2009
To te Atua aroha
Novema 2009


To te Atua aroha

Te here o te faito ïa o to tatou faaroo, te faaûruraa o to tatou haapa‘o, e te teitei mau o to tatou ti‘araa pĭpĭ.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

Te tamau noa nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te tupu i te rahi e te ite-maitai-hia i te ao atoa nei. Noa’tu e, e vai tamau noa te taata o te faaite i te hoê hi‘oraa ti‘a ore no ni‘a i te Ekalesia e to’na mau melo, te rahiraa o te taata o te feruri nei e, e mau taata parau ti‘a tatou, e te tauturu e te itoito i roto i te ohipa. Te tahi pae te vai ra tera iteraa to ratou no te mau misionare mâ, te mau utuafare maitai, e te mau taata maitai aita e puhipuhi i te avaava, aita e inu i te ava. Ua ite-atoa-hia tatou ei mau taata haere pureraa pauroa te Sabati e toru hora te maoro, i te hoê vahi e taea‘e e e tuahine ana‘e te mau taata atoa; i reira ho‘i te mau tamarii e himene ai i te mau himene no ni‘a i te mau taheraa pape e paraparau ra, te mau tumu raau e hotu mai i te « popcorn » e te tamarii e hinaaro ia riro ei hihi mahana.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, i roto i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro ia itehia tatou, o te mau ti‘araa atoa ïa o te faaite ia tatou ei melo no Ta’na Ekalesia, e tae noa’tu ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia ? Mai ta tatou amuiraa rahi mai a ono ava‘e i ma‘iri a‘e nei, ua feruri maite au i ni‘a i teie mau uiraa e i te mau uiraa mai teie te huru. I teie mahana, te hinaaro nei e faaite atu ia outou i te tahi mau mana‘o e te tahi mau feruriraa na roto mai i te reira tuatapaparaa. Teie te uiraa matamua:

Nahea tatou e riro ai ei pĭpĭ mau na Iesu Mesia ?

Na te Faaora iho i horo‘a mai i te pahonoraa i teie parau faaite : « Ua hinaaro outou ia‘u ra, e haapa‘o i ta‘u parau ».1 Teie te auraa mau o te parau ra ia riro ei pĭpĭ mau : tei farii i te Mesia ia Iesu ra, e haapa‘o â ïa i Ta’na.2

E nehenehe râ teie e riro ei fifi no te tahi pae i te mea e, e rave rahi te mau mea e rave, e e rave rahi eiaha e rave – e no te feruri-noa-raa i te reira, e nehenehe ïa e riro mai ei titauraa teimaha. I te tahi taime – ma te faaûru-ore-hia – te tatara nei te tahi mau taata mana‘o maitai i te mau parau tumu hanahana na rapae au atu i ta te Atua i heheu mai, e na roto i te reira, ua rahi roa’tu te papû-ore-raa, ua tarapape te parau mau hanahana i ano‘ihia i te mana‘o taata. E aahia te mana‘o maitai o te hoê taata – mea maitai no’na – e e mau papû ho‘i, e ia riro ei ti‘aturiraa. E nehenehe te mau parau tumu mure ore e morohi maru noa i roto i « te mau mana‘o maitai ».

Teie te hoê o te mau faahaparaa a te Faaora i te mau « aivanaa » o te faaroo i To’na ra anotau Ta’na i faahapa, o ratou ho‘i i haapa‘o noa i te mau hu‘ahu‘a o te ture, e ua haapae i te mau mea rarahi ra.3

No reira, no te aha tatou e mata noa i ni‘a i te reira « mau mea faufaa rahi », te vai ra anei te hoê avei‘a papû no te tauturu ia tatou ia faanaho maite i to tatou oraraa, to tatou mau mana‘o, e ta tatou mau ohipa ?

Na te Faaora â i heheu mai i te rave‘a. Ia anihia’tu Oia e, eaha te faaueraa tei hau i te rahi, aita Oia i oti‘ati‘a : « Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa », Ta’na ïa parau. « O te ture matamua teie e te hau i te rahi ».4 E tae noa’tu i te piti o te ture rahi, ia aroha i to tatou taata tupu mai ia tatou iho5 – ta tatou avei‘a no te horo‘a mai i te e‘a, eiaha no to tatou noa oraraa, no te Ekalesia atoa râ a te Fatu i te fenua nei e i te ra‘i atoa ra.

O te aroha te ture rahi, no reira, e ti‘a i te reira ia vai i ropu i te mau mea atoa e te mau mea tata‘itahi ta tatou e rave nei i roto i to tatou iho utuafare, i roto i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia e i roto i ta tatou imiimiraa. Te aroha o te raau ïa e tata‘i i te mau fifi i roto i te mau autaatiraa taata e te utuafare. O te taura te reira e taamu hoê i te mau utuafare, te mau huiraatira, e te mau nunaa. Te aroha o te mana ïa e haamau i te hoaraa, te faaoroma‘i, te peu maitai, e te faatura. O oia te puna no te faaoroma‘i i te amahamaha e te riri. Te aroha o te auahi e tamahanahana i to tatou oraraa e te faito ore o te oaoa e te ti‘aturiraa hanahana. Ei aroha to roto i ta tatou ohipa e ta tatou parau e ti‘a ai.

Ia maramarama ana‘e tatou i te auraa o te aroha mai ta Iesu Mesia i aroha ia tatou, e pee ê te poiri e e afaro te mau mea atoa. E roaa te oaoa ia tatou i roto i to tatou oraraa ei pĭpĭ na te Mesia. E itehia te mau auraa apî o to tatou oraraa. E hohonu atu to tatou autaatiraa e to tatou Metua i te Ao ra. E riro te haapa‘o ei oaoaraa eiaha râ ei hopoi‘a teimaha.

No te aha e ti‘a ia tatou ia here i te Atua ?

Aita te Metua Mure Ore i horo‘a mai i taua ture rahi ra no To’na hinaaro ia here tatou Ia’na. Haapae noa’tu â tatou, huna noa’tu â tatou, e aore râ, faahapa noa’tu â tatou i To’na ra i‘oa, eita To’na mana e To’na hanahana e iti. E aano noa’tu â To’na hanahana e to’na mana i roto i te roaraa o te tau, taa ê noa’tu to tatou fariiraa, e aore râ, to tatou faahiahia.

Aita, aita i titauhia i te Atua ia here tatou Ia’na. Aue râ tatou i te titauhia ia here i te Atua !

No te mea, na te mea ta tatou i here e faataa i te mea ta tatou e imi nei.

Na te mea ta tatou e imi nei e faataa i te mea ta tatou e feruri e e rave.

Na te mea ta tatou e feruri e e rave e faataa e o vai tatou – e o vai tatou a muri a‘e.

Ua hamanihia tatou i te hoho‘a o to tatou na metua i te ao ra; e mau tamarii varua tatou na te Atua. No reira, e aroha rahi to roto ia tatou – te hoê teie tuhaa o ta tatou faturaa ai‘a i te pae varua. Ta tatou e here, e e mea nahea tatou ia here, na tera e faaite mai i to tatou huru taata, e e faaite atoa mai i to tatou huru ei ekalesia. Ua riro te aroha ei faaiteraa no te hoê pĭpĭ na te Mesia.

Mai te omuaraa o te tau, ua riro te here ei tumu no te oaoa rahi a‘e, e te hopoi‘a teimaha a‘e. I ropu i te mau fifi no te tau o Adamu e tae mai i teie mahana, e ite atu outou te here i te mau mea ti‘a ore. E e ite outou e, te tumu rahi o te oaoa o te here ïa i te mau mea maitai.

E te mau mea maitai tei hau i te rahi ra o te Atua ïa.

Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou nei, Ta’na mau tamarii, e rave rahi mau mea e ore roa te hoê noa‘e varua taata e nehenehe e taa. I raro a‘e i Ta’na arata‘iraa, ua hamani Iehova mana hope i teie ao maere ta tatou e ora nei. Te tia’i nei te Atua Metua ia tatou, te faaî nei i to tatou aau i te oaoa faahiahia, te turama nei ia tatou i roto i to tatou mau hora ahoaho ma te horo‘a mai i te hau, te haama‘iri mai nei i te mau parau mau tao‘a rahi i ni‘a i to tatou aau, te tia‘i nei ia tatou i te mau taime oto, te oaoa nei oia a oaoa ai tatou, e te pahono mai nei i ta tatou mau aniraa ti‘a.

Ua pûpû mai Oia i Ta’na mau tamarii i te fafauraa o te hoê oraraa hanahana e te mure ore e ua horo‘a mai i te rave‘a ia haere tatou i mua i roto i te ite e te hanahana e tae roa’tu i te taime e farii ai tatou i te îraa o te oaoa. Ua fafau mai Oia ia tatou e, te mau mea atoa Na’na ra, e roaa ïa ia tatou.

No te reira mau mea aita anei i rava‘i no te here i to tatou Metua i te Ao ra, penei a‘e e nehenehe ta tatou e haapii mai roto mai i te mau parau a te Aposetolo Ioane tei parau e : « Te hinaaro nei tatou ia’na, no te mea oia na tei hinaaro mai na ia tatou nei ».6

Eaha to tatou Metua i te Ao ra i hinaaro ai ia tatou ?

A feruri na i te here porao ore, te here faito ore te ti‘a ia outou ia feruri. I teie nei, a faarahi i te reira here i te faito hopea ore – o te reira ïa te faito o te here o te Atua – no outou.7

E ore ho‘i te Atua e hi‘o te rapae o te taata.8 Te ti‘aturi nei au i te reira. Aita roa’tu oia e haafifi nei mai te mea e te ora ra anei tatou i roto i te hoê aora‘i aore râ i roto i te hoê fare ha‘iha‘i, e taata haviti anei aore râ, e taata purotu ore, e taata tuiroo anei aore râ, ua mo‘e ê roa. Noa’tu e, aita to tatou huru i hope maitai roa, ua hope roa te Atua i te here ia tatou. Noa’tu to tatou mau hapehape, ua here hope roa oia ia tatou. Noa’tu te mana‘o nei tatou e ua mo‘e tatou e aita e avei‘a, e puohu hope roa te here o te Atua ia tatou.

Ua here Oia ia tatou no te mea ua î Oia i te mo‘a, te viivii-ore e te here faito ore. E faufaa rahi to tatou i mua i te Atua eiaha no to tatou parau faataaraa, no te mea râ e tamarii tatou Na’na. Ua here Oia ia tatou tata‘itahi, tae noa’tu te feia afaro ore, tei tiahihia, te hairiiri, te oto ra, e aore râ, tei ino roa. E here rahi to te Atua e ua tae roa i te here i te feia aau teitei, te feia aau pipiri, te feia te‘ote‘o e te feia iino.

Te auraa maori râ, taa ê noa’tu to tatou huru i teie nei, te vai ra te ti‘aturiraa no tatou. Noa’tu te huru o to tatou ahoaho, to tatou oto, to tatou mau hapehape, te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra aroha mure ore ia haafatata tatou i piha‘iho Ia’na ia nehenehe ho‘i Ia’na ia haafatata mai i piha‘iho ia tatou.9

Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faarahi i to tatou here i te Atua ?

« E aroha ho‘i te Atua »10 no reira, rahi noa’tu to tatou haafatataraa Ia’na, rahi noa’toa’tu to tatou iteraa i te here.11 No te mea râ e, te faataa ê nei te hoê paruru i te tahuti e to tatou fare i te ao ra, e ti‘a ia tatou ia imi na roto i te Varua i te mea e ore e itehia e te mata tahuti nei.

E riro te ao ra i te vahi atea roa i te tahi taime, tera râ te horo‘a mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te ti‘aturiraa e : « E imi ho‘i oe ia‘u e e iteahia ia oe mai te mea e imi oe ia‘u ma to aau atoa ra ».12

Tera râ, te imiraa i te Atua ma to tatou aau atoa, e ere ïa i te pûpû-noa-raa i te hoê pure e aore râ, te faahiti-noa-raa i te tahi mau parau rii no te ani i te Atua ia parahi mai i roto i to tatou oraraa. « Teie ho‘i te hinaaro i te Atua, o te haapa‘o i ta’na ra parau ».13 E nehenehe ta tatou e hamani i te hoê ha‘utiraa rahi no te parau e ua ite tatou i te Atua. E nehenehe ta tatou e parau i mua i te taata e, ua here tatou Ia’na. Tera râ, ia ore tatou e haapa‘o i ta’na parau, faufaa ore te mau mea atoa, i te mea e, « o tei parau e, ua ite au ia’na, e aore oia i haapa‘o i ta’na parau, e haavare oia, aore te parau mau i roto ia’na ».14

E faarahi tatou i to tatou here i to tatou Metua i te Ao ra e e faaite ho‘i i te reira na roto i te faatuatiraa i to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa i ni‘a i te parau na te Atua. Na To’na here mau e arata‘i e e faaitoito ia tatou ia rahi atu te viivii-ore e te mo‘a. Na te reira e faaûru ia tatou ia haere ma te parau ti‘a – eiaha na roto i te mata‘u e aore râ, te faahepo, na roto râ i te hinaaro ia riro hau atu mai Ia’na ra te huru, no te mea ua here tatou Ia’na. Ia na reira ho‘i tatou, e nehenehe tatou e « fanau-faahou-hia… e ia tamâhia e te toto, oia te toto o ta‘u ra Fanau Tahi ; ia ti‘a ia outou ia haamo‘ahia i te mau hara atoa ra, e ia oaoa i te mau parau o te ora mure ore i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i te ao a muri atu, oia te hanahana tahuti ore ».15

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine here, eiaha e haaparuparu te mana‘o mai te mea e, e turorirori rii outou i te tahi taime. Eiaha e haaparuparu e aore râ, eiaha e faaea mai te mea te mana‘o nei outou e ere outou i te mea ti‘amâ ia riro ei pĭpĭ na te Mesia i te mau taime atoa…. Te taahiraa matamua no te haere i roto i te parau ti‘a o te tamataraa ïa. E mea ti‘a ia tatou ia tamata i te ti‘aturi. Tamata i te haapii mai no ni‘a i te Atua – a tai‘o i te mau papa‘iraa mo’‘a; a imi maite i te mau parau a To’na mau peropheta no te mau mahana hopea nei, a ma‘iti i te faaroo i te Metua e ia rave i te mau mea Ta’na i ani mai ia tatou. A tamata tamau noa e tae roa’tu e, te mea i riro na ei ohipa fifi, ua riro mai ei ohipa oti – e te ohipa oti, ua riro ia ei peu e ei hoê tuhaa mau no tatou.

Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faaroo i te reo o te Metua ?

A imi ai outou i to tatou Metua i te Ao ra, a pure ai outou i te i‘oa o te Mesia, e pahono mai Oia ia outou. E paraparau mai Oia ia tatou i te mau vahi atoa.

A tai‘o ai tatou i te parau a te Atua tei papa‘ihia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, a faaroo i To’na reo.

I roto i teie amuiraa rahi e i muri a‘e, e ia imi maite outou i te mau parau i parauhia iônei, a faaroo i To’na reo.

A haere ai tatou i te hiero e i te mau pureraa a te Ekalesia, a faaroo i To’na reo

A faaroo i te reo o te Metua i roto i te mau haamaitairaa e te mau una‘una o te natura, i roto i te muhumuhu maru o te Varua.

I roto i ta outou ohiparaa e o vetahi ê, i roto i te mau parau o te hoê himene, i roto i te ata a te hoê tamariirii – a faaroo i To’na reo.

Mai te mea e, e faaroo outou i te reo o te Metua, e arata‘i Oia ia outou i ni‘a i te e‘a e rave ai outou i te ite o te here mau o te Mesia.

Mai te mea e, e haafatata tatou i te Metua i te Ao ra, e rahi atu to tatou mo‘araa. E ia rahi atu to tatou mo‘araa, e faaoroma‘i tatou i te faaroo ore e e î to tatou aau i To’na maramarama haamaitaihia. A faatano ai tatou i to tatou oraraa i ni‘a i taua maramarama mo‘a ra, e arata‘i te reira ia tatou i rapae i te po‘iri i te hoê maramarama rahi a‘e. E arata‘i te reira maramarama i te mau utuuturaa maere a te Varua Maitai e, e rairai roa te paruru i rotopu i te ra‘i e te fenua.

No te aha te aroha i riro ai ei ture rahi ?

Te here o te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii, o te parau tumu ïa o te faanahonahoraa no te oaoa tei tupu na roto i te Taraehara o Iesu Mesia – o te faaiteraa rahi no te here i te ao nei, aita i itehia a‘e nei.16

Aue te maramarama te parau a te Faaora a na ô ai Oia e, te tahi atu mau ture, ua haamauhia ïa i ni‘a i te parau no te here.17 Mai te mea e, aita tatou e haafaufaa ore i te mau ture rahi – mai te mea e, e haapii mau tatou ia here i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou taata tupu ma to tatou aau atoa, to tatou varua atoa, e to tatou mana‘o atoa – e vai te mau mea atoa i to’na vairaa.

Na te here hanahana o te Atua e huri i te ohipa matarohia ei ohipa taviniraa faahiahia. Na te here hanahana e huri i te parau ha‘iha‘i ei mau papa‘iraa mo‘a. Na te here hanahana e taui i te huru pato‘i i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua ei paturaa e ei haamo‘araa haamaitai.

Te here o te maramarama ïa e turama i te haere‘a o te pĭpĭ e o te faaûru i to tatou haere‘a ma te ora, te faufaa e te maere.

Te here o te faito ïa o to tatou faaroo, te faaûruraa o to tatou haapa‘o, e te teitei mau o to tatou ti‘araa pĭpĭ.

Te here o te e‘a o te pĭpĭ.

Te faaite papû nei au e, tei roto te Atua i To’na ao. Te ora nei Oia. Ua ite e ua here Oia ia outou. Te mana‘ona‘o nei Oia ia outou. Te faaroo nei Oia i ta outou mau pure e ua ite ho‘i i te mau hinaaro o to outou aau. Ua î Oia i te here faito ore no outou.

Te hinaaro nei au e opani mai ta‘u i omua ra, e au mau taea‘e e au mau tuahine here : Eaha te huru e faaite ia tatou ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei?

Ia itehia tatou ei nunaa here i te Atua ma to tatou aau atoa, te varua atoa e te mana‘o atoa, e tei here i to tatou taata tupu mai ia tatou iho. Mai te mea e, e faaohipa tatou i teie na ture rahi i roto i to tatou utuafare, i roto i ta tatou mau paroita e mau amaa, i roto i to tatou nunaa, e i roto i to tatou iho oraraa i te mau mahana atoa, e haamata ïa tatou i te maramarama i te auraa ia riro ei pĭpĭ mau na Iesu Mesia. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Ioane 14:15.

  2. A hi‘o Kolosa 2:6.

  3. A hi‘o Mataio 23:23.

  4. Mataio 22:37, 38.

  5. A hi‘o Mataio 22:39.

  6. 1 Ioane 4:19.

  7. A hi‘o Isaia 54:10 ; Ieremia 31:3.

  8. A hi‘o 1 Samuela 16:7.

  9. A hi‘o PH&PF 88:63.

  10. 1 Ioane 4:8.

  11. A hi‘o Roma 5:5 ; 1 Ioane 4:7, 16.

  12. Ieremia 29:13.

  13. 1 Ioane 5:3 ; a hi‘o atoa 2 Ioane 1:6.

  14. 1 Ioane 2:4 ; a hi‘o atoa Isaia 29:13.

  15. Mose 6:59.

  16. A hi‘o Ioane 15:13.

  17. A hi‘o Mataio 22:40.