2009
E ara i te area
Novema 2009


E ara i te area

E nehenehe teie mau area e riro ei faahaamana‘oraa i te mau rave‘a e ti‘a ia haamaitai ia tatou e aore râ, mai te mea e, e tau‘a-ore-hia, e nehenehe e riro mai ei ofa‘i faaturoriraa i roto i to tatou oraraa.

Hōho’a
Barbara Thompson

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei ua haere au e farerei i te tahi mau hoa rahi roa to‘u i Lonedona, Peretane. I roto i taua tere ra ua ratere au na ni‘a i te « metro » – e rave‘a utaraa taata teie mai te pereoo auahi te huru, na raro râ i te fenua, ta te taata e rave pinepine no te haere i tera e tera vahi. I te mau vahi tape‘araa o te pereoo te vai ra te mau tapa‘o faaararaa i te fifi e nehenehe e tupu i ni‘a i te taata. E purapura noa te mori no te faaite i te taata e te piri maira te hoê pereoo, e e mea titauhia ia ratou ia faanuu i muri. Te vai atoa ra te hoê tapa‘o no te faahaamana‘o i te taata e, te vai ra hoê fifi, oia te area i ropu i te pereoo e te uahu tapaeraa. Te faaite ra te tapa‘o e, « e ara i te area ». Na te reira e faahaamana‘o i te taata e, eiaha e tuu i to ratou avae i roto i te reira area, e aore râ, eiaha e faatopa i te hoê tao‘a i roto i te reira area no te mea, e topa ïa i raro a‘e i te pereoo auahi e ua mo‘e ïa tao‘a. E mea faufaa roa taua tapa‘o faaararaa ra, e na te reira e faaara i te taata i te fifi mau e vai ra. E mea i te taata ia « ara i te area » ia ore ratou ia fifi.

E rave rahi o tatou te vai atoa nei te area i roto i te oraraa. I te tahi taime o te taa-ê-raa ïa i ropu i te mea ta tatou i ite e i te mea ta tatou e rave nei e aore râ, te area i ropu i ta tatou mau titauraa e te mau mea i faaotihia. E nehenehe teie mau area e riro ei faahaamana‘oraa i te mau rave‘a e ti‘a ia haamaitai ia tatou e aore râ, mai te mea e, e tau‘a-ore-hia, e nehenehe e riro mai ei ofa‘i faaturoriraa i roto i to tatou oraraa.

Te hinaaro nei au e faaite atu i te tahi mau « area » ta‘u e ite nei i roto i to‘u iho oraraa e aore râ, i roto i te oraraa o vetahi ê.

A tahi, te area i ropu i te ti‘aturiraa e e tamahine outou na te Atua e te iteraa i roto i to outou aau e to outou varua e, e mau tamahine tao‘a rahi outou tei herehia e te Atua.

A piti, te area i ropu i te faaotiraa i te faanahoraa a te Feia Apî Tamahine e te riroraa ei melo hope roa no te Sotaiete Tauturu – « te faanahoraa a te Fatu no te mau vahine ».1

A toru, te area i ropu i te ti‘aturiraa ia Iesu Mesia e te riroraa ei feia itoito i te faaiteraa ia Iesu Mesia.

Numera hoê, te area i ropu i te ti‘aturiraa e te iteraa e, e mau tamahine tao‘a rahi outou tei herehia e te Atua.

Te rahiraa o tatou tei tomo mai i roto i te Ekalesia hau atu i te tahi tau ava‘e te maoro i teie nei, ua himene tatou i te himene ra e, « e tamarii au na te Atua ».2 Ua himene au i teie himene mai to‘u tamarii-rii-raa e ua ti‘aturi tamau noa vau i te reira. Noa’tu e, te rahiraa o tatou te ti‘aturi nei i te reira, mai te mea ra râ e, i te mau taime arehurehu te ra‘i, e aore râ, i te mau taime fifi, te tapetepete ra to tatou mana‘o e aore râ, te mo‘ehia ra ia tatou te reira.

Te vai ra te tahi mau taata te parau nei ratou e, « ahiri pa‘i e ua here mau te Atua ia‘u, eita ïa Oia e vaiiho i teie ma‘i ia tae mai i ni‘a i ta‘u tamarii ». « Ahiri pa‘i e e here to te Atua ia‘u, e tauturu mai ïa Oia ia‘u ia itehia te hoê tane ti‘amâ e nehenehe ta‘u e faaipoipo e e taati ia’na i roto i te hiero mo‘a ». « Ahiri pa‘i e, ua here te Atua ia‘u, e rava‘i ïa ta matou moni no te hoo mai i te hoê fare no to matou utuafare ». « Ua rave au i te hara e no reira eita paha ïa te Atua e here faahou mai ia‘u ».

Te fifi pa‘i, te pinepine roa nei tatou i te faaroo i teie mau huru faahitiraa parau. Ia ite mai râ outou e, aita roa hoê mea e nehenehe « e faataa-ê (ia outou) i te aroha o te Mesia ». Te faaite papû mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e, e ore te ati, te ahoaho, te hamani ino, te mau mea mana, e aore râ, te tahi atu huru mea i hamanihia ra e nehenehe e faataa-ê ia tatou i te aroha o te Mesia ra.3

Ua here roa to tatou Metua i te Ao ra ia tatou e ua tae roa i te horo‘a mai i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi ia pohe no ta tatou mau hara. Aita te Faaora i mamae noa no te mau hara atoa, ua farii râ Oia i te mau mauiui atoa, te ahoaho, te pe‘ape‘a, te vai otahi-noa-raa, e aore râ, te oto o te ore roa e ti‘a i te hoê o tatou ia farii. E ere anei tera i te here rahi ? Ua parau te peresideni Henry B. Eyring e, « na te Varua Maitai e faaite papû i te ti‘araa mau o te Atua e e faati‘a ia tatou ia farii i te oaoa o to’na here ».4

Ua titauhia ia tatou ia farii i To’na aroha, ia here ia tatou iho, e ia here ia vetahi ê. Haamana‘o e, te mau varua atoa i ni‘a i teie fenua e tamarii atoa ïa na te Atua. Ua titauhia ia tatou ia hi‘o i te tahi e te tahi ma te here e te maitai e au i te hoê tamarii na te Atua.

Te rahiraa o outou te faaitoito nei i te raveraa i ta outou hopoi‘a, i te haapa‘o i te mau faaueraa, e i te haapa‘o i te parau a te Fatu. Ua titauhia ia outou ia ite i te fariiraa a te Fatu. Ia ite mai outou e, ua oaoa te Fatu e ua farii Oia i ta outou horo‘araa.5

Ia haamana‘o noa outou i teie area, e eiaha hoi e vaiiho i te mana‘o feaa e te papû ore ia tomo i roto i to outou feruriraa. Ia ti‘aturi outou e ua here mau te Atua ia outou e e tamarii tao‘a rahi outou Na’na

Teie nei, te area i ropu i te faaotiraa i te faanahoraa a te Feia Apî Tamahine e te riroraa ei melo hope roa i roto i te Sotaiete Tauturu – te faanahonahoraa a te Fatu na te mau vahine.

I roto i te mau fenua e rave rahi, ua riro te matahiti 18 ei matahiti e riro ai te hoê tamahine ei vahine. Ua riro teie taime ei taime oaoa roa no tatou paatoa, ia ite e, e taata paari tatou i teie nei, e ua ineine no te ti‘a i mua i te ao e ia aro. No te Feia Apî Tamahine i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te taime atoa teie, ia hope te mau titauraa e rave rahi no te Faanahoraa Te faahaereraa ia‘u iho i mua, e haere mai tatou i roto i te Sotaiete Tauturu, e e farii i te mau piiraa no te tavini i roto i te Ekalesia. Ua haapuaihia to tatou iteraa papû i roto i te Feia Apî Tamahine, e ua faaineine tatou i te tahi mau titauraa o te arata‘i ia tatou i roto i to tatou faaipoiporaa hiero e i to tatou utuafare mure ore.

Te fifi râ, te vai nei te tahi pae o ta tatou mau tuahine apî te rave nei ratou « i te hoê tau faafaaearaa » na roto i te oreraa e amui papû atu i roto i te evanelia e i roto i te Sotaiete Tauturu. Te na ô ra te tahi pae i te feruri e, « e haere au i te Sotaiete Tauturu ia oti ana‘e au i te faaipoipo, e aore râ, ia huru paari rii a‘e au, e aore râ, ia iti rii ta‘u ohipa ».

I te hoperaa ta‘u tau haapiiraa tua rua, ua haamau vau i te opuaraa e haere au i te haapiiraa tua toru no te tahi tau matahiti te maoro, e faaipoipo i te hoê tamaiti nehenehe, e ia fanau e maha tamarii maitai roa e te nehenehe (e piti tamaroa e e piti tamahine). Ei moni ohipa maitai ta ta‘u tane, aita ïa e titauhia ia‘u ia rave i te ohipa, e i muri iho, ua faaineine au no te rave i te ohipa i roto i te Ekalesia e i te taviniraa i te oire. Te vahi oaoa râ, te hoê o ta‘u mau opuaraa maori râ, ia riro ïa vau ei melo itoito e te haapa‘o i roto i te Ekalesia.

Oia mau, mai ta outou i ite, e rave rahi o ta‘u mau opuaraa aita i tupu mai ta‘u i ti‘aturi. Ua faaoti au i te haapiiraa tua toru, ua tavini au i te hoê misioni, ua rave i te ohipa, ua tamau noa i te haere i te haapiiraa ia roaa mai te parau tuite master, e ua tamau noa i te rave i ta‘u ohipa e rave rahi matahiti. (13 matahiti i ma‘iri a‘e nei ua mana‘o vau e, e tupu te faaipoiporaa, inaha, ua iriti au i te hoê puohu faraoa monamona e parau tohu to roto, te na ô ra e, « Aita e ti‘ahia te matahiti, e faaipoipo oe ».) Tera râ, aita e vai ra te hoê tamaiti nehenehe, aita e faaipoiporaa, e aita e tamarii. Aita hoê ohipa i tupu mai ta‘u i opua maori râ no te hoê mea iti. Ua tamata vau ia riro ei melo itoito e te haapa‘o no te Ekalesia. E oaoa rahi roa to‘u no te reira. Na te reira i faatupu i te taa-ê-raa i roto i to‘u oraraa.

Ua tavini au e rave rahi matahiti i roto i te Feia Apî Tamahine, e ua feruri au e, na te reira i horo‘a mai ia‘u te rave‘a ia haapii e ia faaite papû i te feia apî tamahine o te faahotu ra i to ratou iteraa papû e o te imi ra ia haere i mua na roto i te rave‘a a te Atua.

Ua tavini atoa vau i roto i te mau piiraa i roto i te Sotaiete Tauturu, na te reira i tauturu ia‘u ia haapii i te tavini ia vetahi ê e ia faananea i to‘u faaroo, e ua horo‘a mai te reira ia‘u i te aau here. Noa’tu e aita vau i faaipoipohia e aita i fanau i te tamarii, te feruri nei au e, ua faufaahia to‘u oraraa. Ua tupu te mau taime paruparu te mana‘o, e te mau taime ua uiui to‘u mana‘o i ni‘a i ta‘u faanahoraa.

Ua parau mai te hoê hoa ohipa to‘u e ere i te melo no te Ekalesia e, « no te aha oe e tamau noa ai i te haere i te hoê ekalesia o te haapuai tamau i te parau no te faaipoiporaa e te utuafare ? » Teie ta‘u pahonoraa ohie roa ia’na, « no te mea, e parau mau ! » E nehenehe au e vai noa ei vahine otahi e aita e fanau i te tamarii i rapae i te Ekalesia. Tera râ, na roto i te Ekalesia e te evanelia a Iesu Mesia i roto i to‘u oraraa, ua itehia ia‘u te oaoa e ua ite au e, tei ni‘a vau i te e‘a ta te Faaora e hinaaro ia pee au. Ua itehia ia‘u te oaoa e e rave rahi rave‘a no te tavini, no te here e no te tupu i te rahi.

A haamana‘o, e ere noa te mau mea e roaa ia outou na roto i to outou haa-itoito-raa i roto i te Sotaiete Tauturu, maoti râ te mau mea atoa râ o te ti‘a ia outou ia horo‘a e ia tauturu.

E au mau tuahine here e, outou hoa râ e te feia apî paari, te faaite papû atu nei au ia outou e, ua here te Atua ia outou; aita outou e mo‘ehia Ia’na ; E faanahoraa Ta’na no outou. Te hinaaro nei Oia ia outou no te tavini i Ta’na mau tamarii. Te hinaaro nei Oia ia itoito outou e ia haapa‘o e ia riro ei mau vahine ohipa i roto i Ta’na Ekalesia. Te hinaaro nei Oia ia « tamahanahana outou i tei rohirohi e ia haapuai i tei parupau »6

Ua parau te tuahine Eliza Snow, te piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, i te hoê amuiraa rahi o te mau tuahine – te mau tamahine apî e te mau vahine – tei haaputuputuhia i Ogden, Utah, i te matahiti 1873. Ua horo‘a oia i teie a‘oraa i muri nei tei tano maitai no taua taime ra, e te au noa nei â no teie mahana.

A paraparau ai oia i te feia apî tamahine, na ô atu ra oia e : « Mai te mea e, e amui tahi outou (oia ho‘i, te mau vahine paari e te taure‘are‘a), e haamahorahia to outou mau mana‘o, e roaa te maramarama ia outou, e faaatea ê outou i te poiri. Na te Varua o te Atua e horo‘a mai i te haapiiraa i roto i to outou feruriraa, e na outou ho‘i e tuu atu i te reira i roto ia vetahi ê. Te parau nei au, ia haamaitai mai te Atua ia outou e te mau tuahine apî. Haamana‘o e, e feia mo‘a outou na te Atua; e e ohipa faufaa roa ta outou e rave i Ziona ».

I muri iho ua a‘o mai oia i te mau tuahine atoa : « Ua parau o Paulo te aposetolo i tahito ra i te parau no te mau vahine mo‘a. E hopoi‘a ïa na tatou tata‘itahi ia riro ei vahine mo‘a. Mai te mea e, e mau vahine mo‘a tatou e faateitei ïa tatou i te titauraa. Ia ite tatou e, ua piihia tatou no te rave i te mau hopoi‘a faufaa. Aita hoê taata i tuuhia i te hiti. Aita hoê tuahine e vai otahi noa, e te piriha‘o to’na vahi, e nehenehe râ ta’na e rave i te ohipa faufaa no te faati‘araa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei ».7

E mata na i te ara i teie area e eiaha roa’tu e vaiiho i te hoê area o te ohipa ore ia tomo mai i roto i to outou oraraa. E hinaaro outou i te Ekalesia, e te hinaaro nei te Ekalesia ia outou.

E te hopea, te area ïa i ropu i te ti‘aturiraa ia Iesu Mesia e te itoitoraa i roto i te iteraa papû no ni‘a ia Iesu Mesia.

E rave rahi o te ti‘aturi nei ia Iesu Mesia – ua fanauhia Oia e Maria i roto i te haehaa i Betelehema e rave rahi matahiti i mutaa ihora. Te ti‘aturi nei te rahiraa e ua paari mai Oia ia riro ei orometua rahi, ei varua maitai e te hanahana. Te ti‘aturi nei te tahi pae e, ua horo‘a mai Oia ia tatou i te tahi mau parau tumu e te mau faaueraa faufaa rahi, e mai te mea e, e pee tatou i te reira mau haapiiraa e ia haapa‘o i te reira mau faaueraa e haamaitaihia ïa tatou.

Area râ, no tatou te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, ua ite tatou e, ua titauhia ia tatou eiaha te ti‘aturi noa i te Mesia. E faaroo râ tatou Ia’na, e tatarahapa i ta tatou mau hara, ia bapetizohia i To’na ra i‘oa, e ia farii i te horo‘araa i te Varua Maitai, e i muri iho, e faaoroma‘i ma te haapa‘o e tae noa’tu i te hopea ra.

E mea ti‘a ia tatou ia faaite i to tatou iteraa papû ia vetahi ê. E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o maite i te mau fafauraa ta tatou i rave i mua i te Atua. Ua ite tatou e, e heheuhia mai te mau mea atoa e e horo‘ahia i te feia tei « faaoroma‘i itoito no te evanelia a Iesu Mesia ra ».8

Ia faafariuhia tatou, te vai ra tera hinaaro i roto ia tatou ia faaite i te evanelia i te feia ta tatou i here. Ua faafariuhia o Lehi e ua hinaaro oia ia amu to’na utuafare i te maitai o te evanelia.9 Ua parau o Nephi « i te Mesia, e te oaoa nei i te Mesia, e te a‘o nei i te parau a te Mesia, ua ite ta’na mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara e aore râ, i hea e itehia ai ia ratou te hau e te oaoa ».10

Ia faafariuhia a‘e ra o Enosa e ua farii i te faaoreraa o ta’na mau hara, ua haape‘ape‘a ihora to’na mana‘o i te ora maitai o to’na mau taea‘e. Ua hinaaro oia ia farii ratou i te mau haamaitairaa tei roaa ia’na.11

Te tai‘o nei tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i te parau no te mau tane e te mau vahine tei faafariuhia e ua hinaaro ia haapuai i to ratou mau taea‘e e te mau tuahine.12

E mata na ia faaroohia to outou reo i rotopu i te feia faaroo na roto i te faaiteraa outou ma te itoito e, te ora nei Oia,13 ua faaho‘i-faahou-hia mai Ta’na Ekalesia, e te vai ra te hoê faanahoraa no te oaoa no te mau taata atoa.

Mai te mea e, e ara tatou i te reira mau area na roto i te haapa‘o maitai e te faaatearaa ia tatou i te fifi, e ite tatou i te îraa o te mau haamaitairaa o te evanelia a Iesu Mesia i roto i to tatou oraraa.

E ta‘u mau tuahine here e, ua here au ia outou. Ua ite au e, te ora nei te Faaora. Ua ite au e, ua here Oia ia tatou tata‘itahi. Ua ite au e, teie Ta’na Ekalesia mau tei arata‘ihia e te mau aposetolo e te mau peropheta na te Atua. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Spencer W. Kimball, « Relief Society – Its Promise and Potential », Ensign, Mati 1976, 4.

  2. « E tamarii au », Te Mau Himene, no. 185.

  3. A hi‘o Roma 8:35-39.

  4. Henry B. Eyring, « The Love of God in Missionary Work » (a‘oraa i horo‘ahia i te haapiipiiraa na te mau peresideni misioni, 25 no tiunu 2009).

  5. A hi‘o PH&PF 97:27 ; 124:1.

  6. « E Mau Tuahine Tatou no Ziona », Te Mau Himene, no. 193.

  7. Eliza R. Snow, “An Address, Woman’s Exponent, 15 Setepa 1873, 62.

  8. PH&PF 121:29.

  9. A hi‘o 1 Nephi 8:10-12.

  10. A hi‘o 2 Nephi 25:26.

  11. A hi‘o Enosa 1:5-11.

  12. A hi‘o Luka 22:32.

  13. A hi‘o PH&PF 76:22.