noa
Novema 2009


Ia vai ineine noa

Te faaineineraa faufaa roa a‘e, na te feia apî tamaroa ïa e rave i te reira, na roto i te faaotiraa ia faatupu i to ratou haere‘a rahi hopea ei mau tavini autahu‘araa na te Atua.

Hōho’a
President Henry B. Eyring

I te mau vahi atoa i te mau taime atoa, te ao e te pô, te vai ra hoê faarii hinu olive na‘ina‘i. Teie hoê o ta‘u e vaiiho i roto i te afata ume ropu o te iri ohiparaa i ta‘u vahi raveraa ohipa. Te vai ra hoê i roto i to‘u pute ia rave au i te ohipa na rapae i te fare e aore râ, ia reva vau. Te vai atoa ra hoê i roto i te afata i roto i te piha utuuturaa maa i te fare.

Teie ta‘u e tape‘a nei, te vai ra te tai‘o mahana i ni‘a iho. Te mahana ïa a faaohipa ai te hoê taata i te mana o te autahu‘araa no te haamo‘a i te hinu viivii-ore no te faaora i te ma‘i. E feruri paha te feia apî no te autahu‘araa a Aarona e to ratou mau metua tane atoa e, ua rahi roa ïa ta‘u faaineineraa.

Tera râ, ia tae mai te piiraa i te ao e aore râ, te patotoraa i te opani i te pô, e mea faahitimahuta noa ïa. E parau paha te tahi taata e, « e nehenehe anei ta oe e haere oioi mai ? » E rave rahi matahiti i ma‘iri i teie nei, i te hoê taime ua pii mai te hoê metua tane na te fare ma‘i mai. Ua û ta’na tamahine e toru matahiti i te hoê pereoo tere vitiviti e ua pee 15 metera i te atea, i te taime a horo ai oia na ropu i te purumu no te tapapa i to’na mama. I to‘u taeraa’tu i te fare ma‘i, ua taparu maira te metua tane ia faaora te mana o te autahu‘araa i to’na ora. Ua faati‘a au ore noa te mau taote e te mau utuutu ma‘i ia maua ia faatoro i to maua rima i roto i te hoê paruru no te manii i te hoê topata hinu i ni‘a i te taamu o to’na upoo. Ua parau maira te hoê taote ia‘u ma te huru riri i roto i te reo, « Haaviti i te rave i te ohipa ta orua e rave ra. Te pohe nei oia ».

Ua hape oia. Ua ora mai oia, ua hape roa te parau a te taote, aita oia i ora noa mai, ua haapii ra i te haere faahou.

I te taeraa mai taua piiraa ra, ua ineine au. Tei mua’tu te atea te faaineineraa i te haamaitai-raa-hia te hinu. E haamata te reira na mua roa i te ati o te titau i te mana o te autahu‘araa. Te feia tei faaineine, e ineine ïa no te pahono.

E haamata te faaineineraa i roto i te utuafare, i roto i te pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona, e i te rahiraa o te taime, i roto i te oraraa o te feia apî tamaroa. E tauturu te utuafare e te mau pŭpŭ, tera râ, te faaineineraa faufaa roa a‘e, na te feia apî tamaroa ïa e rave i te reira, na roto i te faaotiraa ia faatupu i to ratou haere‘a rahi hopea ei mau tavini autahu‘araa na te Atua.

Te haere‘a hopea o te u‘i apî o te mau taea‘e o te autahu‘araa, ua hau atu ïa i te ineine-noa-raa ia faatae mai i te mana o te Atua no te faaora i te ma‘i. Te faaineineraa o te ineineraa ïa ia haere e ia rave i te mea ta te Fatu e hinaaro ia ravehia no te faaineine i te ao nei no To’na ho‘iraa mai. Aore hoê o tatou i ite papû e, eaha taua mau ohipa ra. Ua ite râ tatou eaha te titauraa no te faaineine ia tatou, ia ti‘a ia tatou tata‘itahi ia ineine.

Te mea ta outou e hinaaro i roto i te taime hepohepo, e patuhia ïa na roto i te ohipa taviniraa tamau e te haapa‘o. E faaite atu vau ia outou e piti na mea e titauhia ia outou e te faaineineraa e titauhia e ineine ai outou.

A tahi, ia roaa te faaroo. Te autahu‘araa o te mana ïa no te ohipa i tei i‘oa o te Atua. Te ti‘araa ïa no te titau i te mau mana o te ra‘i. No reira, ei faaroo to outou e te ora nei te Atua e ua roaa ia outou To’na ti‘aturiraa no te faati‘a ia outou ia faaohipa i To’na mana no Ta’na mau opuaraa.

Na te hoê hi‘oraa no roto i te Buka a Moromona e tauturu ia outou ia ite e, e mea nahea to te hoê taata raveraa i te reira faaineineraa. Te vai ra te hoê taata tei mau i te autahu‘araa o Nephi te i‘oa tei farii i te hoê faaueraa ohipa no ô mai i te Fatu ra. Ua tono te Atua ia’na ia ti‘aoro i te mau taata iino ia tatarahapa hou a taere roa ai no ratou. I roto i to ratou ino e te riri ua taparahi ratou te tahi e te tahi. Noa’tu to ratou oto rahi, aita te reira i faahaehaa i to ratou aau no te tatarahapa e no te faaroo i te Atua.

No to Nephi faaineineraa ia’na, ua haamaitai te Atua ia’na i te mana no te faaoti i te ohipa i faauehia ia’na. I roto i Ta’na mau parau here e te mana rahi ia Nephi ra, te vai ra hoê arata‘i no tatou:

« E ao to oe, e Nephi, no taua mau mea ta oe i rave ra ; Ua hi‘o ho‘i au ia oe i te faaiteraa’tu i teie nei feia ma te itoito tuutuu ore i te parau ta‘u i horo‘a’tu ia oe ra. E aita oe i măta‘u ia ratou, e aita atoa oe i faaherehre i to oe iho ora, ua titau râ i to‘u hinaaro, e ua rave ho‘i i ta‘u ra mau faaue.

« E no te mea i rave oe i te reira ma te itoito tuutuu ore mai te reira te huru, inaha, e haamaitai au ia oe e amuri noa atu ; e e faariro vau ia oe ei taata puai i te parau, e i te haa, e i te faaroo, e i te raveraa i te ohipa ; e e tupu te mau mea atoa ta oe e parau ra, no te mea e ore oe e ani i tei au ore i to‘u hinaaro

« Inaha, o Nephi oe, e o vau te Atua. Inaha, te parau atu nei au ia oe i mua i te aro o ta‘u mau melahi, e mana to oe i ni‘a i teie nei feia, e na oe e ta‘iri i te fenua i te o‘e. e te ma‘i pohe, e te pohe, e au i te parau-ino a teie nei feia.

« Inaha, te horo‘a’tu nei au i teie mana no oe ; o ta oe e haamau i te ao nei, e haamau-atoa-hia ïa i te ra‘i, e ta oe e tuu i te ao nei e tuu-atoa-hia ïa i te ra‘i ra ; e na reira te mana i te vai i roto ia oe i ni‘a i teie nei feia ».1

Mai ta te aamu no te Buka a Moromona e faaite mai nei ia tatou, aita te mau taata i tatarahapa. No reira, ua ani o Nephi i te Atua ia taui i te mau pu‘e tau. Ua ani oia i te semeio no te tauturu i te taata ia ma‘iti ia tatarahapa no te o‘e. Ua tae maira te o‘e. Ua tatarahapa te taata, e ua ani ratou ia Nephi ia ani i te Atua ia tuu mai i te ua. Ua ani oia i te Atua e ua faatura te Atua i to’na faaroo aueue ore.

Aita taua faaroo ra i tae mai i te taime a hinaaro ai Nephi i te reira, e ere atoa no to te Atua ti‘aturi ia Nephi. Ua roaa ia’na taua faaroo rahi ra e te ti‘aturiraa o te Atua na roto i to’na itoito e ta’na ohipa tamau i roto i te taviniraa i te Fatu. Outou e te feia apî tamaroa, te patu nei outou i taua faaroo ra i teie nei no te mau tau i muri nei i te taime e hinaaro ai outou i te reira.

O te hoê paha ohipa iti ha‘iha‘i roa mai te papa‘i-maite-raa i te mau minuti i roto i te pŭpŭ diakono e aore râ, te pŭpŭ haapii. Te vai ra te tahi mau feia apî tamaroa e rave rahi a‘e nei matahiti, ua tape‘a maite ratou i te mau parau no ni‘a i te mau mea i faaotihia e i ravehia e te mau tamaroa huru paari rii atu ia ratou. Titauhia te faaroo no te ti‘aturi e, ua pii te Atua i te mau tamarii 12 matahiti i roto i Ta’na ohipa e ua arata‘ihia ratou e te heheuraa. Te tahi o taua mau papa‘i parau no te pŭpŭ e râ ê te tau te parahi nei ratou i teie nei i roto i te mau apooraa faatere o te Ekalesia. Te tai‘o nei ratou i te mau minuti i faaineinehia e vetahi ê atu. E te tahe mai nei te heheuraa i ni‘a ia ratou i teie nei mai tei tahe na i ni‘a i te feia faatere ta ratou i tavini na a vai tamarii rii ai ratou mai ia outou. Ua faaineinehia ratou no te ti‘aturi e, e heheu mai te Atua i To’na hinaaro, i roto roa’toa i te mau mea rii ha‘iha‘i ra, i roto i To’na basileia.

Te teie nei, ua parau te Fatu e nehenehe e ti‘aturi ia Nephi i te mea e, eita oia e ani i tei taa ê i te hinaaro o te Atua. No te farii i te reira ti‘aturiraa i roto ia Nephi, ua titauhia i te Fatu ia haapapû e, ua ti‘aturi mau o Nephi i te heheuraa, ua imi i te reira, e ua haapa‘o i te reira. Ua riro te tau roa i te peeraa i te faaururaa a te Atua ei tuhaa no te faaineineraa autahu‘araa o Nephi. Ia riro atoa te reira ei tuhaa no to outou faaineineraa autahu‘araa.

Te ite nei au i te reira i te tupuraa i teie mahana. I te mau ava‘e i ma‘iri a‘e nei ua faaroo vau i te mau diakono, te mau haapii e te mau tahu‘a i te horo‘araa i te a‘oraa faauruhia mai ta outou e faaroo i roto i te amuiraa rahi. I to‘u iteraa i te mana i te horo‘a-raa-hia i te feia apî o te autahu‘araa, ua feruri au e, te ti‘a nei teie u‘i apî e haati nei ia tatou, mai te huru e aita e mea e tape‘a ia ratou. O vau nei e te mau taata atoa i roto i te mau u‘i na mua ia ratou, te pure nei au ia ti‘a amui tatou e o ratou. Te faaineineraa o te Autahu‘araa a Aarona e haamaitairaa ïa no tatou paatoa e no te feia atoa ta ratou e tavini i roto i to ratou u‘i e i roto i te mau u‘i amuri a‘e.

Tera râ, e ere te mau mea atoa tei maitai i Ziona. Aita te mau feia apî atoa i ma‘iti ia faaineine ia ratou. Tei ia ratou te faaotiraa. Tei ia ratou te parau ia ratou iho. Tera te raveraa a te Fatu i roto i Ta’na faanahoraa here. Tera râ, e rave rahi feia apî e mea iti e aore râ, aita ratou e paturuhia e te feia e ti‘a ia tauturu ia ratou i roto i to ratou faaineineraa. Tatou o te nehenehe e tauturu, e utu‘a ta tatou i mua i te Fatu. Te metua tane e haapa‘o ore e aore râ, e haafifi i te tupuraa o te faaroo o te tamaiti e aore râ, e haafifi ia’na ia pee i te faaururaa, e farii ïa oia i te oto i te hoê mahana. Teie parau, no te mau taata atoa ïa tei ti‘a i te hoê ti‘araa no te tauturu i teie feia apî tamaroa ia ma‘iti ma te paari e te maitai i to ratou tau i roto i te faaineineraa no te autahu‘araa..

I teie nei, te piti o te mea ta ratou e titau, o te ti‘aturiraa ïa e, e nehenehe ta ratou e pahono i te mau haamaitairaa e i te ti‘aturi ta te Atua i pûpû mai ia ratou. Na te mau mea e haati nei ia ratou e faaturori i te mana‘o i ni‘a i te vai-mau-raa te Atua, To’na here ia ratou, e te mau parau poro‘i maru ta ratou e farii na roto i te Varua Maitai e te Varua o te Mesia. E tura‘i paha to ratou mau hoa ia ratou ia ma‘iti i te hara. Mai te mea e, e ma‘iti te feia apî tamaroa i te hara, e morohi roa’tu taua mau parau poro‘i ra no ô mai i te Atua ra.

E nehenehe ta tatou e tauturu ia ratou ia ma‘iti i te faaineine ia ratou na roto i te hereraa ia ratou, te faaararaa ia ratou, e te faaiteraa i te ti‘aturi i roto ia ratou. E nehenehe râ ta tatou e tauturu hau atu ia ratou na roto i to tatou hi‘oraa o te hoê tavini faaroo e te faaûruhia. I roto i to tatou mau utuafare, i roto i te pŭpŭ autahu‘araa, i roto i te mau piha haapiiraa, e ia amui ana‘e tatou ia ratou i roto i te tahi atu mau ohipa, e nehenehe ta tatou e haa mai te au i te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa o te faaohipa i teie mana mai ta te Atua i haapii mai ia tatou.

No‘u nei, e mea maramarama a‘e taua haapiiraa ra i roto i te tuhaa 121 o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau. Te faaara mai nei te Fatu ia tatou i roto i teie tuhaa e, ei tumu viivii-ore ta tatou e ti‘a ai : « E ore roa e nehenehe e e ore roa ho‘i e ti‘a ia haamauhia te hoê mana e aore râ, te hoê vahi iti a‘e no te tura na roto i te autahu‘araa, maori râ na roto i te taparuraa, na roto i te faaoroma‘i-noa-raa, na roto i te măru e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra ».2 Ia arata‘i e ia faauru ana‘e tatou i te feia apî tamaroa, eiaha tatou e rave i te reira no te haamauruuru i to tatou te‘ote‘o e aore râ, to tatou opuaraa hahavai. Eiaha roa’tu tatou e haavi i roto i te hoê vahi iti a‘e o te parau ti‘a ore. Tera ïa te hoê faito hi‘oraa teitei o ta tatou e faaite i to tatou feia apî.

Ua ite au i te reira i te tau e haapii e e tahu‘a vau. Ua faaoti to‘u episekopo e te feia tei tavini i raro a‘e ia’na eiaha te hoê o matou ia mo‘e ê. I ta‘u hi‘oraa, te tumu no to ratou hinaaro mau, o te here i te Fatu e ia matou, eiaha no te hoê opuaraa ti‘a ore.

E faanahoraa ta te episekopo. Ua titauhia i te mau tauturu haamaramarama ia farerei i te hoê taure‘are‘a aita oia i paraparau ia’na i taua sabati ra. Eiaha ratou e haere e taoto e tae roa’tu e ua paraparau ratou i te tamaroa tei ore i tae mai, i to’na na metua, e aore râ, i te hoê hoa fatata roa. Ua fafau te episekopo ia ratou e, eita oia e tupohe i to’na mori e tae roa’tu i te taime e faaroo ai oia i te parau faaite no ni‘a i te tamaroa tata‘itahi. Aita vau e mana‘o nei e, ua horo‘a oia i te hoê faaueraa ia rave i te reira. Ua faaite papû oia e, aita oia e hinaaro nei ia tupohe ratou i to ratou mori e tae roa’tu i te taime ua horo‘a ratou i taua parau faaite ra.

Ua hau roa’tu te ohipa ta’na e ta te feia i tavini ia matou i rave, hau atu i te haapa‘o noa ia matou. Ua faaite ratou na roto i te hi‘oraa eaha te auraa no te parau ra, e haapa‘o i te mau mamoe a te Fatu. Aita e ohipa tei hau i te rahi no’na e aore râ, no te feia i tavini ia matou i roto i ta matou pŭpŭ autahu‘araa. Na roto i to ratou hi‘oraa, ua haapii ratou ia matou i te auraa no te parau e ia mămă te hopoi‘a i roto i te ohipa a te Fatu. Ua faaineine te Fatu ia tatou na roto i te hi‘oraa.

Aita vau i ite e, ua feruri anei ratou e, e riro mai matou tata‘itahi ei mea taa ê. Ua faariro râ ratou ia matou mai te huru ra e, te reira ïa to ratou mana‘o na roto i te hinaaro mau ia imi i te mau rave‘a atoa ia paruru ia matou eiaha ia mo‘e te faaroo.

Aita vau i ite e mea nahea te roaaraa i te episekopo e rave rahi taata e tia’iraa teitei ta ratou. Ta‘u e nehenehe e parau, ua ravehia ïa « na roto i te taparuraa, na roto i te faaoroma‘i-noa-raa, na roto i te maru e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ». Te faanahoraa « eiaha e tupohe i te mori » te rave‘a ia ta te episekopo i faaohipa eita ïa e tere i te tahi mau vahi. Tera râ, te hi‘oraa no te aupururaa aueue ore i te feia apî e te toro-oioi-raa i te rima ia ratou, na te reira i faatae mai i te mana o te ra‘i i roto i to matou oraraa. E tupu ihoa te reira. E tauturu te reira i te feia apî ia faaineine ia ratou no te mau mahana e hinaaro ai te Atua ia ratou i roto i te mau utuafare e i roto i To’na basileia.

Ua riro to‘u metua tane ei hi‘oraa no‘u no ni‘a i te mea ta te Fatu i haapii i roto i te tuhaa 121 no ni‘a i te titauraa i te tauturu a te ra‘i i roto i te faaineineraa i te feia apî tamaroa. I to‘u apîraa, i te tahi mau taime ua inoino oia i te ohipa ta‘u i rave. Ua faaite mai oia i te reira. E nehenehe ta‘u e ite i roto i to’na reo e, te feruri ra oia e, e nehenehe ta‘u ia haamaitai atu â. Tera râ, ua rave oia mai tei ravehia e te Fatu : « Ma te faahaparaa’tu i te tahi mau taime na roto i te parau papû roa, ia faaûruhia ra e te Varua Maitai; e i reira e faaite mai ai i te rahiraa no te here ia’na o ta oe i faahapa na, oi mana‘o mai ai oia e ei enemi oe no’na ra ».3

Ua ite au e, noa’tu i muri a‘e i te faatiti‘aifaroraa afaro ti‘a, ua rave to‘u papa i te faahaparaa na roto i te here. Mai te mea ra e, e rahi atu to’na here ia faaohipa ana‘e oia i te faatiti‘aifaroraa paari, ia hi‘ohia râ, e au ra ïa e, e ere ïa i te mea maitai. O oia to‘u faatere e to‘u taata haapii, ma te faaohipa ore i te mau rave‘a haavi, e ua papû ia‘u e, te fafauraa i horo‘ahia i roto i Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau e tupu ïa te reira no’na. To’na faaûruraa i ni‘a ia‘u e tahe mai ïa i ni‘a ia’na « e amuri e amuri noa’tu ».4

E rave rahi metua tane e te feia faatere ia faaroo ana‘e ratou i te mau parau o te tuhaa 121 o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau e mana‘o ratou e e mea ti‘a ia ratou ia faateitei roa i te faito ei reira e tae‘ahia ai ia ratou te faito i titauhia. To‘u atoa ïa mana‘o. Te haamana‘o ra anei outou i te hoê taime a tama‘i ai outou i te hoê tamarii e aore râ, i te hoê feia apî ma te teimaha ma te faauruhia outou na te hoê mea e ere i te faaururaa ? E nehenehe anei outou e haamana‘o i te hoê taime a parau ai outou i te hoê tamaiti ia rave i te hoê mea e aore râ, ia rave i te hoê faatusiaraa aita outou iho e hinaaro e rave e aore râ e amo ? E nehenehe teie mau tatarahapa e tauturu ia tatou ia tatarahapa no te haafatata atu ia tatou i te mau hi‘oraa ta tatou i fafau ia riro.

Mai te mea e, e pahono tatou i ta tatou mau titauraa ei metua tane e ei feia faatere, e tauturu ïa tatou i te u‘i no ananahi ia ti‘a i ni‘a e ia faatuati ia ratou i to ratou ananahi hanahana. E hau atu ratou i te maitai ia tatou, mai ia outou i tamata ia hau atu i te maitai i to tatou mau metua tane, e ei feia faatere hau atu i te maitai i te feia faatere maitai tei tauturu ia outou.

Te pure nei au ia faaoti tatou ia rave maitai atu â i te mau mahana atoa no te faaineine i te u‘i apî. I te mau taime atoa e ite au i te hoê mohina hinu haamo‘ahia, e haamana‘o vau i teie pô e i te mana‘o e vai nei i roto ia‘u i teie taime no ni‘a i te hinaaro ia hau atu te tautururaa i te feia apî ia faaineine ia ratou no to ratou tau taviniraa. Te pure nei au ia haamaitaihia ratou i te faaineineraa ia ratou. Te ti‘aturi nei au e, na roto i te tauturu a te Fatu, e ta tatou, e ineine ratou.

Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû e, te ora nei te Atua te Metua, e e te ora nei o Iesu Mesia e te faatere nei i teie Ekalesia. Oia te hi‘oraa ti‘a mau no te autahu‘araa. Te mau nei te peresideni Thomas S. Monson e te faaohipa nei i te mau taviri atoa o te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei. E parau mau teie. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Helamana 10:4-7.

  2. PH&PF 121:41.

  3. PH&PF 121:43.

  4. PH&PF 121:46.