2009
Te haavîraa i te pae morare
Novema 2009


Te haavîraa i te pae morare

Te haavîraa i te pae morare o te faaohipa-tamau-raa ïa i te ti‘amâraa ia ma‘iti i te mea ti‘a no te mea e mea ti‘a, noa’tu e mea fifi roa.

Hōho’a
Elder D. Todd Christofferson

I roto i te Tama‘i Rahi II no te Ao nei, ua tapa‘o te peresideni James E. Faust, i te reira taime ei hoê taure‘are‘a no roto i te Nuu Faehau no te Fenua Marite, i te i‘oa no te tomo atu i roto i te Fare Haapiiraa na te mau Ofitie no te Nuu Marite. Ua haere atu oia i mua i te hoê Tomite Uiui e ia au i ta’na faaiteraa e mau « faehau toro‘a tei aro na i ni‘a i te tahua aroraa » tei roto i teie tomite. I muri a‘e i te tahi taime huru roa ua tae mai te mau uiraa no ni‘a i te ohipa faaroo. E teie te mau uiraa hopea :

« ‘I te tau tama‘i e mea tano anei ia haamâmâ-rii-hia te ture morare ? No te u‘ana o te tama‘i, e ere anei i te mea tano i te mau tane ia rave i te mau mea ta ratou e ore e rave i to ratou utuafare ahiri e aita e tama‘i ? »

Ua faati‘a te peresideni Faust e :

« Ua ite au e teie paha te hoê taime no te haamaere ia ratou e no te faaite i to‘u mana‘o farii noa. Ua ite maitai au e aita te mau taata e ani mai nei ia‘u i teie nei uiraa e haapa‘o nei i te mau ture tei haapiihia ia‘u. Ua puta oioi mai te mana‘o i roto i to‘u nei feruriraa e penei a‘e e nehenehe ia‘u ia parau e te vai nei to‘u iho mau ti‘aturiraa aita râ vau i hinaaro i te faahepo atu te reira i ni‘a iho ia vetahi ê. Tera râ ua puta mai i roto i to‘u nei feruriraa te hoho‘a mata o te mau taata e rave rahi ta‘u i haapii atu i te ture no te viivii ore i to‘u taviniraa ei misionare. I te pae hopea ua parau noa’tu vau e, ‘aita vau e ti‘aturi e te vai nei e piti faito no te ture no te pae morare’.

« Ua faarue au i te uiuiraa ma te farii ma te oto e aita ratou i au i te mau pahonoraa ta‘u i horo‘a… e tei raro roa ta‘u mau numera. Tau mahana i muri mai a piihia’i te mau numera, ua maere au e ua manuïa vau. Tei roto vau i te pŭpŭ matamua tei ravehia no te fare haapiiraa a te mau ofitie !…

« O te reira hoê o te mau taime fifi roa o to‘u oraraa ».1

Ua ite te peresideni Faust e te mau paatoa nei tatou i te horo‘araa a te Atua no te ti‘amâraa morare – te ti‘araa no te rave i te mau ma‘itiraa e te titauraa ia haavâhia no taua mau ma‘itiraa ra (a hi‘o PH&PF 101:78). Ua taa maitai atoa ia’na e ua faaite mai oia e, no te faatupu i te mau hotu maitai e ti‘a i te haavîraa i te pae morare ia apee i te ti‘amâraa morare.

Te parau nei au e « na roto i te haavîraa i te pae morare » o te haavîraa ïa tei niuhia i ni‘a i te mau ture morare. Te haavîraa i te pae morare o te faaohipa-tamau-raa ïa i te ti‘amâraa ia ma‘iti i te mea ti‘a no te mea e mea ti‘a, noa’tu e mea fifi roa. E pato‘i te reira i te oraraa o te haapa‘o noa ia’na iho, eiaha râ te faahoturaa i huru taata faaturahia e te maitai rahi na roto i te taviniraa mai te HuruMesia (a hi‘o Mareko 10:42-45). Ua apitihia te a‘a o te parau « haavîraa » i te parau « pĭpĭ » o te parau i te feruriraa e i te raveraa i te ohipa mai te au i te hoho‘a e te mau haapiiraa a Iesu Mesia o te haavîraa maitai ïa, e ia apiti-ana‘e-hia te reira i To’na maitai, e faatupu mai ïa te reira i te hoê taata maitai e te mâ i te pae morare.

Ua aahia to Iesu iho haavîraa i te pae morare i roto i To’na peeraa’tu i te Metua. Ua parau Oia i Ta’na ra mau pĭpĭ, « teie ta‘u maa, o te haapa‘o i to’na hinaaro o to tei tono mai ia‘u nei, e te faaoti i ta’na ohipa » (Ioane 4:34). Na roto i teie huru raveraa, e a‘ahia ïa to tatou haavîraa morare i ni‘a i te here e te haamoriraa i te Metua e te Tamaiti. Na te evanelia a Iesu Mesia e horo‘a i te haapapûraa morare i ni‘a i te reira e vai ai te haavîraa morare.

Aita te mau sotaiete tei orahia e tatou, e rave rahi hau atu i te hoê u‘i, i manuïa i te faatupu i te haavîraa morare. Ua haapii mai ratou e ere te parau mau i te mea hohonu roa e tei te taata tata‘itahi te faaotiraa i te mea ti’a no’na iho. Ua haavâhia te mau mana‘o mai te hara e te hape ei « haavâraa faufaa ». Mai ta te Fatu i parau, « haere nei te taata tata‘itahi i to’na ihora haerea, ia au i te hoho‘a o to’na iho atua » (PH&PF 1:16).

Ei hopearaa, ua marau te haavîraa ia’na iho, e ua vaiiho-noa-hia te mau sotaiete ia tamata i te tape‘a i te hau e te peu maitai na roto i te haavîraa. Na te oreraa o te haavîraa ia’na iho a te mau taata, i faatupu i te haavîraa no rapae mai a te mau faatereraa hau fenua. Ua papa‘i te hoê taata papa‘i ve‘a e « i te hoê taime i paruru na te peu maitai a te taata [ei hi‘oraa] i te mau vahine i te mau peu au ore. I teie mahana, te tia‘i nei tatou i te mau ture no te paruru i te vahine ia tape‘a i te mau peu au ore…

Eita roa te mau muto‘i e te mau ture e nehenehe roa e mono i te mau peu, te hiro‘a tumu e te mau faufaa morare e riro ei rave‘a no te faaafaro i te peu a te taata. Ua riro te muto‘i e te faanahoraa ture ei reni hopea no te paruru i te hoê sotaiete e te peu maitai. Ua riro to tatou ti‘aturiraa rahi i ni‘a i te mau ture no te faaafaro i te peu a te taata ei faito no to tatou riroraa mai ei taata etene ».2

Te faaruru nei tatou fatata na te ao atoa nei i te hoê topatariraa rahi e te u‘ana no te tereraa faufaa. E rave rahi mau tumu tei faatupu i te reira, te hoê râ o te mau tumu rahi o te peu parau-ti‘a ore e te tano ore, i roto ihoa râ i te mau tereraa ohipa no te paturaa fare e te tereraa faufaa Marite. Ua faatumuhia te mau pato‘iraa i ni‘a i te haamauraa i te mau ture etaeetae a‘e. Peneia‘e e nehenehe te reira e faaatea ê te tahi i te peu tano ore, area te tahi e imi ïa ratou i te mau rave‘a ê atu e te aravihi no te aperaa i te reira.3 Eita e nava‘i te mau ture papa‘i-maitai-hia no te tia‘i e te tapo‘i i te mau mea atoa o te tupu mai, e mai te mea te vai ra, e mea moni roa ïa e te teiaha te haavîraa i te reira mau faatureraa. E arata‘i ti‘a’tu teie huru raveraa i te faaitiraa i te tiâraa o te taata tata‘itahi. Mai te au i te parau tuiroo a te episekopo Fulton J. Sheen «Eita tatou e farii i te zugo a te Mesia ; i teie nei e rurutaina tatou i te zugo a Kaisara ».4

I te pae hopea, o te avei‘a morare i roto i te taata tata‘itahi o te nehenehe e rapaau maitai i te mau tumu e te mau tapa‘o no te topatariraa o te sotaiete. E tautoo faufaa ore noa te mau sotaiete i te haamau i te maitai no te taatoaraa e tae noa’tu e parauhia te hara e hara, e parahi mai te haavîraa morare i ni‘a i to’na ti‘araa i roto i te tabula o te mau maitai no te oraraa tivira.5

E haapiihia te haavîraa morare i roto i te utuafare. Eita e nehenehe ia tatou e tape‘a i te mea ta vetahi ê e rave aore ra e ore e rave, e mea papû râ e e nehenehe ta te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e ti‘a’tu i piha‘iho i te feia o te faaite i te peu mâ i roto i to ratou iho mau oraraa e ia tanu i te peu mâ i roto i te u‘i apî. A haamana‘o i roto i te Buka a Moromona te aamu no te feia apî tane tei riro ei tumu no te upooti‘araa a te Ati Nephi i roto i te tama‘i roa mai te matahiti 66 e tae atu i te matahiti 60 Hou te Mesia – te mau tamaroa no te nunaa a Amona. Ua faaitehia to ratou huru e to ratou haavîraa ia ratou i roto i teie nei mau parau :

« E taata haavare ore ratou i te mau mea atoa e poro‘ihia ratou ra.

« Oia ïa, e taata parau mau ratou e te haapa‘o maitai, i haapiihia ho‘i ratou ia haapa‘o i te mau faaue a te Atua, e ia haere i mua ia’na ma te ti‘a » (Alama 53: 20-21).

« Aore â ratou i tama‘i, aita râ ratou i măta‘u i te pohe ; ua rahi ho‘i to ratou mana‘o i te ti‘amâ o to ratou ra mau metua i to ratou iho ora ; oia ïa, i haapiihia na ho‘i ratou e to ratou mau metua vahine, ia ore ratou ia feaa, e faaora te Atua ia ratou » (Alama 56:47).

« E teie nei, o teie ïa te faaroo o ratou i parauhia e au ra ; e taata apî ratou, e ua papû to ratou mana‘o ; e ua ti‘aturi noa ratou i to ratou Atua » (Alama 57:27).

Te ite nei tatou i ô nei te hoê faito no te ohipa e ti‘a ia tupu i roto i to tatou mau utuafare e i roto i te Ekalesia. E ti‘a i ta tatou haapiiraa ia niuhia i ni‘a i to tatou iho faaroo e ia haatumu roa i ni‘a i te niniiraa i te faaroo i te Atua i roto i te u‘i apî. E ti‘a ia tatou ia parau i te titauraa faufaa rahi ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia haere i mua Ia’na ma te ti‘a, oia ho‘i, ma te tura. E ti‘a i te taata tata‘itahi ia papû e mea hau atu i te faufaa te taviniraa e te faatusiaraa no te oraraa maitai e te oaoa o vetahi ê i te faariroraa ei fâ matamua roa to’na iho oraraa maitai e ta’na iho mau tao‘a.

E titau te reira hau atu i te faahiti-noa-raa i te hoê aore râ i te tahi atu tumu parau no te evanelia. E ti‘a ia vai mai te haapiiraa tamau, te rahiraa o te taime na roto ïa i te hi‘oraa maitai. Ua faaite mai te peresideni Henry B. Eyring i te orama ta tatou e tutava nei i te tapapa :

« E ti‘a i te evanelia mâ a Iesu Mesia ia tae i roto i te hohonuraa o te aau o [ta tatou mau tamarii] na roto i te mana o te Varua Maitai. Eita e nava‘i noa ia ratou ia farii i te hoê iteraa varua no ni‘a i te parau mau e ia hinaaro i te mau mea maitai i muri iho. Eita e nava‘i noa ia ratou ia ti‘aturi i te tahi tamâraa e faaitoitoraa i mua’tu. Ta tatou fâ no ratou ia faafariu-mau-hia ïa ratou i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai a parahi ai ratou i piha‘iho ia tatou.

« I reira e noaa’i ia ratou te hoê puai no roto mai i to ratou iho huru, eiaha noa ra no roto mai i te mea ta ratou i ite. E riro mai ïa ratou ei mau pĭpĭ na te Mesia ».6

Ua faroo vau i te tahi mau metua i te parauraa e aita ratou e hinaaro i te faahepo te evanelia i ni‘a i ta ratou mau tamarii, ua hinaaro râ ratou ia faaoti ratou i to ratou iho mau mana‘o no ni‘a i te mea ta ratou e ti‘aturi e e pee. Ua mana‘o ratou e na roto i teie raveraa te faati‘a ra ïa ratou i ta ratou mau tamarii ia faaohipa i to ratou ti‘amâraa. Te mea ta ratou i haamo‘e oia ïa e titau te faaohiparaa maramarama i te ti‘amâraa i te ite i te parau mau, no te mau mea i to ratou iho huru mau (a hi‘o PH&PF 93:24). Ia ore ana‘e te reira, mea fifi na te feia apî ia taa e ia feruri i te mau rave‘a e tae mai i mua ia ratou. E ti‘a i te mau metua ia feruri e nahea te enemi ia haafatata’tu i ta ratou mau tamarii. Aita oia e ta’na feia apee e faatianiani nei i te mea maitai e mau auvaha râ o te poro u‘ana nei i te hara e te haapa‘oraa ia’na iho na roto i te mau rave‘a atea no te haapurororaa.

Te imiraa ia vai noa i ropu no ni‘a i te evanelia o te pato‘iraa ïa i te vai mauraa o te Atua e To’na ra mana. E ti‘a râ ia tatou ia ite Ia’na e To’na maramarama mai te mea e hinaaro tatou ia ite maramarama ta tatou mau tamarii i te mau ma‘itiraa o te oraraa e ia nehenehe ia ratou ia feruri no ratou iho. Eiaha roa ratou ia haapii na roto i te ohipa oto e « e ere roa te parau ino i te oaoa » (Alama 41:10).

E nehenehe ta‘u e faaite atu ia outou te hoê hi‘oraa ohie no roto mai i to‘u iho oraraa e te mea ta te mau metua e nehenehe e rave. I te paeraa aore râ te onoraa o to‘u matahiti, ua ora vau i te tahi a‘e pae te poromu o te hoê faretoa na‘ina‘i. I te hoê mahana, ua ani mai e piti na tamaroa ia‘u ia haere na muri ia raua i te fare toa. A ti‘a noa’i matou ma te faahinaaro i te monamona e hoohia ra i reira, ua rave mai te tamaroa paari i te hoê monamona e tuu atu ra i roto i to’na pute ahu. Ua parau oia i te tahi a‘e tamaroa e ia‘u nei ia na reira atoa, e i muri a‘e i te tahi hutihutiraa mana‘o, ua na reira maua. I muri iho ua haere oioi matou i rapae au i te fare toa e ua horo matou i to matou nohoraa. Ua imi au i te hoê vahi tapuniraa i te fare e ua tumutu vau i te puohu parau o te monamona. Ua ite to‘u mama ia‘u e ua î to‘u hoho‘a mata i te totora e ua faaho‘i faahou ia‘u i te fare toa. A haere ai maua i te tahi atu pae purumu, ua papû ia‘u e e mau vau i te fare auri. Ma te ta‘i e te roimata, ua tatarahapa vau i te fatu fare toa e ua aufau vau ia’na no te monamona ma te horo‘a’tu i te tota ta‘u i tarahu i to‘u metua vahine (ta‘u e ti‘a ia faaho‘i i muri iho). Na roto i te here e te haavîraa a to‘u metua vahine i faahope vitiviti roa i to‘u nei oraraa hara.

E faaruru paatoa tatou i te mau faahemaraa. Ua na reira atoa te Faaora, aita râ oia « i haapa‘o i taua mau mea ra » (PH&PF 20:22). Aita’toa tatou e hema ohie noa ia fâ mai te hoê faahemaraa. E hinaaro paha tatou, eita râ tatou e na reira. Ua ui atu te hoê hoa ti‘aturi ore i te hoê tamahine paari, tei fafau i te haapa‘o i te ture no te viivii ore, mea nahea oia i ore ai i taoto atu ra i te hoê taata. « Aita anei oe e hinaaro ? », te uiraa ïa a teie hoa. Ua feruri ihora te tamahine apî, « ua pe‘ape‘a vau i teie nei uiraa, no te mea ua na piha‘iho roa te uiraa… Eita te hinaaro-noa-raa e riro ei arata‘iraa tano no te peu morare ».7

I roto i te tahi mau huru, e farii paha te faahemaraa i te puai no te faatîtîraa. Te mauruuru nei au e no te hoê faito rahi o te mau taata, e nehenehe ta te Ekalesia e horo‘a i te rapaauraa e rau te huru no te tauturu ia ratou ia ape aore râ ia haamatara ia ratou i te mau faatîtîraa a te mau raau taero. Noa’tu â te reira, e nehenehe ta te rapaauraa e turu i te hinaaro o te hoê taata, eita râ te reira e nehenehe e mono i te reira. I te mau taime atoa, e ti‘a ia vai mai te faaohiparaa i te haavîraa – te haavîraa morare tei niuhia i ni‘a i te faaroo i te Atua te Metua e te Tamaiti e te mea ta Raua e nehenehe e rave no tatou na roto i te taraehara a Iesu Mesia. Teie te mau parau a Petero, « ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra » (2 Petero 2:9).

Eita e nehenehe ta tatou e mana‘o e e riro te mau mahana i mua mai te mau mahana i mahemo – e e vai noa te mau mea e te mau hoho‘a ta tatou i ti‘aturi i te pae faufaa, i te pae politita, i te pae sotiare mai to ratou huru tahito ra. Penei a‘e e riro to tatou haavîraa morare, mai te mea e faatupu tatou i te reira, ei puai no te haamaitai e no te faaurû ia vetahi ê ia haere na ni‘a i te hoê â e‘a. E mana paha to tatou i ni‘a i te mau hinaaro e te mau ohipa no te mau mahana i mua nei. E riro râ te haavîraa morare ei tautururaa rahi no tatou i roto i ta tatou mau amuiraa a arai ai tatou i te mau haafifiraa e te mau tamataraa e nehenehe e tae mai i roto i te hoê sotaiete e topatari ra.

Ua faaroo tatou i te mau parau poro‘i hohonu e te faaurûhia i roto i teie nei amuiraa, e i roto i na taime iti e horo‘a mai te peresideni Thomas S. Monson i te mau parau a‘o hopea. A feruri ai tatou na roto i te pure i te mea ta tatou i haapii mai e i haapii- faahou-mai, te ti‘aturi nei au e e ninii mai te Varua i te tahi atu â maramarama no ni‘a i taua mau mea faufaa rahi no tatou tata‘itahi. E e haapuaihia tatou i roto i te haavîraa morare tei titauhia no te haere i mua i te Fatu ma te ti‘a e ia hoê atu Ia’na e te Metua.

Te ti‘a’tu nei au e to‘u mau taea‘e e ia outou, e to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine, ei ite e o te Atua to tatou Metua e Ta’na Tamaiti, o Iesu, to tatou Faaora. Eita te Raua ture e taui noa ; e mea mure ore ta raua parau mau ; e mea faito ore to ratou here. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. James E. Faust, Stories from My Life (2001), 2-3.

  2. Walter Williams, « Laws Are a Poor Substitute for Common Decency, Moral Values », Deseret News, 29 no eperera 2009, A15.

  3. A paraparau ai oia e rave rahi matahiti i teie nei, i te mau melo no te ohipa haavaraa, ua faaara te peresideni James E. Faust e, « te vai ra te hoê fifi rahi i roto i te faati‘araa i te mau mea ta tatou e rave nei, ma te parau e, ‘ua ti‘a te reira i te ture’ aita râ e parau e, ‘e parau ti‘a te reira’. Ia na reira ana‘e tatou, te tuu nei ïa tatou i to tatou varua i roto i te fifi. Ia parau tatou e, tei au i te ture ra, ua riro atoa ïa ei parau ti‘a, te faaino ra ïa tatou i te mau mea teitei a‘e e te maitai a‘e i roto i to tatou huru taata. Te ohipa o te parauhia nei e, ua ti‘a i te ture, tei muri roa ïa i te mau ture o te hoê oraraa sotaiete maramarama, e tei muri roa ïa i te mau haapiiraa a te Mesia. Mai te mea e, e farii outou i te mau mea tei au i te ture ei huru no outou e no to outou toro‘a, e faaere ïa outou ia outou iho i te mau mea hanahana i roto i to outou hi’oraa maitai ».

  4. « Bishop Fulton John Sheen Makes a Wartime Plea » i roto William Safire, ma‘itihia, Lend Me Your Ears: Great Speeches in History, rev. ed. (1997), 478.

  5. Ua hi‘opo‘a mai te mau taata papa‘i faatere i te Wall Street Journal e:

    « Te hara e ere ïa i te hoê ohipa o ta te mau taata, e tae noa’tu te rahiraa o te mau ekalesia, e rave nei te taime no te tau‘aparau e aore râ e haape‘ape‘a nei i te roaraa o te mau matahiti no te nuuraa o te [apeniraa]. Tera râ ra e parau tatou no te hara : ua horo‘a te reira i te hoê hoho‘a no te huru o te taata. Ia itehia ra te hoho‘a, eita te hape noa te topa mai; e ere atoa râ tatou i te arata‘iraa o te hopoi‘a o te taata iho…

    « Te vai nei i te mau tuhaa fenua no Marite te fifi no te raau taero, e te fifi apeni i te fare haapiiraa teitei, e te fifi i te pae au maitai, e te fifi no te ma‘i puromu, e te fifi no te haamani-ino-raa. Eita te reira e morohi tae roa’tu e ia rahi te taata e mau ti‘araa to ratou e tei ineine no te ti’a mai no te haamaramarama, na roto i te mau parau morare mau, e te vai ra te tahi mau ohipa o ta te taata e rave nei i teie mahana e mea ino » (« The Joy of What ? » Wall Street Journal, 12 no titema 1991, A14).

  6. Henry B. Eyring, i roto Shaun D. Stahle, « Inspiring Students to Stand Strong amid Torrent of Temptation », Church News, 18 Atete 2001, 5.

  7. Sarah E. Hinlicky, « Subversive Virginity », First Things, Atopa. 1998, 14.