2009
To tatou hi‘oraa maitai roa
Novema 2009


To tatou hi‘oraa maitai roa

Te parau poro‘i o te evanelia i faaho‘ihia mai a Iesu Mesia oia ho‘i e nehenehe e e mea ti‘a ia tatou ia feruri e, e riro mai tatou ei taata maitai a‘e i te roaraa o to tatou oraraa.

Hōho’a
President Henry B. Eyring

Ua haamaitaihia vau i te mea e, ua ti‘a ia‘u ia paraparau ia outou i teie mahana sabati. Noa’tu to tatou taa-ê-raa i roto i te oraraa e te iteraa, te vai ra râ te hinaaro i roto ia tatou paatoa ia riro mai ei taata maitai a‘e. Te vai ra paha te tahi mau taata rii e feruri hape nei e, ua rava‘i to ratou maitai, e te tahi rii o tei taora te tauera i te tamataraa ia riro ei taata maitai a‘e. Tera râ, no tatou paatoa, te parau poro‘i o te evanelia i faaho‘ihia mai a Iesu Mesia oia ho‘i e nehenehe e e mea tiia tatou ia feruri e, e riro mai tatou ei taata maitai a‘e i te roaraa o to tatou oraraa.

Te tahi tuhaa o taua tia‘iraa ra, ua faaitehia mai ïa i roto i te heheuraa i horo‘ahia e te Atua i te peropheta Iosepha Semita ra. Te faaite nei te reira i te mahana e farerei ai tatou i te Faaora, mai tei faataahia. Te faaite mai nei te reira ia tatou i te ohipa e rave no te faaineine e eaha te mea e tia‘i.

Tei roto ia i te buka a Moroni : « No reira, e au mau taea‘e here, e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau ia î outou i teie nei aroha, o ta’na i hô mai i te taata atoa e pee mau i ta’na tamaiti ia Iesu Mesia, ia riro outou ei tamarii na te Atua, e ia fâ mai oia ra ua riro tatou mai ia’na ra te huru; e ite ho‘i tatou ia’na i to’na ra huru mau, e ia vai maite â teie nei tia‘iraa i roto ia tatou, e ia tamâhia ho‘i tatou atoa mai ia’na i mâ. Amene ».1

Na tera e tauturu ia outou ia ite e, no te aha te hoê feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i riro ai ei taata ti‘aturi i ni‘a i te mau mea e tupu mai no’na amuri a‘e, noa’tu te fifi o te oraraa i teie nei. Te ti‘aturi nei tatou e, na roto i te haapa‘oraa i te evanelia a Iesu Mesia e nehenehe tatou e riro mai te Faaora, tei maitai roa ra. E riro te iteraa i te huru o Iesu Mesia ei tinairaa i te te‘ote‘o o te taata tei feruri e, aita e titauhia ia’na ia haamaitai atu ia’na. Te taata haehaa roa a‘e e ti‘aturi atoa oia i te aniraa manihini ia riro mai te Faaora te huru.

I mana‘oraa, ua faaitehia i roto i te hoê himene tei papa‘ihia na te mau tamarii, i te huru no te tupuraa te reira. Te haamana‘o nei au i to‘u iteraa i te mau mata o te mau tamarii i roto i te hoê piha i te himeneraa i te reira himene i te hoê sabati. Ua tipapa mai te mau tamarii i mua, fatata roa i te ŭ mai i ni‘a i te hiti o te terono. Ua nehenehe ia‘u ia ite i roto i to ratou mata te maramarama e te hinaaro mau a himene ai ratou ma te oaoa rahi. E mea papû e, ua faaroo a‘e nei outou i teie himene. Te ti‘aturi nei au e, e vevo noa te reira i roto i to tatou feruriraa e amuri noa’tu. Te ti‘aturi atoa nei au e nehenehe ia‘u e horo‘a’tu i te navenave mai ta te reira mau tamarii.

Te tamata nei au ia riro mai ia Iesu ; te pee nei au i to’na haerea.

Te tamata nei au e here mai ta’na i here,

i roto i te mau mea atoa ta‘u e rave e e parau.

E faahemahia vau i te tahi taime no te rave i te ma‘itiraa hape,

tera râ e tamata vau i te faaroo i te muhumuhu o te reo maru,

« a aroha’tu i te tahi e te tahi mai ia Iesu i aroha ia oe.

A tamata i te faaite i te maitai i roto i te mau mea atoa ta oe e rave.

Ei taata maru oe e te here i roto i te ohipa e te mana‘o,

No te mea, teie te mau mea ta Iesu i haapii ».2

Mai te mea ra e, aita ratou e himene noa ra; te faaite ra râ ratou i to ratou hinaaro mau. O Iesu Mesia to ratou hi‘oraa. Ta ratou opuaraa papû, o te riroraa ïa mai Ia’na. E ua faaite papû mai to ratou huru paari e to ratou mata anaana e, aita e feaa i roto ia ratou. Ua ti‘aturi mau ratou e, e manuïa ratou. Ua ti‘aturi ratou e, te haapiiraa a te Faaora ia maitai roa, e ere ïa i te hoê tia‘iraa, e faaueraa râ. E ua papû ia ratou e, ua faaineine Oia i te rave‘a.

E nehenehe e e mea ti‘a i taua hinaaro papû ra e taua ti‘aturiraa ia vai i roto i te aau no te feia mo‘a tata‘itahi o te mau mahana hopea nei. Ua faaineine te Faaora i te rave‘a na roto i To’na Taraehara e To’na hi‘oraa. Te mau tamarii i himene i taua himene ra, ua ite ratou i te reira.

Na roto i te ture o te here te Fatu e arata‘i ai ia tatou ia riro mai Ia’na te huru, Oia to tatou hi‘oraa maitai roa. Te huru o to tatou oraraa, tera hora e tera hora, ia î te reira i te aroha o te Atua e i te aroha ia vetahi ê. Aita e maereraa no te reira, i te mea e, ua faaara te Fatu i te reira ei ture matamua e tei hau i te rahi. Na te aroha o te Atua e arata‘i ia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. E te here ia vetahi ê o te tumu e haapa‘o ai tatou i Ta’na parau.

I te tau a ora ai Oia i te tahuti nei, ua rave Iesu i te hoê tamarii ei faahoho‘araa no te aau mâ e titauhia i te taata no te riroraa mai Ia’na te huru; i teie tau, ua horo‘a mai Oia i te utuafare ei hi‘oraa no te hoê faanahoraa maitai i reira e ti‘a ai ia tatou ia haapii nahea ia here mai Ia’na i here ra.

No te mea, te oaoa rahi te oto rahi a‘e e farereihia e tatou, tei roto ïa i te autaatiraa utuafare. E tupu mai te oaoa na roto i te tuuraa i te maitai o vetahi ê i ni‘ a a‘e i to tatou iho. Tera te here. E te tumu matamua o te oto, o te aau pipiri ïa, oia ho‘i, te aroha ore. Te hinaaro rahi o te Atua no tatou, o te faatupuraa ïa i te utuafare o te arata‘i ia tatou i roto i te oaoa e ia faaatea ê i te oto. Ua titauhia i te tane e te vahine ia fafau raua ma te mo‘a e, e tuu raua i te maitai e te oaoa o te tahi e te tahi i ropu roa, i to raua oraraa. E mea ti‘a i te tamarii ia fanauhia i roto i te hoê utuafare e metua to reira tei tuu i te mau hinaaro o te tamarii ia tuati noa te faufaa i to raua iho. E ua titauhia i te mau tamarii ia here i te mau metua e i te tahi e te tahi.

Tera te huru mau o te hoê utuafare here. I roto i te mau utuafare e rave rahi te vai ra te mau parau ra: « E nehenehe to tatou utuafare ia riro ei utuafare mure ore ». Te vai ra hoê ofa‘i menema i piha‘ho i to‘u fare no te hoê metua vahine e e mama ruau atoa. Ua taatihia oia e ta’na tane i roto i te hiero o te Atua i te tahi e te tahi e i ta raua huaai no te tau e no te tau amuri atu. Te na ô ra te parau i papa‘ihia i ni‘a i te ofa‘i menema e, « e tena na e, eiaha te hoê parahiraa ia vai parahi-ore-hia ». Ua ani oia ia papa‘ihia taua mau parau ra, no te mea, ua ite oia e, no te tahoê i te mau utuafare atoa, tei te huru ïa te ma‘itiraa a te melo tata‘itahi o te utuafare. Ua papa‘ihia te parau ra, « E tena na » no te mea, aita ta te Atua, aita atoa ta’na e nehenehe e faahepo ia vetahi ê ia ma‘iti i te oaoa. E te vai ra o Satane o te hinaaro nei i te oto rahi, eiaha te oaoa, i roto i te mau utuafare i roto i teie oraraa e i te oraraa amuri a‘e.

Ta‘u tia‘iraa i teie mahana o te horo‘a’tu ïa ia outou i te tahi mau ma‘itiraa, e riro paha ei mau ma‘itiraa paari, o te haapapû mai ia outou e, eita e itehia te parahiraa parahi-ore-hia i roto i to outou utuafare i roto i te ao amuri a‘e.

A tahi, te horo‘a nei au i te a‘oraa i te mau tane e te mau vahine faaipoipo. A pure no te ani i te here o te tauturu ia outou ia ite i te maitai i roto i to outou hoa faaipoipo. A pure no te ani i te here o te faaiti i te ino e te hape. A pure no te ani i te here o te faariro i te oaoa o to outou hoa faaipoipo ei oaoa no outou atoa. A pure no te ani i te here o te haamama i te hopoi‘a e o te tamaru i te oto o to outou hoa faaipoipo.

Ua ite au i te reira i roto i te oraraa faaipoipo o to‘u na metua. I te pae hopea o te ma‘i o to‘u metua vahine, ia haere to’na ma‘i i te rahiraa, ua haere atoa i te rahi te horo‘araa to‘u metua tane i to’na oraraa no te tamahanahana ia’na. Ua ani oia i te fare ma‘i ia tuu i te hoê ro‘i i roto i to’na piha. Ua hinaaro mau oia ia vai oia i reira, ia ore ta’na vahine ia ere i te hoê mea. I te po‘ipo‘i, e haere oia i ta’na ohipa e rave rahi kilometera i te atea na raro noa, e e ho‘i i piha‘iho ia’na i te ahiahi no taua mau taime fifi no’na ra. Te ti‘aturi nei au e, ua riro ïa ei horo‘a na te Atua ia’na ra ia tupu i te rahi te mana o to’na here, e ua faufaahia te reira no te mama. Te feruri nei au e, ua rave oia mai ta Iesu e rave no te here.

I teie nei, te horo‘a nei au i te a‘oraa i na metua o te hoê tamarii haapa‘o ore: Ua riro te Faaora ei hi‘oraa maitai roa no te here tuutuu ore. Te haamana‘o ra outou i Ta’na mau parau tamahanahana i te mau taata i rotopu i te ati Nephi tei pato‘i i Ta’na aniraa na mua’tu ia haere mai Ia’na ra. Ua paraparau oia i te feia tei ora mai i te haamouraa i tupu i muri iho i To’na faasatauro-raa-hia : « E outou no te utuafare no Iseraela i faahereherehia e au ra, e rave rahi ta‘u haaputuraa ia outou mai te moa e haaputu i to’na fanau‘a i raro a‘e i to’na pererau, ia tatarahapa outou e ia fariu mai ia‘u ma te aau opua mau ».3

Na te aamu o te tamaiti puhura tao‘a e horo‘a mai ia tatou i te tia‘iraa hope. Ua haamana‘o te tamaiti puhura tao‘a i te utuafare, mai ta outou mau tamarii e na reira atoa. E ite ratou i to outou here ia ume mai ia ratou ia outou ra. I roto i te hoê amuiraa rahi i te matahiti 1929, ua horo‘a mai o Elder Orson F. Whitney, i te hoê fafauraa nehenehe ta‘u i ite e, e parau mau, i te mau metua faaroo o te faatura i te taatiraa hiero i ta tatou mau tamarii : « Te overe haere nei paha te tahi mau mamoe, tei ni‘a râ te mata o te Tia‘i ia ratou, te vai ra te taime, e ite ratou i te aveave o te Maitai o te Atua ia toro atu i ni‘a ia ratou no te faaho‘i mai ia ratou i roto i te nana ».

E te parau faahou ra oia, « a pure no ta outou mau tamarii tau‘a ore e te haapa‘o ore ; a tape‘a ia ratou ma te faaroo. A tamau noa i te tia‘i e i te ti‘aturi i ni‘a ia ratou, e tae roa’tu i te taime e ite ai outou i te faaoraraa a te Atua ».4 E nehenehe ta outou e pure no ta outou mau tamarii, e here ia ratou, e toro i te rima ia ratou ra ma te ti‘aturi e, e toro atoa Iesu e o outou i te rima ia ratou ra. Mai te mea e, e tamata noa outou, te rave ra ïa outou i te ohipa ta Iesu i rave.

I teie nei, teie ta‘u a‘oraa i te mau tamarii. Ua horo‘a mai te Fatu ia outou i te hoê faaueraa e te hoê fafauraa, « E faatura’tu i to metua tane, e to metua vahine; ia haamaorohia to outou pu‘e mahana i te fenua ta te Fatu ta to outou Atua i horo‘a no outou na ».5 Teie ana‘e te ture i roto i na Ture Hoê Ahuru e fafauraa to roto. Aita paha to outou na metua e ora faahou nei. Te tahi pae, te feruri ra paha outou e, aita e ti‘a i to outou na metua ia farii i te faatura e te auroraa a ta raua mau tamarii. E aita roapaha outou i ite ia raua. Tera râ, ua tarahu outou ia raua i te ora. E i roto i te mau huru atoa, noa’tu e aita to outou ora i haamaorohia, e maitai atu te reira na roto i to outou haamana‘oraa i to outou na metua ma te faatura.

I teie nei, no te feia tei faaamu i te mau tamarii no te tahi atu utuafare mai te huru e, na ratou iho te reira mau tamarii : te vai ra to‘u mau hoa e mea haamana‘o a‘e ratou i te mahana fanauraa o ta‘u mau tamarii i ia‘u iho. Te vai ra to maua o ta‘u vahine mau hoa e mea varavara roa i te mo‘ehia ia ratou ia haere mai e farerei e aore râ, ia haamana‘o ia matou i te hoê tau faafaaearaa. E mea pinepine to‘u aau i te putapû ia haamata te hoê taata i te parau e, « eaha te huru te utuafare ? » e i reira e tia‘i ai i te pahonoraa ma te mata here. E itehia te mata anaanatae ia faaite ana‘e au i te oraraa o ta maua mau tamarii tata‘itahi. Na to ratou here e tauturu ia‘u ia ite hohonu a‘e i te here o te Faaora i ta maua mau tamarii. I roto i ta ratou mau uiraa, e ite au e, e mana‘o mau to ratou mai to te Mesia, e te ui nei ratou mai te Mesia e ui mai.

No tatou paatoa, e mea fifi paha ia ite i roto i to tatou oraraa, i te mana o te here ia tupu i te rahi, e ia ite ia tatou iho ia riro mai te Faaora, to tatou hoho‘a maitai roa. Te hinaaro nei au e faaitoito ia outou. Ua ite outou i te tahi mau tapa‘o faaiteraa e, te riro nei outou mai ia Iesu te huru. E riro ei tautururaa ia haamana‘o ana‘e outou i to outou tamarii-rii-raa, noa’tu te pe‘ape‘a e te mau ati e vai ra. A feruri na i te mau tamarii e himene ra. A feruri i te mea ta outou i farii, mai ta te mau tamarii atoa, penei a‘e aita i maoro a‘e nei, a himene ai ratou e, « Te tamata nei au ia riro mai ia Iesu; te pee nei au i To’na haerea ». E haamana‘o outou e, ua ani Iesu i Ta’na mau pĭpĭ ia arata‘i mai i te mau tamarii Ia’na ra, e na ô atu ra e, « a tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ai‘u nei… mai ia ratou ho‘i to te basileia o te Atua ra ».6 Ua ite outou i te hau o te hoê tamariirii viivii-ore i te mau taime a tamata ai outou i te riro mai te Mesia te huru.

Ua tae mai paha te reira i te taime a bapetizohia ai outou. Aita i titauhia Ia’na ia bapetizo, i te mea e, e mea viivii-ore oia. O outou râ, i te taime a bapetizohia’i outou, ua tupu te mana‘o i roto ia outou e, ua tamahia outou, mai te hoê tamariirii. Ia bapetizohia Oia, ua vetea te mau ra‘i e ua faaroo oia i te reo o To’na Metua i te Ao ra : « Ta‘u tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia’na ».7 Aita outou i faaroo i te reo, ua ite râ outou i te fariiraa a te Metua i te Ao ra no to outou raveraa i te mea ta Iesu i rave ra. Ua itehia ia outou te reira i roto i to outou utuafare a ani ai outou i te faaoreraa hara a to outou hoa faaipoipo e aore râ, a faaore ai outou i te hapa a te hoê tamarii no te tahi hape e te haapa‘o ore to’na. E pinepine roa’tu taua mau taime ra i te tupu mai, mai te mea e, e tamata outou ia rave i te mau mea ta outou i ite e, e rave atoa Iesu.

No Ta’na Taraehara no outou, e horo‘a mai to outou haapa‘o mai to te tamarii te huru, i te here o te Faaora ia outou e i to outou here Ia’na. Tera ïa te hoê o te mau horo‘a i fafauhia i Ta’na mau pĭpĭ faaroo ra. E, eita te reira horo‘a e tae mai ia outou ana‘e, i te mau melo here atoa râ o to outou utuafare. Ua horo‘ahia mai te fafauraa i roto i te 3 Nephi : « E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e te Fatu ; e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra ».8

Te ti‘aturi nei au e, e haere outou i teie mahana e imi i te mau rave‘a no te rave mai Ta’na i rave ra, e ia here mai Ta’na i here ra. E nehenehe ta‘u e fafau atu ia outou e, te hau ta outou i farii i to outou tamarii-rii-raa, e tae pinepine mai te reira i roto ia outou, e e parahi ho‘i i roto ia outou. E parau mau te fafauraa Ta’na i horo‘a i Ta’na mau pĭpĭ ra, « E hau ta‘u e vaiiho ia outou nei, o to‘u nei hau ta‘u e hô atu no outou; e ere mai ta to te ao nei horo‘a ia outou ».9

Aitâ tatou i maitai roa. Tera râ, e nehenehe ta tatou e farii pinepine i te haapapûraa e, e te pee nei tatou i te e‘a roa. E arata‘i oia ia tatou, e te tarape mai nei Oia ia tatou ia pee Ia’na.

Te faaite papû nei au e, tei roto te haere‘a i te faaroo ia Iesu Mesia, i roto i te bapetizoraa, i roto i te fariiraa i te Varua Maitai, e i roto i te mau-maite-raa ma te here i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. Te faaite papû nei au e, te ora nei te Metua e ua here Oia ia tatou. Ua here Oia i Ta’na Tamaiti here, te Fatu o Iesu Mesia, oia to tatou hi‘oraa maitai roa. O Iosepha Semita te peropheta o te Faaho‘i-faahou-raa mai. Ua ite oia i te Metua e te Tamaiti. Ua ite au e, e parau mau te reira. Te vai nei i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei te mana o te autahu‘araa no te horoi te mau oro‘a o te tauturu ia tatou ia maitai a‘e e ia riro mai te Faaora e mai to tatou Metua i te Ao ra. Te vaiiho atu nei au i ta‘u haamaitairaa ia ti‘a ia outou ia ite papû e ia farii ta outou i ite i to outou tamarii-rii-raa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Moroni 7:48.

  2. « Jesus-Christ est mon modele », Chants pour les enfants, 78-79.

  3. 3 Nephi 10:6.

  4. Orson F. Whitney, i roto i te Conference Report, Eperera 1929, 110.

  5. Mosia 13:20.

  6. Mareko 10:14.

  7. Mataio 3:17.

  8. 3 Nephi 22:13.

  9. Ioane 14:27.