2009
Tauturu ia vetahi ê ia ite i te muhumuhu a te Varua
Novema 2009


Tauturu ia vetahi ê ia ite i te muhumuhu a te Varua

E nehenehe ta tatou e tauturu ia vetahi ê ia matau i te mau faaûruraa a te Varua ia faaite ana‘e tatou i to tatou iteraa papû no ni‘a i te faaûruraa a te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa.

Hōho’a
Vicki F. Matsumori

Ia hope te mahana, ua haamata na misionare i te ho‘i i te fare, i reira ua fariu atu ra hoê i ni‘a i te tahi e na ô atu ra, « te mana‘o nei au e, e tape‘a taua i teie vahi hopea ». Ua faaûruhia te hoê orometua haapii utuafare ia niuniu i te hoê o te mau utuafare ta’na i farerei tau mahana na mua’tu. Te faaineine ra te hoê tamahine ia haere i te hoê faaoaoaraa na te hoê hoa to’na no te fare haapiiraa, tera râ, te vai atoa ra te mana‘o puai i roto ia’na ia faaea noa i te fare i taua taime ra.

E mea nahea to te mau misionare iteraa ia patoto i te uputa o te hoê taata o tei pure no raua ? E aore râ, to te orometua haapii utuafare iteraa ia niuniu i te hoê utuafare tei roto i te ati ? E aore râ, to te tamahine iteraa ia faaatea i te hoê ohipa e fifi ai ta’na mau mea faufaa ? I roto i teie mau huru tata‘itahi, ua arata‘ihia ratou e te faaûruraa a te Varua Maitai.

Te tupu tamau nei te reira mau huru i ni‘a i te mau melo ati a‘e te ao nei e te vai ra te mau taata e hinaaro nei ia farii ratou i te Varua no te arata‘i ia ratou i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. E nehenehe te mau taata atoa e haapii ia ite i te mau muhumuhu a te Varua, e e ohie roa’tu te reira haapiiraa mai te mea e, e tauturu mai vetahi ê ia tatou ia ite i te parau no te Varua Maitai, e faaite mai ho‘i i to ratou iho iteraa papû, e e faatupu ho‘i i te hoê huru i reira te Varua e itehia ai.

Te iteraa i te parau haapiiraa

Ua faaitehia i roto i Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau te faufaa no te tautururaa ia vetahi ê ia roaa te ite. Ua parauhia i te mau metua « i Ziona e aore râ, i roto i te hoê o to’na ra mau tĭtĭ i haamauhia ra » ia tauturu ratou i ta ratou mau tamarii « ia ite papû roa i te parau ».1

Tei roto anei tatou i te hoê piha haapiiraa, i roto anei i te hoê aparauraa misionare e aore râ, i roto anei i te hoê pô utuafare, te haapiiraa i te parau no te Varua Maitai e nehenehe te reira e tauturu ia vetahi ê ia ite papû roa i teie horo‘a faufaa rahi. Ua haapii mai tatou e, « ua horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau taata atoa ra ia ite ratou i te maitai e te ino ».2 area te ti‘araa no te farii i te Varua Maitai ei apiti no tatou i te mau taime atoa, e roaa ïa te reira horo‘a i te mau melo na roto i te tuuraa rima o te feia tei mau i te mana ti‘a.3

E vai tamau noa te reira apitiraa i ni‘a ia tatou mai te mea e, e mea ti‘amâ tatou. Ua parauhia ia tatou e « e ore te Varua o te Fatu e vai i roto i te hiero viivii ra »4 e mai te mea e, e « faa‘una‘una noa te taiata ore i to (tatou) mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira… te Varua Maitai (e riro ai) ei apiti no (tatou) i te mau taime atoa ».5

Ua haapii mai te mau papa‘iraa mo‘a e te mau peropheta, eaha ta taua hoa ra i te mau taime atoa e hinaaro. Ua parau mai te Fatu ia tatou e, « e faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, o te tae i ni‘a ia oe e o te vai i roto i to oe aau ».6 Te parau ra o Enosa e, « te na reira ra vau i te pure u‘ana’tu i roto i te Varua Maitai, inaha, tae faahou maira te reo o te Fatu i roto i tau nei aau ».7 Ua parau o Iosepha Semita e, « ia ite outou i te maramarama viivii-ore ia hee i roto ia outou, e horo‘a mai te reira i te mau mana‘o vitiviti ».8 Ua faataa mai te peresideni Henry B. Eyring i te faaûruraa a te Varua Maitai mai « te hau, te ti‘aturiraa e te oaoa » te huru ra. Ua parau faahou oia e, « fatata i te mau taime atoa ua ite atoa vau i te hoê huru maramarama ».9

Ta‘u râ tatararaa au roa, no roto mai ïa i te hoê tamaiti e va‘u matahiti te paari tei farii i te Varua Maitai ana‘e. Te parau ra oia e, « e au mai te anaana o te mahana » te huru.

Faaite i to’na iho iteraa papû

Area râ, i te haamataraa e ere atoa i te mea ohie roa ia ite i teie « anaana o te mahana » i te mau taime matamua. Te faaite mai nei te Buka a Moromona ia tatou i te parau no te tahi mau Ati Lamana haapa‘o tei « bapetizohia i te auahi e te Varua Maitai, e aita ratou i ite i te reira ».10

E nehenehe ta tatou e tauturu ia vetahi ê ia matau i te mau faaûruraa a te Varua ia faaite ana‘e tatou i to tatou iteraa papû no ni‘a i te faaûruraa a te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa. A haamana‘o e, te vai ra te tahi mau iteraa e mea mo‘a roa te reira no te faaite. Tera râ, na roto i te faaiteraa i te iteraa papû o te Varua i roto i to tatou oraraa, te feia aita i matau i te reira mau faaûruraa, e ite ïa ratou i te reira ia tupu ana‘e te reira mau huru i ni‘a ia ratou.

O vau te melo matamua o to‘u utuafare tei tomo mai i roto i te Ekalesia. Mai te hoê tamarii e va‘u matahiti, ua tia‘i au no te iteraa i te taa-ê-raa i te mea e, e bapetizohia ra vau. Eita vau e haavare’tu ia outou, te mea noa ta‘u i ite i te taime a haere mai ai au i rapae i te pape maori râ,… ua rari roa vau. Ua feruri au e, e tupu te tahi mea rahi atu ia oti au i te haamauhia. Tera râ, i muri a‘e i to‘u fariiraa i te Varua Maitai, ua oaoa faahou vau, aita râ te reira i taa ê atu i te mea ta‘u i farii tau minuti na mua’tu.

I te mahana roa i muri iho, i roto i te pureraa oro‘a e te iritiraa mana‘o, to‘u fariiraa i te mea ta‘u i ite i teie nei e, te faaûruraa a te Varua Maitai. Inaha, ua ti‘a maira te hoê taea‘e no te faaite i to’na iteraa papû ma te faaite mai i te mau haamaitairaa o to’na riroraa ei melo i roto i te Ekalesia. Ua ite a‘e ra vau i te hoê mahanahana i te ma‘iriraa mai i ni‘a ia‘u. Noa’tu e, e va‘u noa to‘u matahiti, ua ite a‘e ra vau e, e ohipa taa ê teie. Ua ite a‘e ra vau i te hau i te pouraa mai i ni‘a ia‘u e ua taa maitai ia‘u e, ua mauruuru te Metua i te Ao ra ia‘u.

E faatupu i te hoê huru i reira te Varua e itehia ai

Te vai ra te mau vahi e mea ohie ia farii i te Varua. Te pureraa iritiraa mana‘o e te amuiraa rahi te tahi o taua mau vahi ra. E mea papû roa e, te mau hiero atoa. Te titauraa ia tatou tata‘itahi o te faatupuraa ïa i te hoê huru i reira e itehia ai te Varua i te mau mahana atoa i roto i to tatou mau utuafare e i te mau hepetoma atoa i te fare pureraa.

Te hoê tumu i faaitoitohia ai tatou ia pure e ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa maori râ, na teie na ohipa toopiti e titau i te Varua ia tae mai i roto i to tatou utuafare e i roto i te oraraa o te mau melo o to tatou utuafare.

No te mea ho‘i e, te parau-pinepine-hia nei e, e reo iti marŭ to te Varua,11 e mea faufaa atoa ïa ia faataa tatou i te hoê taime maniania ore i roto i to tatou oraraa. Ua a‘o mai te Fatu ia tatou ia « faaea noa na ma te hau e a ite mai e o vau nei te Atua ».12 Mai te mea e, e faataa tatou i te hoê taime « hau » e te maniania ore i te mau mahana atoa, aita e haruru afata teata, te roro uira, te mau hauti video e aore râ, ta tatou iho mau matini uira, te vaiiho ra ïa tatou i taua reo iti marŭ ra ia horo‘a mai i te heheuraa e ia muhumuhu mai ia tatou i te aratamaitai, te haapapûraa e te tamahanahanaraa.

Mai te reira atoa i te fare pureraa, e nehenehe atoa ta tatou e faatupu i te hoê huru o te faati‘a i te Varua ia horo‘a mai i te haapapûraa hanahana no te mau mea e haapiihia ra. E ohipa ê atu ta te mau orometua haapii e te feia faatere e rave nei, taa ê noa’tu te haapiiraa i te mau haapiiraa e aore râ, te arata‘iraa i te mau pureraa. Te faaohie nei ratou i te muhumuhu a te Varua i roto i te melo tata‘itahi. Ua parau o Elder Richard G. Scott, « mai te mea e, i roto i to outou auraa e ta outou mau piahi, aita e ohipa ê ta outou e rave maoti râ te tautururaa ia ratou ia ite e ia haapa‘o i te faaûruraa a te Varua, e haamaitai ïa outou i to ratou oraraa i te mau maitai faito ore e te mure ore ».13

Ua puohu te hoê orometua haapii no te piha Hihi mahana i ta’na mau piahi i roto i te hoê ahu taoto no te haapii ia ratou i te faaauraa o te Varua i te mahanahana e te parururaa o taua puohuraa ra. Ua faaroo te hoê metua vahine ratere i taua haapiiraa ra.

E rave rahi ava‘e i muri mai ua haamauruuru te reira metua vahine i te orometua. I to’na apeeraa mai i ta’na tamahine i te Paraimere, ua faati‘a oia e mea nahea to’na oreraa e haere faahou mai i te pureraa. E rave rahi hepetoma i muri mai i te reira haapiiraa, ua fanau marua teie metua vahine i ta’na aiu. Ua oto roa oia, e i reira iho, ua ite a‘e ra oia i te hoê mahanahana rahi e te hau. E au ra e, e taata tei tapo‘i mai ia’na i te hoê ahu taoto mahanahana. Ua ite a‘e ra oia i te haapapûraa a te Varua e ua ite a‘e ra oia e, ua ite mai te Metua i te Ao ra ia’na e ua here Oia ia’na.

Ia ite papû ana‘e tatou i te mau muhumuhu a te Varua, e ti‘a ïa ia tatou ia faaroo Ia’na ia haapii mai ia tatou i « te mau mea hau no te basileia »14 e « te mau mea atoa ta (tatou) e rave ».15 E ite tatou i te mau pahonoraa i ta tatou mau pure e e ite tatou e nahea ia ora hau roa’tu i te evanelia i te mau mahana atoa. E arata‘ihia e e paruruhia tatou. E e nehenehe ta tatou e faatupu i te rahi i teie horo‘a i roto i to tatou oraraa mai te mea e, e haapa‘o tatou i taua mau faaûruraa pae varua ra. Te mea faufaa roa’tu, e ite tatou Ia’na ia faaite mai ia tatou i te Metua e i te Tamaiti.16

A haere ai au i te amuiraa a te feia apî i to‘u apîraa, ua farii au i te Varua i te faaite-papû-raa ia‘u i te parau mau o te evanelia i faaho‘ihia mai. No te faaineine i te hoê pureraa iritiraa mana‘o, ua himene matou « te Varua o te Atua ». I teie nei, e rave rahi taime to‘u himeneraa i taua himene ra na mua’tu i roto i te mau pureraa oro‘a. Tera râ, i taua taime ra, i te nota matamua ihoa, ua ite a‘e ra vau i te Varua. I to matou himeneraa « te maniihia maira te mau horo‘a »,17 ua ite a‘e ra vau e, e ere teie i te paraparau nehenehe noa, e mau parau mau nehenehe atoa râ te reira.

Ua haapapû mai te Varua Maitai ia‘u e te ora nei te Atua te Metua. Te here nei Oia ia tatou tata‘itahi. Ua ite tino roa oia ia tatou tata‘itahi. Te faaroo nei oia i te taparu o to tatou aau e te pahono nei Oia i taua mau pure aau tae mau ra.

O Iesu Mesia to tatou Faaora e to tatou Taraehara. Ua haere mai Oia i te fenua nei i te afaraa o te tau ia pohe no ta tatou mau hara. E e ho‘i mai â Oia. Teie mau mea atoa e te taatoaraa o te tahi atu mau huru o te evanelia tei faatupu i to‘u iteraa papû, e mea mau papû te reira i roto i to‘u aau na roto i te faaûruraa a te Varua Maitai. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 68:25.

  2. Moroni 7:16.

  3. A hi‘o Mau Maite i te Faaroo (2004), 83.

  4. Helamana 4:24.

  5. PH&PF 121:45-46.

  6. PH&PF 8:2.

  7. Enosa 1:10.

  8. Joseph Smith, i roto i te History of the Church, 3:381.

  9. Henry B. Eyring, « Gifts of the Spirit for Hard Times », Ensign, Tiunu 2007, 18.

  10. 3 Nephi 9:20.

  11. A hi‘o 1 Te Mau Arii 19:12 ; 1 Nephi 17:45 ; PH&PF 85:6.

  12. Salamo 46:10; a hi‘o atoa PH&PF 101:16.

  13. Richard G. Scott, “Helping Others to Be Spiritually Led” (a‘oraa na te mau orometua haapii evanelia, 11 no atete 1998), 3; i roto i te Haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e (1999), 48.

  14. PH&PF 36:2.

  15. A hi‘o 2 Nephi 32:1-5.

  16. A hi‘o 2 Nephi 31:18.

  17. « Auê te Varua o te Atua », Te Mau Himene, no. 2.