2009
E piiraa i te u‘i apî
Novema 2009


E piiraa i te u‘i apî

Aita e piiraa rahi atu o te haapiiraa ia « faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai »

Hōho’a
Elder Brent H. Nielson

I muri a‘e i te tau misioni a te Faaora i ni‘a i te fenua nei, ua fâ maira Oia i Ta’na mau Aposetolo i roto i To’na huru ti‘afaahou. Te mea Ta’na i titau ia ratou ra, o te mea atoa ïa Ta’na e titau mai nei i te u‘i apî o teie mahana : « E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai » (Mataio 28:19).

I te 6 no eperera 1974 ua paturu te mau melo o te Ekalesia i te hoê peropheta apî, te peresideni Spencer W. Kimball. I taua mahana atoa ra ua farii au i to‘u piiraa ia tavini ei misionare rave tamau i te fenua Finland. I taua taime ra, aita vau i ite e, ua vauvau mai te peresideni Kimball i te hoê a‘oraa faahiahia mau i taua hepetoma ra i mua i te mau Hui Mana Faatere Rahi e i te mau Ti‘a Retioni o te Ekalesia. I muri a‘e ua haapii mai au e, i roto i taua a‘oraa ra, na roto i te faaururaa ua hohora mai te peresideni Kimball i ta’na hi‘oraa no ni‘a i te huru e ti‘a ai ia tatou te mau melo o te Ekalesia ia faatupu i te titauraa a te Faaora ia « faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ ». I roto i ta’na a‘oraa, ua titau manihini te peresideni Kimball i te mau melo o te Ekalesia ia faaroroa i to ratou taahiraa avae e ia faaaano i to ratou iteraa. Ua titau oia ia faaineine te mau taure‘are‘a tamaroa ti‘amâ atoa ia ratou, ia rave i te hoê misioni rave tamau maitai. Ua faaitoito oia i te mau melo i roto i te mau fenua atoa ia faaineine i ta ratou mau misionare e ua ti‘aoro i te « mau tane aravihi ia tauturu i te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ia haere na te ao atoa nei e ia iriti i te mau uputa o te mau nunaa atoa » (When the Worl Will Be Converted », Ensign, Atopa 1974,10).

Ua parau atoa te peresideni Kimball i roto i ta’na a‘oraa i te matahiti 1974 ra e, e 3.3 milioni rahiraa melo o te Ekalesia i taua taime ra ; 18,600 misionare rave tamau e e 633 tĭtĭ. Ua titau mai oia ia tatou ia haamaitai atu â i ta tatou haaraa, e ua titau mai ia tatou ia taui i ta tatou hi‘oraa e ia faateitei i to tatou iteraa (a hi‘o Ensign, October 1974).

Ei pahonoraa i te reira, tatou te mau melo o te Ekalesia, ua haamata tatou i te pure tamau noa i roto i to tatou mau utuafare, i roto i ta tatou mau pureraa oro‘a, e i roto i ta tatou mau amuiraa tĭtĭ, ia tamaruhia te aau o te feia faatere o te mau nunaa, e ia matara ho‘i te mau uputa i to tatou mau misionare. Ua haamata a‘e ra te mau melo i te ite maramarama maitai i ta ratou hopoi‘a ia faaite i te evanelia. Ua haapa‘o to tatou mau taure‘are‘a tamaroa i te reira e ua haaputuputuhia te hoê nuu misionare rahi. Ua ite tatou i te haamataraa i te mahoraraa te orama o te peresideni Kimball.

A tavini ai au i Finland, ua haapii mai au e, te vahine faaipoipo a to‘u peresideni misioni, oia ho‘i te tuahine Lea Mahoney, ua fanauhia i Finland. I to’na apîraa ua paari oia i te pae hitia o te râ o te fenua Finland i roto i te oire tei parauhia Viipuri. E no te rahi te ati i Finland e i roto i te tahi atu mau fenua i te anotau no te Tama‘i Rahi Piti o te ao nei, ua faaru‘e oia e to’na utuafare i to ratou nohoraa e ua riro mai o Viipuri ei tuhaa no te Taatiraa Russia e ua parauhia o Vyborg. I roto i ta matou mau amuiraa tuhaa, ua faati‘a mai te tuahine Mahoney i te parau no te mau taata tei vaiihohia’tu i Viipuri e i to’na hinaaro ia hopoihia te evanelia ia ratou ra. Ei pahonoraa i te titauraa a te peresideni Kimball, ua hoê matou i roto i te pure ia tamarûhia te aau o te feia faatere o taua fenua ra ia ti‘a ho‘i i te evanelia ia hopoihia i te fenua Rusia.

E haere matou i te oti‘a fenua i rotopu ia Finland e ia Rusia a hi‘o ai i te mau patu tia‘iraa e te mau aua ma te uiui e, o vai taua mau taure‘are‘a tamaroa e te tamahine e ahea ratou e haere ai i rapae i taua mau oti‘a ra no te hopoi i te evanelia i te nunaa Rusia. I taua taime ra, ua parau vau e, eita roa’tu te reira e tupu.

E toru matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua farii ta maua tamaiti o Eric i te hoê piiraa misionare ia haere e tavini i Rusia, te Misioni no St Petersburg. I roto i ta’na rata matamua i papa‘i mai i te utuafare teie te tahi mea ta’na i papa‘i mai, « e mama e papa here e, ua tonohia vau i roto i ta‘u oire matamua i Rusia. E papa, e riro e, ua faaroo a‘e nei oe i te parau no te reira oire. O te oire ïa no Vyborg, tera râ, e oire teie no te fenua Finland i mutaa iho ra tei parauhia o Viipuri ».

Ua tahe to‘u roimata i to’u iteraa e, tei roto o Eric i te oire i reira maua i te pureraa e 32 matahiti na mua’tu. Ua ite o Eric i te hoê fare pure i reira e i te hoê amaa o te feia mo‘a faaroo. Ua ora oia e ua tavini oia i roto i te hoê fenua o ta‘u i feruri i to‘u apîraa e, aita roa’tu e taata e nehenehe e tomo i reira.

I roto i taua mau matahiti e rave rahi i ma‘iri ra, a pure ai maua ia iritihia te mau oti‘a e ia haere te mau misionare i roto, aita roa’tu maua i feruri noa a‘e e, te pure ra maua no ta maua tamaiti. Te mea faahiahia roa’tu maori râ, no outou e te u‘i apî e haere mai nei, aita ta maua tamaiti o Eric i ite e, ua riro oia e to’na mau hoa misionare ei pahonoraa no te mau pure i pûpûhia e te tauatini feia mo‘a faaroo i te mau matahiti e rave rahi na mua’tu. Outou e teie u‘i apî e fâ mai nei, ua riro outou ei faati‘araa i te parau tohu, e i to tatou nei anotau, « e parare te parau mau a te Atua ma te itoito mau, te hanahana e te ti‘amâ ho‘i, e tae roa’tu i roto i te mau fenua atoa, e farerei i te mau nunaa atoa, e tomo i roto i te mau vahi atoa, e e faaroo te mau tari‘a atoa, e ia tupu ho‘i te opuaraa a te Atua e ia parau ho‘i o Iehova e, ua oti te ohipa » (Iosepha Semita, i roto History of the Church 4:536).

Mai te taime no taua haapiiraa tohu ra a te peresideni Kimball a 35 matahiti i teie nei, ua tae‘ahia e 13,5 milioni rahiraa melo o te Ekalesia, e 52,000 rahiraa misionare, e ua hau atu i te 2,800 rahiraa Tĭtĭ no Ziona. O vai te mau rave ohipa i roto i te ovine tei tauturu i faatupuraa i teie ohipa umerehia e te maerehia ? Ua papû roa e, o te mau peropheta ïa e te mau aposetolo na mua’tu ia tatou i teie mahana. O te mau peresideni tĭtĭ faahiahia atoa ïa e te mau episekopo tei tavini ma te haapa‘o maitai ; o to outou atoa mau metua ; te mau metua vahine e te mau metua tane, te mau tati e te mau tonton e te mau taea‘e e te mau tuahine tei parahi i piha‘iho ia outou, outou te u‘i apî no teie anotau. Te vahi pe‘ape‘a râ, teie ïa, oia ho‘i, a faaitoito ai tatou i te hopoi i te evanelia i roto i te mau nunaa atoa, o te haamataraa noa te reira o te ohipa.

I teie nei, tei roto te hopoi‘a i te rima o te u‘i apî. Na roto i Ta’na peropheta i teie mahana, te peresideni Thomas S. Monson, ua faahiti faahou mai te Faaora i Ta’na piiraa ma te parau e :

« Ta tatou parau tumu rahi, na to tatou ïa Fatu e to tatou Faaora te reira i parau mai, Oia o te ti‘a nei i te upoo o te nuu misionare rahi na te ao atoa nei. I muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa, ua fâ atu Oia i Ta’na mau pĭpĭ hoê 11. E nehenehe ho‘i Ta’na e horo‘a’tu ia ratou ra i te mau huru a‘oraa atoa, i te mau huru parau atoa, i te mau huru faaararaa atoa Ta’na e hinaaro. Tera râ eaha Ta’na i parau ? Ua papa‘ihia te reira i roto i te Mataio 28:18-20. Teie Ta’na i parau :

« E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai :

« Ma te haapii atu ia ratou i te haapa‘o i te mau mea atoa ta‘u i parau atu ia outou na : e inaha, tei piha‘i atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao ».

Ua parau atoa te peresideni Monson :

« Aue ïa fafauraa ! Mai te mea e, e farii tatou i taua ti‘aororaa mo‘a ra, taua mana taamu ra, ‘tei piha‘i atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa’tu i te hopea o teie nei ao’. Aita ta‘u e nehenehe e feruri i te tahi fafauraa rahi atu â » (« The Five M’s of Missionary Work » New Era, Mati 2007, 42).

I roto i te buka a Moromona, ua parau mai o Iakoba, te faahitiraa a Zenosa i te parau no ta tatou ohipa i teie mahana i roto i te parabole o te tumu olive mau e te tumu olive oviri.

« E tena na, a haere, a pii atu i te mau tavini, ia ohipa maite tatou ma to tatou puai i roto i te ô vine, ia faaineine taua i te e‘a ia faatupu faahou au i te huero mau, e mea maitai ho‘i ïa te huero mau, e ua hau i te maitai i te mau huero atoa.

“E tena na, ia haere taua e ohipa ma to taua puai i teie nei tau hopea, inaha, te fatata mai nei ho‘i te hopea, e o teie te taime hopea e tope ai au i ta‘u ô vine » (Iakoba 5:61-62).

Te ti‘aoro nei te Faaora ia outou e te u‘i apî e fâ mai nei. Te titau nei Oia i te mau taure‘are‘a tamaroa e te tamahine ti‘amâ, te ineine, te haapa‘o e o tei faaroo i te reo o te peropheta ; o te ti‘a ma te parau, mai ta te Faaora iho i parau ra e, « teie au, a tono ia‘u » (Aberahama 3:27). Aita te hinaaro i rahi a‘e nei mai teie te huru. Aitâ te aua i teatea a‘e nei mai teie te huru. Te piihia nei outou ia haere « i teie taime hopea » (Iakoba 5:62). Aita e ohipa rahi atu e aita e piiraa rahi atu o te haapiiraa ia « faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai » (Mataio 28:19).

Te parau nei au e te faaite papû nei au ma te hanahana e, ua vetea te mau ra‘i. Aita te Atua i faaea i te paraparau mai, te paraparau mai nei â i teie mahana. Te ora nei Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia e te titau manihini mai nei oia ia outou, mai Ta’na i titau manihini i Ta’na mau aposetolo i mutaa iho ra, ia Petero e o Anederea, « a pee mai ia‘u e faariro vau ia orua ei ravaai taata » (Mataio 4:19). E ti‘a anei ia outou ia pahono atu mai ta raua i pahono ra, na roto i te vaiihoraa i ta outou mau upea i reira e a pee atu ai Ia‘na.

Te pure nei au no outou e teie u‘i apî e fâ mai nei, ia ti‘a outou i ni‘a no te parau ti‘a e no te paieti e ia ite i to outou piiraa mo‘a ia haere e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.