2009
Faaitoito ia ratou ia haapa‘o maitai i roto i te utuafare
Novema 2009


Faaitoito ia ratou ia haapa‘o maitai i roto i te utuafare

E rahi atu to tatou itoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare mai te mea e, e haapii itoito tatou, e ora, e e here tatou i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai.

Hōho’a
Elder David A. Bednar

I te matahiti 1833 ua farii te peropheta Iosepha Semita i te hoê heheuraa tei roto i reira te hoê faahaparaa teimaha i te tahi mau taea‘e faatere o te Ekalesia ia faaafaro ratou i to ratou utuafare (a hi‘o PH&PF 93:40-50). Te parau tumu no ta‘u a‘oraa o te hoê ïa parau papû maitai no roto mai i taua heheuraa ra – « faaitoito ia ratou ia haapa‘o maitai i roto i te utuafare » (irave 50). Te hinaaro nei au e horo‘a’tu e toru rave‘a e ti‘a ai ia tatou tata‘itahi ia riro ei mau taata itoito e te haapa‘o maitai i roto i to tatou utuafare. Te ani nei au ia tatou ia faaroo to tatou taria e to tatou aau, e te pure nei au ia parahi mai te Varua o te Fatu i rotopu ia tatou paatoa.

Mana‘o tauturu numera hoê : Parau i te here – e a faaite i te reira.

E nehenehe tatou e haamata i te faaitoito ia haapa‘o maitai i roto i te utuafare na roto i te parauraa i te taata ta tatou e here nei e, ua here tatou ia ratou. Aita e titauhia ia faanehenehe e aore râ, ia faaroa te parauraa. Te mea noa e titauhia maori râ, ia parau pinepine tatou e ma te aau tae i to tatou here.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, eaha te taime hopea a tape‘a ai outou i to outou hoa mure ore i roto i to outou na rima e a parau ai e, « ua here au ia oe » ? E te mau metua, eaha te taime hopea a parau ai outou i to outou here i ta outou mau tamarii ma te aau tae mau ? E te mau tamarii, eaha te taime hopea a parau ai outou i to outou na metua e, ua here outou ia raua ?

Ua ite ê na tatou e, ua titauhia tatou ia parau i te taata ta tatou i here e, ua here tatou ia ratou. Tera râ ua ite tatou e aita te reira e itehia nei i roto i te mea e ravehia nei e tatou. E ere paha to tatou mana‘o i te mea papû roa, e ere i te mea ohie, e aore râ, e mea haamâ rii paha ia parau.

Ei mau pĭpĭ na te Faaora, aita tatou e rohi nei no te faarahi noa i to tatou ite ; ua titau-atoa-hia râ ia tatou ia faaohipa papû i te mea ta tatou i ite e mea maitai e ia riro ei taata maitai a‘e.

Haamana‘o tatou e, ia parau ana‘e tatou e, « ua here au ia oe » o te haamataraa noa te reira. Ua titauhia ia tatou ia parau, ia parau papû, e te mea faufaa roa’tu ua titauhia ia tatou ia faaite papû mau i te reira. Ua titauhia ia tatou ia parau e ia faaite roa i te here.

Aita i maoro a‘e nei ua a‘o mai te peresideni Thomas S. Monson e : « E mea pinepine tatou i te feruri e, (te mau taata e haati nei ia tatou) ua ite ratou i to tatou here rahi ia ratou. Tera râ, eiaha tatou e feruri noa; e faaite roa râ tatou ia ratou… Eita roa’tu tatou e tatarahapa i te mau parau maitai tei faahitihia e aore râ, te aroha tei faaitehia. E tatarahapa râ tatou mai te mea e, ua mo‘ehia te reira mau mea i roto i to tatou mau auraa e te feia tei here-roa-hia e tatou » (« Te imiraa i te oaoa i roto i te tere », Liahona, Novema 2008, 86).

I te tahi taime i roto i te hoê a‘oraa e aore râ, te hoê iteraa papû i roto i te pureraa oro‘a te faaroo nei tatou i te parau mai teie te huru : « Ua ite au e aita vau e parau pinepine nei i to‘u hoa faaipoipo i to‘u here rahi ia’na. E te hinaaro nei au ia’na e tae noa’tu i ta‘u mau tamarii e o outou paatoa ia ite mai e, ua here au ia’na ».

Ua tano rii paha taua huru faaiteraa i te here. Tera râ ia faaroo ana‘e au i te parau mai te reira te huru, e haamâ rii au, e i roto ia‘u e parau vau e, mea maitai e, aita te hoa faaipoipo e te mau tamarii e faaroo ra i teie faaiteraa mana‘o varavara e te omo‘e i mua i te taata i te fare pureraa ! Mea maitai e, te faaroo nei te mau tamarii i te parau no te here e te ite nei ratou i te faaiteraa o te here i rotopu i to ratou na metua i roto i te oraraa i te mau mahana atoa. Tera râ, mai te mea e, e hitimahuta rii te hoa faaipoipo e aore râ, te mau tamarii i taua faahitiraa parau ra i mua i te taata i te fare pureraa, te vai ra ïa te titauraa ia faaitoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare.

Te vai ra te taamuraa i rotopu i te here e te ohipa e au ia ravehia, e ua faaite-tamau-hia te reira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e ua haapapûhia mai te reira i roto i te haapiiraa a te Faaora i Ta’na ra mau Aposetolo, « ua hinaaro outou ia‘u ra, e haapa‘o i ta‘u parau » (Ioane 14:15). Mai to tatou here ho‘i i te Fatu ra e itehia na roto i te haere-tamau-raa na ta’na ra e‘a (a hi‘o Deuteronomi 19:9), oia atoa to tatou here i te hoa faaipoipo, te mau metua e te mau tamarii, e ite-papû-hia te reira i roto i to tatou mau mana‘o, ta tatou mau parau, e ta tatou mau ohipa (a hi‘o Mosia 4:30).

Ia ite-ana‘e-hia te here hau e te tamau maite no roto mai i te hoê hoa faaipoipo, te hoê metua, e aore râ, te hoê tamarii, ua riro ïa te reira ei haamaitairaa fauraa rahi. Na taua huru here ra e faaamu e e paturu i te faaroo i te Atua. Ua riro taua huru here ra ei tumu no te puai, e na te reira e faaore i te mata‘u (a hi‘o 1 Ioane 4:18). Te reira te here ta te mau varua taata atoa e hinaaro nei.

E nehenehe ta tatou e faaitoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare na roto i te parauraa i to tatou here – e na roto ho‘i i te faaite-papû-raa i te reira.

Mana‘o Tauturu numera piti : Faaite i te iteraa papû – e a ora i te reira.

E rahi atoa’tu to tatou itoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare na roto i te faaiteraa i te mau taata ta tatou i here i to tatou iteraa papû no ni‘a i te mau mea ta tatou i ite e, e parau mau na roto i te faaiteraa a te Varua Maitai. Aita e titauhia ia faaroa e ia faanavenave te parau no te faaite i te iteraa. E aita ho‘i e titauhia ia tae roa i te sabati matamua o te ava‘e no te faaite i to tatou iteraa papû no te mau mea parau mau. I roto i te mau papa‘i o to tatou fare, e nehenehe e ua titauhia ia tatou ia faaite i te iteraa papû o te hanahana e te parau mau o te Metua e te Tamaiti, tae noa’tu i te faanahonahoraa rahi o te oaoa, e o te faaho‘i-faahou-raa mai.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, eaha te taime hopea a faaite ai outou i to outou iteraa papû i to outou hoa mure ore ? E te mau metua, eaha te taime hopea a faaite ai outou i ta outou mau tamarii i to outou iteraa papû no ni‘a i te mau mea ta outou i ite e, e parau mau ? E o outou e te mau tamarii, eaha te taime hopea a faaite ai outou i to outou iteraa papû i to outou na metua e to outou utuafare ?

Ua ite ê na tatou e, ua titauhia tatou ia faaite i te iteraa papû i te mau taata ta tatou i here roa. Tera râ ua ite tatou e aita e faaitehia nei i roto i te mea e ravehia nei e tatou. E ere to tatou mana‘o i te mea papû, e ere i te mea ohie, e aore râ, e mea haamâ-rii ia parau.

Ei mau pĭpĭ na te Faaora, aita tatou e rohi nei no te faarahi noa i to tatou ite ; ua titau-atoa-hia râ ia tatou ia faaohipa papû i te mea ta tatou i ite e mea maitai e ia riro ei taata maitai a‘e.

Haamana‘o tatou e, ia faaite ana‘e tatou i te iteraa papû no roto roa mai i te aau, o te haamataraa noa te reira. Ua titauhia ia tatou ia faaite i te iteraa papû, ia parau papû, e te mea faufaa roa’tu ua titauhia ia tatou ia ora papû mau i te reira. Ua titauhia ia tatou ia parau e ia ora i to tatou iteraa papû.

Te ti‘araa i roto i te iteraa papû e te ohipa e au ia ravehia, ua haapapû-maite-hia te reira i roto i te haapiiraa a te Faaora i te feia mo‘a i Keterani : « e o ta te Varua e faaite ia outou o ta‘u ïa e faati‘a ia rave-mau-hia e outou » (PH&PF 46:7). Ia itehia to tatou iteraa papû no te evanelia parau mau i roto i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa. E ia faaitehia to tatou iteraa papû e ia orahia i roro i to tatou utuafare ma te puai rahi. E mea ti‘a i te mau hoa faaipoipo, te mau metua e te mau tamarii ia upooti‘a i te mana‘o tapetepete, te hinaaro ore, e aore râ, te haama ia faaite i te iteraa papû. E mea ti‘a ia tatou ia faatupu e ia imi i te mau rave‘a atoa no te faaite i te iteraa papû no te mau parau mau o te evanelia – e ia ora i te reira.

Te iteraa papû o te mea ïa ta tatou i ite e, e parau mau i roto i to tatou feruriraa e i roto i to tatou aau na roto i te faaiteraa a te Varua Maitai (a hi‘o PH&PF 8:2). A poro ai tatou i te parau mau eiaha râ i te faahaparaa, ia faaitoito, e aore râ, ia faaite noa i te tahi mau ohipa tei tupu, te titau ra ïa tatou i te Varua Maitai ia haapapû i te parau mau o ta tatou mau parau. Aita te mana o te iteraa papû mâ (a hi‘o Alama 4:19) e tae mai na roto i te reo vanaa e aore râ, te hoê vauvauraa parau aravihi ; ua riro te reira ei hopearaa no te heheuraa no roto mai i te toru o te melo o te Atuaraa, oia te Varua Maitai.

Te fariiraa i te mana, te faaitoitoraa e te mau-maite-raa i te iteraa papû no roto mai i te hoê hoa faaipoipo, te hoê metua, e aore râ, te hoê tamarii, ua riro ïa te reira ei haamaitairaa faufaa rahi. Na te reira huru iteraa papû e haapuai i te faaroo e e horo‘a mai i te arata‘iraa. Na te reira huru iteraa papû e faatupu i te maramarama i roto i te hoê ao te rahi noa’tura te poiri. Ua riro taua huru iteraa papû ra ei tumu no te hoê hi‘oraa atea mure ore e no te hoê hau e ti‘a i te vairaa.

E rahi atu to ta tatou itoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare mai te mea e, e faaite tatou i te iteraa papû – e e ora papû ho‘i i te reira.

Mana‘o tauturu numera toru : Ia vai aueue-ore noa.

A paari mai ai ta maua mau tamaroa, ua rave to matou utuafare i te mea ta outou i rave na e o ta outou e rave nei i teie nei. Ua pure tamau matou ei utuafare, ua tai‘o i te papa‘iraa mo‘a, e ua faatupu i te pô utuafare. I teie nei, te mau mea ta‘u e faaite atu ia outou i teie nei, ua papû ia‘u e, aita te reira e tupu nei i roto i to outou utuafare, te tupu nei râ i roto i to matou.

I te tahi taime, e uiui noa maua te tuahine Bednar e, te faufaahia anei ta maua mau tautooraa no te raveraa i teie mau mea pae varua faufaa. I te tahi taime e tai‘ohia mai te mau irava o te papa‘iraa mo‘a i roto i te tuotuoraa mai teie te huru : « Ua tape‘a mai oia ia‘u ! » « A parau pa‘i ia’na e, eiaha e hi‘o faahou mai ia‘u ! » « Na’na e faaapiapi ra ia‘u ! » E mau te mau pure haehaa na roto te ata paho e te tupairaa te tahi i te tahi. E teie mau tamaroa peepee e te ha‘uti, aita te mau haapiiraa o te pô utuafare e horo‘a mai i te mau faitoito teitei o te faaururaa. I te tahi taime, ua hepohepo roa maua te tuahine Bednar no te mea, ua rohi itoito maua no te haamau i te mau peu tano, e au ra e, aita te reira e faatupu ra i te hopearaa ta maua e hinaaro ra e ta maua e tia‘i ra.

I teie mahana, mai te mea e, e ui outou i ta maua mau tamaroa paari e, eaha ta ratou i tape‘a mai no ni‘a i te pureraa utuafare, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, e te pô utuafare, te mana‘o nei au e, ua ite au eaha ta ratou pahonoraa. E mea papû e, eita ratou e haamana‘o i te hoê pure taa ê e aore râ, i te hoê tai‘oraa papa‘iraa taa ê e aore râ, i te hoê haapiiraa maitai roa i roto i te pô utuafare ei taime papû maitai i roto i to ratou tupuraa pae varua. Te mea ta ratou e haamana‘o maori râ, te vai aueue-ore-raa to matou utuafare.

Ua mana‘o maua te tuahine Bednar e tauturu i ta maua mau tamaroa ia ite ratou eaha te mea e vai ra i roto i te hoê haapiiraa taa ê e aore râ, i roto i te hoê papa‘iraa mo‘a taa ê, o te reira ïa te titauraa hopea. Tera râ, aita te reira hopearaa e tupu i te mau taime a tai‘o ai aore râ, a pure ai aore râ, a haapii amui ai matou. Area râ, te vai aueue-ore-noa-raa te mana‘o e te ohipa, o tera paha te haapiiraa rahi roa‘e – o te haapiiraa ïa ta maua i ore i taa maitai te taatoaraa i taua mau taime ra.

I roto i ta‘u piha ohiparaa te vai ra hoê hoho‘a peni nehenehe no te hoê faaapu titona. Te peniraa o teie hoho‘a, e mea parai-noa-hia ïa te peni na te mau vahi atoa – e ia hi‘ohia hoê potaa peni, aita roa’tu ïa to’na e faaauraa, e e ere atoa te mea nehenehe. Mai te mea e tapiri rii outou i piha‘iho i te hoho‘a, ta outou noa e ite o te mau potaa peni ïa, te mea re‘are‘a, te auro e te ravarava, aita e tuatiraa te tahi e te tahi. Tera râ, mai te mea e faaatea rii maru noa mai outou i te hoho‘a, e ite outou i te hoêraa te mau potaa peni no te horo‘a mai i te hoê hoho‘a nehenehe o te faaapu titona. E ohipa amui te mau potaa peni tata‘i hoê no te horo’a mai i te hoê hoho‘a peni nehenehe e te au ia hi‘ohia e te mata.

Ua riro te pure utuafare tata‘itahi, te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a tata‘itahi a te utuafare, e te pô utuafare tata‘itahi mai te hoê potaa peni i ni‘a i te hoho‘a o to tatou varua. Aita hoê o te reira mau ohipa i riro ei ohipa nehenehe roa e te haamana‘o-maoro-hia. Tera râ, mai te mau potaa peni re‘are‘a, te auro e te ravarava ia amuihia e horo‘a mai i te hoê hoho‘a nehenehe roa, oia atoa to tatou vai aueue-ore-noa-raa i te mau mea ha‘iha‘i, e arata‘i te reira ia tatou i ni‘a i te mau mea pae varua faufaa rahi. « No reira, eiaha e rohirohi i roto i te ohipa maitai, no te mea te haamau atu nei outou i te niu no te hoê ohipa rahi roa » (PH&PF 64:33). Ua riro te vai aueue-ore-noa-raa ei parau tumu faufaa no te haamau i te niu o te hoê ohipa rahi i roto i to tatou oraraa tata‘itahi e i te faaitoitoraa i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare

Te vai aueue-ore-noa-raa i roto i to tatou utuafare e mea faufaa no te tahi atu tumu. E rave rahi o te mau faahaparaa teimaha a te Faaora ua parauhia te reira no te feia haavare. Ua faaara Iesu i Ta’na mau pĭpĭ no ni‘a i te mau papa‘i parau e te mau pharisea : « Eiaha râ outou e pee ia ratou : o te parau ho‘i ta ratou, aita râ i haapa‘o » (Mataio 23:3). Ua riro teie faahaparaa teimaha ei haaferuriraa ia tatou i te a‘oraa ia « parau i te here – e ia faaite i te reira », ia « faaite i te iteraa papû – e ia ora i te reira », e ia « vai aueue-ore noa ».

Mai te mea e huru haavarevare to tatou, e ite-ohie-hia te reira i roto i to tatou oraraa, e na te reira e faaino i to tatou iho utuafare. E o te mau tamarii te mea araara a‘e e te mea ite ohie a‘e i te peu haavarevare.

Te faaiteraa i te here i mua i te taata e aita e itehia ra te reira i te utuafare, ua riro ïa ei peu haavarevare – e e haaparuparu i te niu o te hoê ohipa rahi. Te faaiteraa i te iteraa papû i mua i te taata e aita e itehia ra te faaroo e te haapa‘o i roto i to tatou iho utuafare, ua riro ïa ei peu haavarevare – e e faaino ïa te reira i te niu o te hoê ohipa rahi. Te faaueraa, « eiaha roa oe e pari haavare ia vetahi ê » (Exodo 20:16) ua au te reira i te peu haavarevare i roto ia tatou tata‘itahi. Ua titauhia ia tatou ia vai aueue-ore noa. « Ei haapa‘oraa râ oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haere‘a, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore » (1 Timoteo 4:12).

A titau ai tatou i te tauturu a te Fatu e To’na puai, e nehenehe ta tatou e faaiti maru noa i te taa-ê-raa i rotopu i te mea ta tatou e parau e te mea ta tatou e rave, i rotopu i te parauraa i te here e i te faaite-papû-raa i te reira, e i rotopu i te faaiteraa i te iteraa papû e te ora-tamau-maite-raa i te reira. E rahi atu to tatou itoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare mai te mea e, e haapii itoito tatou, e ora, e e here tatou i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai.

Iteraa papû

« Na te Atua i haamau te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine e… o te utuafare te tumu o te faanahonahoraa a tei Hamani no te haere‘a mure ore o Ta’na mau tamarii » (Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49). No reira, no teie mau tumu e no te tahi atu mau tumu mure ore faufaa rahi, e mea ti‘a ia tatou ia rahi atu te itoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare.

Ia haamaitaihia te mau taata faaipoipo atoa, te mau tamarii atoa e te mau metua atoa i te faaiteraa e i te fariiraa i te here, te faaiteraa e te faauru-raa-hia na roto i te iteraa papû puai, e ia vai aueue-ore noa i te mau ohipa rii ha‘iha‘i tei riro ei ohipa faufaa rahi.

Eita roa tatou e vaiiho otare-noa-hia i roto i ta tatou mau imiraa faufaa. Te ora nei to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti Fanau Tahi. Ua here raua ia tatou e ua ite raua i to tatou huru, e e tauturu raua ia tatou ia rahi atu te itoito i te haapa‘o maitai i roto i te utuafare. Te faaite papû nei au e, e parau mau teie mau parau na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu o Iesu Mesia ra, amene.