2009
Te pure e te mau faaiteraa
Novema 2009


Te pure e te mau faaiteraa

E ere te mau faaiteraa a te Varua e te pure i te mea varavara i roto i te Ekalesia. E tuhaa te reira mau mea no te heheuraa ta to tatou Metua i te Ao ra i horo‘a na tatou.

Hōho’a
President Boyd K. Packer

Aore roa e Metua Tane e tono noa‘e i Ta’na mau tamarii i te hoê fenua atea e te ahoaho no te hoê oraraa tamataraa, te hoê fenua i reira ho‘i Lucifero e haere ti‘ama noa’i ma te ore e horo‘a na mua ia ratou te tahi mana paruru. E horo‘a atoa Oia ia ratou te mau rave‘a no te paraparau atu Ia’na mai te Metua i te tamarii e te tamarii i te Metua. Ua horo‘ahia i te tamarii tata‘itahi a to tatou Metua, tei tonohia i ni‘a i te fenua nei, te Varua o te Mesia aore râ te Maramarama o te Mesia.1 O tatou, aita o tatou, i vaiiho-otare-noa-hia ma te ti‘aturi ore no te hoê arata‘iraa e te hoê taraehara.

Ua haamata te Faaho‘i-raa-hia mai o te Evanelia na roto i te pure a te hoê tamaiti e 14 matahiti e te hoê orama no te Metua e te Tamaiti. Ua haamatahia te tau tuuraa no te îraa o te mau tau.

Ua afa‘i mai te Faaho‘i-raa-hia mai te Evanelia i te iteraa no ni‘a i te oraraa na mua’tu. Na roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, te ite nei tatou no ni‘a i te Apooraa i te Ra‘i e te faaotiraa ia tono i te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua i roto i te oraraa tahuti nei no te farii i te hoê tino e ia tamatahia.2 E mau tamarii tatou na te Atua. E tino varua to tatou tei fariihia, no teie noa taime, i roto i te hoê tino i‘o tahuti. Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a, « aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ? » (1 Korinetia 3:16).

Ei tamarii na te Atua, ua haapii mai tatou e e tuhaa tatou no Ta’na opuaraa no te oaoa » (Alama 42:8).

Ua ite tatou e i tupu na te hoê Tama‘i i te Ra‘i, e ua ti‘avaruhia Lucifero e o ratou tei pee atu ia’na ma te tino ore :

Satane, o taua ophi tahito ra, oia ho‘i te diabolo, o tei orurehau atu i te Atua ra, e o tei titau i te haru atu i te basileia o to tatou Atua e to’na ra Mesia –

« No reira, te faatupu mai nei oia i te tama‘i i te feia mo‘a no te Atua, e te faati nei oia ia ratou ra e ati noa‘e » (PH&PF 76:28-29).

Ua horo‘ahia mai ia tatou to tatou ti‘amâraa.3 E ti‘a ia tatou ia faaohipa i te reira ma te paari e ia vai piri noa i te Varua, aita ana‘e e ite ïa tatou ia tatou iho ma te maamaa i te peeraa i te mau faatianiraa a te enemi. Ua ite tatou e e na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e nehenehe ta tatou mau hara i te tamâhia, e e faaho‘i-tino-hia to tatou tino tahuti i to’na iho huru maitai i te Ti‘a-faahou-raa.

« Inaha ho‘i, ua horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau taata atoa ra ia ite ratou i te maitai e te ino ; no reira te faaite atu nei au ia outou i te rave‘a e taa ê ai ; o te mau mea atoa ho‘i te titau mai ia rave i te maitai, e te titau ho‘i ia faaroo i te Mesia, ua haaponohia mai ïa i te mana e te hamani maitai a te Mesia ; no reira e ti‘a ia outou i te ite papû roa e, no ô mai ïa i te Atua ra » (Moroni 7 :16).

Te vai nei te hoê rave‘a maitai roa no te paraparauraa na roto i te Varua, « e imi ho‘i te Varua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua » (1 Korinetia 2:10).

I muri i te bapetizoraa i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei, e tae mai ïa te piti o te oro‘a : « Te tuuraa rima no te horo‘araa a te Varua Maitai » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:4).

E tae rahi mai taua reo mărû ra e te hau no te faaurûraa na roto i te hoê mana‘o eiaha râ na roto i te hoê reo. E nehenehe te maramarama mau e parauhia i roto i te feruriraa. E paraparau rahi a‘e te Varua Maitai i to tatou mau varua na roto i te feruriraa eiaha râ na roto i te mau mea no te tino.4 E tae mai teie nei arata‘iraa mai te mau mana‘o, te mau iteraa hohonu, na roto i te mau faaiteraa e te mau iteraa.5 E nehenehe ta tatou ia fafa i te mau parau no te aparauraa varua hau atu i te faarooraa i te reira, e ia ite hau atu na roto i te varua i te iteraa na roto i te mata tahuti.6

Ua tavini au e rave rahi matahiti i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo na muri ia Elder Legrand Richards. Ua pohe oia i te faito matahiti 96. Ua faati‘a mai oia ia matou e ei tamaroa e 12 matahiti te paari ua haere oia i te hoê amuiraa rahi faahiahia i te Fare Menemene. I reira ua faaroo oia i te peresideni Wilford Woodruff.

Ua faati‘a mai te peresideni Woodruff i te aamu no to’na parau-raa-hia e te Varua. Ua tonohia oia e te Peresideniraa Matamua no te « haaputuputu i te feia mo‘a atoa a te Atua i New England e i Canada e ia arata‘i mai ia ratou i Ziona nei ».7

Ua tape‘a oia i te fare no te hoê o te mau taea‘e i Indiana, e ua tape‘a i to’na pereoo puaahorofenua i roto i te aua i reira ho‘i oia e ta’na vahine faaipoipo e te hoê tamarii te taotoraa a taoto ai ïa te toe‘a o te utuafare i roto i te fare. I muri noa iho i to’na haereraa e taoto, ua parau riirii mai te Varua, ma te faaara’tu ia’na, « a ti‘a i ni‘a, e a faatea to oe pereoo ». Ua ti‘a oia i ni‘a e ua tura‘i atu i te pereoo i te tahi vahi atea ê atu i te vahi a vai ai te pereoo. A ho‘i ai oia i ni‘a i te ro‘i, ua parau faahou mai te Varua ia’na, « a haere e a faanuu ê atu ta oe mau ateni i tera tumu raau ». Ua na reira oia, e ua haere faahou e taoto.

Aita i hau atu i te 30 minuti i muri mai ua ta‘iri te hoê mata‘i puai i te tumu raau i reira ta’na mau ateni i taamuhia’i na mua’tu. Ua afa‘i-ê-hia’tu teie tumu raau e 90 metera na roto atu e piti aua. Ua marua ti‘a’tu teie tumu raau rahi roa, e 1.5 metera te rarahi, i te vahi i reira ta’na pereoo te tape‘a-raa-hia. Na roto i te faarooraa i te mau parau riirii a te Varua ua faaora o Elder Woodruff i to’na iho ora e te mau ora o ta’na vahine faaipoipo e ta’na tamarii.8

E nehenehe ta taua iho Varua ra e parau riirii mai e e paruru ia outou.

I to‘u pii-matamua-raa-hia ei Hui Mana Faatere fatata e 50 matahiti i teie nei, ua ora na matou i ni‘a i te hoê tuhaa fenua na‘ina‘i i te Afaa no Utaha ta matou i pii ta matou faaapu. Hoê ta matou puaatoro e hoê puaahorofenua e te mau moa e e rave rahi mau tamarii.

I te hoê mahana maa, te haere ra vau i te tahua manureva no te hoê tere i te hoê amuiraa tĭtĭ i California. E ua tô te puaatoro i te hoê fanaua puaatoro e te fifi ra oia. Ua fanauhia te puaatoro, aita râ te puaatoro e nehenehe e ti‘a mai i ni‘a. Ua niuniu matou i te taote animara tei tae oioi mai. Ua parau oia e ua horomii te puaatoro i te hoê niuniu e eita oia e ora mai i taua mahana ra.

Ua papa’i au i te numero niuiniu o te taiete e hamani nei i te maa animala ia nehenehe i ta‘u vahine faaipoipo ia niuniu atu ia ratou no te haere mai e tii i te puaatoro ia pohe ana‘e te animala.

Hou vau a faarue ai, ua faatupu matou i to matou pure utuafare. Ua faahiti ta maua tamaiti iti i ta matou pure. I muri a‘e i to’na aniraa i te Metua i te Ao ra ia « haamaitai ia papa i roto i to’na mau tere e ia haamaitai ia matou paatoa,» ua haamata oia i te hoê aniraa u‘ana. Ua parau oia, « E te Metua i te Ao ra, a haamaitai na ia Bossy te puaatoro ia maitai roa oia ».

Ua faati‘a vau i California te ohipa tei tupu e ua parau vau, « e ti‘a Ia’na ia haapii e eita tatou e farii i te mau mea atoa ta tatou e pure mai te ra te ohie ».

Te vai ra te hoê haapiiraa ua ti‘a ia haapiihia, o vau râ tei haapii e ere ta‘u nei tamaiti. I to‘u ho’iraa’tu i te fare i te pô Sabati, « ua maitai roa o Bossy ».

Aita teie nei rave‘a i faaherehere-noa-hia na te mau peropheta ana‘e. Te ohipa aifaito noa nei te horo‘araa a te Varua Maitai no te mau tane, te mau vahine e tae noa’tu te mau tamarii rii. I roto i teie nei horo‘araa e teie mana faahiahia e itehia’i te raau varua no te mau huru fifi atoa.

« E teie nei, te faaite maira oia i ta’na parau na roto i te mau melahi i te taata nei; oia ïa, e ere i te tane ana‘e ra, i te vahine atoa ho‘i. E ere ïa ratou ana‘e ra ; ua tuu-pinepine-hia mai te parau i te mau tamarii rii, o tei faahaama’tu i te feia paari e tei haapiihia ra » (Alama 32:23).

Te vai nei ta te Fatu te mau rave‘a no te ninii mai te ite i roto i to tatou mau feruriraa no te faaurû ia tatou, no te arata‘i ia tatou, no te haapii ia tatou, no te faaafaro ia tatou, no te faaara ia tatou. Ua parau te Fatu, « inaha, e faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, o te tae mai i ni‘a ia oe e o te vai i roto i te aau » (PH&PF 8:2).

E ua papa’i o Enosa : « Te na reira ra vau i te pure u‘ana’tu i roto i te varua, inaha, tae faahou maira te re’o o te Fatu i roto i ta‘u nei aau » (Enosa 1:10).

E nehenehe ta outou e ite i te mau mea tei ti‘a ia outou ia ite. A pure e ia haapii outou i te farii i taua faaurûraa ra e ia vai parau-ti‘a no te farii i te reira. A tape‘a i taua rave‘a ra – to outou feruriraa – mâ e te ateatea i te mau mea aoaoa no te ao.

Ua faati‘a mai o Elder Graham W. Doxey ia‘u, tei tavini na i roto i te Pŭpŭ no te Hitu Ahuru, i te hoê ohipa tei tupu. Ua faati‘a atoa mai to’na metua vahine i teie aamu, tei riro i muri mai ei tauturu i roto i te Peresideniraa Rahi no te Paraimere.

I roto i te Tama‘i Rahi II no te Ao tei roto ïa oia i te Nuu Moana i te fenua Taina. Ua haere atu oia e te tahi atu mau taata na ni‘a i te pereoo auahi i te oire no Tientsin no te mata‘ita‘i haere.

I muri iho, ua pa’uma atu ratou i ni‘a i te hoê pereoo auahi no te ho‘i i to ratou vahi nohoraa, i muri a‘e râ i te hoê hora ua tere te pereoo auahi i te tuhaa apatoerau. Ua hape ratou i te pereoo auahi ! Aita ratou i ite i te parau tinito. Ua huti ratou i te taura rû e ua faatape‘a i te pereoo uira. Ua vaiihohia ratou i te tahi vahi i rapae au i te oire e aore e rave‘a maori râ ia ho‘i avae noa i te oire.

I muri a‘e i to ratou haere avae-noa-raa te tahi taime huru roa, ua ite ratou i te hoê pereoo na‘ina‘i e pâmu-rima-hia no te faatere, te huru pereoo e faaohipahia ra e te feia rave ohipa no te pereoo auahi. Ua tuu atu ratou i ni‘a i te poromu auri e ua haamata i te pâmu i to ratou tere na ni‘a i te mau poromu auri. E tere noa te reira ia haere i raro i te aivi e ti‘a râ ia tura‘ihia no te haere atu i ni‘a i te aivi.

A tae ai ratou i te hoê vahi o te aivi e haere atu i raro, ua ou‘a paatoa ratou i roto i te pereoo e ua hamata i te tere. O Graham te taata hopea tei pa’uma’tu i ni‘a. Te vahi i toe mai no’na tei mua ïa i te pereoo. Ua horo oia na te hiti e ua noaa ia’na i te pa’uma atu i ni‘a. A na reira ai oia, ua hee oia e ua marua oia i raro. E ua topa oia i ni‘a i to’na tua ma to’na na avae e turui i ni‘a i te pereoo eiaha oia e faaûhia. A tere vitiviti ai te pereoo, ua faaroo oia i te reo o to’na metua vahine i te na-ô-raa, « E Bud, a haapa‘o maitai oe ia oe ! »

E tiaa faehau to’na. Ua hee to’na avae, e ua ô atu te raro a‘eraa meumeu o to’na tiaa i roto i te hoê huira e ua tape‘a i te pereoo e toru ahuru tenetimetera noa i te atea i to’na rima.

Te taoto ra to’na na metua, e peresideni ra i taua taime ra i te Misioni no East Central States, i roto i te hoê piha hotera. Ua ara mai to’na metua vahine i te area hora 2 i te aahiata e ua faaara’tu i ta’na tane faaipoipo : « Tei roto o Bud i te ati ! » Ua tuturi raua i piha‘iho i te ro‘i e ua pure e ia paruruhia ta raua tamaiti.

Te parau ra te rata ta’na i farii, « E Bud, eaha te pe‘ape‘a ? Eaha tei tupu ia oe ? »

I reira ua papa‘i atu oia ia raua no te faaite eaha tei tupu. I to raua faaauraa i te mau hora, i te taime ihoa oia i topa ai na ni‘a i taua poromu auri ra, te tuturi ra ïa to’na na metua i roto i te piha hotera i te atea roa no te pure e ia paruruhia oia.

E ere teie nei mau faaiteraa a te Varua e te pure i te mea varavara i roto i te Ekalesia. E tuhaa te reira mau mea no te heheuraa ta to tatou Metua i te Ao ra i horo‘a na tatou.

Te hoê o te mauhaa ‘oi roa a te enemi o te parauraa ïa ia tatou e ere tatou i te mea ti‘amâ faahou no te pure. Noa’tu o vai outou e te mea ta outou i rave, e nehenehe noa ia outou ia pure.

Ua fafau mai te peropheta Iosepha Semita e « te mau mea ora atoa e tino to ratou e mana ïa to ratou i ni‘a i te mau mea aore to ratou e tino ».9

Ia tae ana‘e mai te faahemaraa, e nehenehe ta outou e hamani i te hoê rave‘a no te faatea ê atu i te reira i to outou feruriraa – na roto paha i te mau parau no te hoê himene e auhia e outou. Na to outou feruriraa e faatere ; ua riro to outou tino ei mauhaa no to outou feruriraa. Ia tomo ana‘e mai te tahi mana‘o ti‘a ore i roto i to outou feruriraa a mono atu i te reira e ta outou rave‘a. E mea puai te mana o te pehe maitai e e nehenehe te reira e haavî i to outou mau feruriraa.10

I to Olive Kaudere oreraa e manuïa i te tamata i te iriti, ua parau te Fatu ia’na :

« Inaha, aita ho‘i oe i ite na; ua mana‘o noa oe e e horo‘a noa vau i te reira ia oe, ma to oe mana‘o ore maori râ ia ani noa mai ia‘u nei.

« Area râ, inaha, te parau atu nei au ia oe e, ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e ti‘a’i ei reira oe e ani mai ai ia‘u e ua ti‘a anei, e mai te mea ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma; no te reira oe e ite ai e ua ti‘a ihoa.

« Mai te mea râ e ere ïa i te mea ti‘a e ore roa e noaa ia oe te reira huru ahu i roto ia oe ra » (PH&PF 9:7-9).

Ua faahoho‘ahia teie parau tumu i te aamu no te hoê tamahine iti. Ua riri oia i to’na taea‘e tei hamani i te hoê afata herepata no te haru mai i te mau manu iti.

No te oreraa e noaa te tautururaa, ua parau oia ia’na iho, « na reira, e pure ïa vau no te reira ».

I muri a‘e i ta’na pure, ua parau atu te tamahine iti i to’na metua vahine, « ua ite au eita e noaa ia’na i te haru i te mau manu iti i roto i ta’na herepata no te mea ua pure au no ni‘a i te reira. Ua papû roa ia‘u e eita oia e haru noa‘e i te hoê manu iti ! »

Ua parau to’na metua vahine, « Nahea e nehenehe ai ia oe ia papû maitai ? »

Ua parau mai oia, « I muri a‘e i to‘u pureraa no ni‘a i te reira, ua haere atu vau i rapae e ua tu‘e haaparari au i taua afata ra ! »

A pure noa’tu e mea apî outou e tei taiva mai te peropheta Alama aore râ e taata etaeta mai ia Amuleka tei « ite i teie mau mea… aita râ vau i hinaaro i taua ite ra » (Alama 10:6).

A haapii i te pure. A pure pinepine. A pure i roto i to outou feruriraa, i roto i to outou aau. A pure i ni‘a i to outou mau turi avae. Ua riro te pure ei taviri na outou iho no te haere i te ra‘i. Te ponao tei to outou ïa pae o te paruru. E, ua haapii au i te faahope i te taatoaraa o ta‘u mau pure e « Ia haapa‘ohia to Oe ra hinaaro » (Mataio 6:10 ; a hi‘o atoa Luka 11:2 ; 3 Nephi 13:10).

Eiaha e mana‘o e ti‘amâ roa outou i te mau pe‘ape‘a e te oaoa ore e te mauiui e te hepohepo no teie ho‘i mau mea i tonohia mai ai tatou i ni‘a i te fenua no te faaoroma’i.

Ua papa‘i te tahi taata :

Ma te feruri ore e te rima faaoroma‘i ore

Ua haamarirau tatou i te mau opuaraa

Ta te Fatu i faataa.

E ia ta‘i tatou no te mauiui e parau Oia :

« A faaea ma te hau, e te taata nei, te faaafaro nei au i te fifi ta oe i faatupu ».11

Ua fafau mai te mau papa’iraa mo‘a : « Aita outou i roohia e te ati maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te ti‘a ia outou ia faaoroma‘i ra ; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia ti‘a ia outou ia faaoroma‘i » (1 Korinetia 10:13).

Ua parau te Faaora, « A haafatata mai ia‘u nei e e faafatata atu ïa vau ia outou na; a imi itoito noa mai ia‘u nei e e ite mai ho‘i outou ia‘u, a ani mai, e e farii ïa outou ; a patoto mai e e iritihia’tu ïa ia outou » (PH&PF 88:63).

Ua haamata tatou i teie tuhaa amuiraa na roto i te patururaa i te mau hui mana faatere. Te patururaa matamua o Thomas S. Monson ei peresideni no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei. Ua matau vau i te peresideni Monson, te mana‘o nei au, mai te rahiraa o te mau taata i te fenua nei tei matau ia’na, e te hinaaro nei au ei hoê ite taa ê e faaite e « ua piihia oia e te Atua, na roto i te tohuraa » (Te Mau Hiro‘a faaroo 1:5). Te hinaaro nei oia i ta outou mau pure – e to’na hoa faaipoipo, Frances, e to raua utuafare – i roto i ta’na hopoi‘a rahi.

Te pure nei au ia paturuhia oia i roto i te tino e i roto i te feruriraa e i roto i te varua e ia riro te reira ei mea taa maitai no te Ekalsia, ia taa-maitai-hia e te feia tei piri roa ia’na, e « ua piihia oia e te Atua, na roto i te tohuraa ». Oia toa « na roto i te tuuraa rima o te feia i haamauhia, no te a‘o i te Evanelia e no te faatere i te mau oro‘a no te reira » (Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:5), a ti‘a ai oia i roto i to’na piiraa.

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou e ia paturu i te peresideni Monson e to’na utuafare i roto i te mau mea atoa e hinaarohia no te amo i te ohipa rahi e vai ra i ni‘a i to’na mau tapono. Te faaite nei au i taua iteraa ra e te ani nei au i taua haamaitairaa ra ei hoê tavini a te Fatu e na roto te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o PH&PF 84:46.

  2. A hi‘o PH&PF 138:56; a hi‘o atoa Roma 8:16.

  3. A hi‘o PH&PF 101:78.

  4. A hi‘o 1 Korinetia 2:14 ; PH&PF 8:2 ; 9:8-9.

  5. A hi‘o PH&PF 11:13; 100:5.

  6. A hi‘o 1 Nephi 17:45.

  7. A hi‘o Wilford Woodruff, i roto i te Conference Report, eperera 1898, 30; « Remarks », Deseret Weekly, 5 no setepa 1891, 323.

  8. A hi‘o Wilford Woodruff, Leaves from My Journal (1881), 88.

  9. Te Mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 211.

  10. A hi‘o PH&PF 25:12.

  11. Taata papa‘i aita e i‘oa, i roto Jack M. Lyon and others, eds., Best-Loved Poems of the LDS People (1996), 304.