2009
E ani, e imi, e patoto
Novema 2009


E ani, e imi, e patoto

E mea ti‘a i te feia mo‘a atoa o te mau mahana hopea nei ia farii i te heheuraa no ratou iho.

Hōho’a
Elder Russell M. Nelson

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, te mauruuru nei au ia outou tata‘itahi. Te mauruuru atoa nei au no te semeio o te reni paraparau o teie tau i ti‘a ai i teie amuiraa ia tae roa i roto i te rahiraa milioni taata ati a‘e te ao nei.

Na roto i te mau rave‘a aravihi o teie tau ua ti‘a ia tatou ia faaohipa i te niuniu paraparau niuniu ore no te hapono oioi i te haamaramaramaraa. Aita i maoro a‘e nei ua tonohia maua i te tahi fenua, e te tae mai nei te parau faaite e, ua fanauhia mai te hoê aiu apî i roto i to maua utuafare. Ua farii maua i te parau apî maitai tau minuti noa i muri a‘e i te fanauraa tei tupu i te afaraa o te ao nei te atea.

E te mea hau atu i te maere i te mau rave‘a aravihi o teie tau, o te ti‘araa ïa ia tatou ia farii i te haamaramaramaraa afaro ti‘a mai no te ra‘i mai, aita e mauhaa teimaha, aita e rave‘a rorouira, e aore râ, aita e haamau‘araa i te ava‘e tata‘itahi. O te hoê ïa o te mau horo‘a hau roa i te faahiahia ta te Fatu i pûpû mai i te taata tahuti nei. Teie Ta’na titauraa « e ani, e horo‘ahia mai ta outou ; e imi, e iteahia ïa ia outou ; e patoto, e iritihia mai te opani ia outou ».1

Teie horo‘a mure ore ia farii i te heheuraa, ua horo‘ahia te reira i Ta’na mau tamarii paatoa. E ohipa maere mau. Tera râ, e parau mau ïa ! Ua farii au e ua pahono vau i taua tauturu no te ra‘i ra. E ua haapii mai au e, e mea ti‘a ia‘u ia ineine noa no te farii i te reira.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, te faaineine ra vau i ta‘u a‘oraa no te amuiraa rahi, ua ara mai au i te taoto ma te mana‘o puai i roto i te feruriraa. Ua rave oioi au i te hoê penitara e te hoê api parau i piha‘iho i to‘u ro‘i e ua papa‘i vitiviti au i te reira. Ua taoto faahou vau ma te ite e, ua roaa mai ia‘u tera mana‘o faahiahia. Ia po‘ipo‘i a‘e, ua hi‘o vau i taua api parau ra e ma te maere rahi, ua ite a‘e ra vau e, te mea ta‘u i papa‘i, e ere ïa i te mea maramarama ! Te vai noa ra te hoê penitara e te api parau i piha‘iho i to‘u ro‘i, tera râ, e papa‘i maitai au i teie nei.

No te farii i te haamaramaramaraa no te ra‘i mai, a tahi, ei faaroo papû e te hinaaro hohonu to te hoê taata. E mea ti‘a i te hoê taata ia ani ma te aau tae e te hinaaro mau, ma te faaroo ia Iesu Mesia.2 Te auraa no te parau ra « te mana‘o mau » maori râ, ia vai mau te hinaaro i roto i te hoê taata no te pee i te arata‘iraa i horo‘ahia mai no te ra‘i mai.

Te titauraa i muri iho, o te imi-maite-raa ïa i te mea e hinaarohia ra. Ua haapiihia teie parau i te feia faatere o te Ekalesia i faaho‘i-faahou-hia mai i te taime matamua a haapii ai ratou e nahea ia farii i te heheuraa no te taata iho. Ua haapii maira te Fatu ia ratou e, « te parau atu nei au ia oe e, ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e ti‘a ai ei reira oe e ani mai ai ia‘u e ua ti‘a anei, e mai te mea ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma; no te reira oe e ite ai e ua ti‘a ihoa ».3

Te tahi tuhaa o te faaineineraa o te iteraa ïa e te haapa‘oraa i te mau haapiiraa ti‘a a te Fatu. Te tahi o Ta’na mau parau mau mure ore, no te taatoa ïa, mai te faaueraa eiaha e eia, eiaha e taparahi i te taata, e eiaha e pari haavare. Te tahi atu mau haapiiraa e aore râ, mau faaueraa, no te taatoa atoa ïa, mai te mau ture no te sabati, no te oro‘a mo‘a, te bapetizoraa e te haamauraa.

Ua horo‘ahia mai te tahi mau heheuraa no te tahi mau huru taa ê, mai te hamaniraa o Noa i te pahi e aore râ, te faufaa ia vai te peropheta mai ia Mose, Lehi e o Brigham, no te arata‘i i to ratou mau taata i roto i te hoê tere fifi. E râ ê te tau i haamau ai te Atua i te huru no Ta’na haapiiraa i Ta’na mau tamarii na roto i te mau peropheta; e ua riro ho‘i te reira ei haapapûraa ia tatou e, e haamaitai Oia i te peropheta tata‘itahi e e haamaitai Oia i te feia e haapa‘o i te a‘oraa a te peropheta.

E titauhia te itoito rahi no te faatupu i te hinaaro ia pee i te peropheta no te mea, te taata e haapa‘o i ta te tino ra, e mea iti roa to’na ite i te Atua e e mea iti atu â i te ite i Ta’na peropheta. Ua papa‘i o Paulo e, « E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra e farii mai i ta te varua o te Atua ra; e mea maamaa ïa ia’na e ore ho‘i oia e ite i te reira, no te mea i imihia te reira e te varua ».4 Te tauiraa te taata e haapa‘o i ta te tino ei pĭpĭ itoito, ua riro ïa ei tauiraa rahi.5

Ua haapii atoa te tahi peropheta e « no te mea te taata tino nei, o te enemi ïa o te Atua, e e enemi oia mai te hi‘araa o Adamu mai â, e e enemi ho‘i amuri e amuri noa’tu; area ia auraro oia i te parau a te Varua Maitai, e ia faaru‘e i te mau peu a te taata tino nei, e ia riro ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu, e ia riro ho‘i mai te tamarii ra i te maru, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoroma‘i, e i te î i te aroha, e ma te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa ta te Fatu e hinaaro ia tuu i ni‘a ia’na, mai te tamarii e auraro ho‘i i to’na ra metua ».6

Aita i maoro a‘e nei, ua ite au i te hoê tauiraa rahi i roto i te hoê taata ta‘u i farerei matamua ahuru matahiti i ma‘iri a‘e nei. Ua haere mai oia i te hoê amuiraa tĭtĭ i reira ho‘i ta’na tamaiti i paturuhia ai ei melo no te peresideniraa apî o te hoê tĭtĭ. E ere teie metua tane i te melo no te Ekalesia. Ia oti ta’na tamaiti i te faataahia, ua tauahi atu ra vau i teie metua tane e ua haapoupou ia’na no te hoê tamaiti maitai roa. E i muri iho, ua parau atu ra vau ma te mata‘u ore e : « Te vai ra te mahana e hinaaro ai oe ia taatihia teie tamaiti i ni‘a ia oe e ta oe vahine i roto i te hoê hiero mo‘a. E ia tae mai ho‘i taua mahana ra, e oaoa roa vau ia rave i taua taatiraa ra no oe ».

I roto i te mau matahiti i muri mai aita vau i ite i teie taata. E ono hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua haere maira oia e ta’na vahine i ta‘u piha ohiparaa. Ua haapoupou maira oia ia‘u e ua faati‘a maira i to’na maere rahi i mua i ta‘u titauraa ia’na i tera rat au. Aita oia i tau‘a rahi roa i te reira e tae roa mai i te taime a fifi ai to’na tari‘a. Ua ite a‘e ra oia e, te taui ra to’na tino, e te poto atoa maira ïa to’na tau i ni‘a i te fenua nei. I te pae hopea ra, ua turi roa to’na tari‘a. I te reira atoa taime ua faafariuhia oia e ua tomo mai i roto i te Ekalesia.

I roto i taua farereiraa no matou ra, ua faati‘a poto noa mai oia i to’na tauiraa hope : « Ia turi roa ïa to‘u tari‘a i reira e haapa‘o ai i te faufaa rahi o ta oe parau poro‘i. Ite a‘e ra vau i to‘u hinaaro rahi ia taatihia i ni‘a ia‘u te mau taata tei herehia e au. Ua ti‘amâ vau i teie nei e ua ineine. E nehenehe anei ta oe e rave i taua taatiraa ra ?7 Ua rave au i te reira ma te mauruuru rahi i te Atua.

I muri a‘e i te tupuraa taua huru faafariuraa ra, ua tae mai te varua. E nehenehe te heheuraa a te taata hoê ia tupu i te rahi e ia riro ei imiraa na te Varua. Te auraa no te parau ra, « imi » maori râ, e ote, e faataa, e aore râ, e faataa ê.8 Te horo‘a no te imiraa a te varua o te hoê ïa horo‘a no te ra‘i mai.9 Na te reira e tauturu i te mau melo o te Ekalesia ia ite i te mau mea aore e itehia, e ia tape‘a i te mau mea e ore e ite-mata-hia.

E ti‘araa to te mau ppisekopo ia farii i taua horo‘a ra no te arai i te mau ohipa imiraa i te feia veve e te utuuturaa i te feia nava‘i ore. Na roto i taua horo‘a ra, e nehenehe ta te mau tuahine ia ite i te mau peu o te ao nei e ia ite i te mau peu haapa‘oraa ore e aore râ, fifi. E nehenehe ta te mau melo ia ite varua i rotopu i te mau faanahoraa faaiteite e te morohi vitiviti, e te mau mea nehenehe o te faateitei e o te vai maite.

E mea titauhia te ite varua i roto i te mau haapiiraa faufaa rahi i horo‘ahia mai e te peresideni John Taylor e râ ê te tau.10 Ua haapii mai oia i te mau peresideni tĭtĭ, te mau episekopo e ia vetahi ê : « E mana to te mau taata e mau nei (i teie mau toro‘a) ia farii i te parau a te Atua ia au i te mau ohipa o ta ratou peresideniraa, ia ti‘a ho‘i ia ratou ia rave papû atu â i Ta’na ra mau opuaraa. Aore roa te hoê o te mau piiraa e aore râ, te mau toro‘a i roto i te autahu‘araa i faataahia no te maitai, no te faaho‘iraa e no te roo o te feia tei mau i te reira, ua horo‘ahia râ no te faatupu i te mau opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra e no te patu i te Basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. E imi… tatou i te ite i te hinaaro o te Atua, e i muri iho, e rave i te reira; e ia hi‘o e, te ravehia anei te reira e te mau taata i raro a‘e i ta tatou ti‘aauraa ».11

No te fariiraa outou tata‘itahi i te heheuraa no to outou iho mau hinaaro e ta outou mau hopoi‘a, te vai ra te tahi mau arata‘iraa i haamauhia. Te ani nei te Fatu ia outou ia faahotu i « te faaroo, te ti‘aturi, te aroha e te here, ma te mata rotahi i te hanahana o te Atua ». I muri iho, na roto i « te faaroo, te viivii ore, te ite, te hitahita ore, te faaoroma‘i, te aroha taea‘e, te huru paieti, te aau aroha, te haehaa i te aau, (e) te itoito » aueue ore, e ti‘a ia outou ia ani, e horo‘ahia mai ta outou; e patoto, e iritihia mai te opani ia outou na.12

E tuati tamau te heheuraa no ô mai i te Atua ra i Ta’na ture mure ore. Aita roa’tu te reira e taa ê atu i Ta’na ra parau haapiiraa. E ohie te fariiraa i te reira mai te mea e, te vai ra te faatura i te Atua. Ua horo‘a mai te Fatu i teie haapiiraa :

« O vau o te Fatu, e aroha to‘u e te here nei ho‘i au ia ratou o te mata‘u mai ia‘u nei, e e mea au na‘u te faatura ia ratou o te tavini mai ia‘u mai te parau-ti‘a e te parau mau ho‘i e tae noa’tu i te hopea.

« E rahi roa to ratou utu‘a e to ratou hanahana e vai â te reira e a muri noa’tu.

« E heheu mai au ia ratou te mau parau aro atoa, (e) to‘u hinaaro no ni‘a i te mau mea atoa no to‘u basileia ».13

Aita e titauhia ia tae mai te taatoaraa o te heheuraa i te taime hoê ra. E riro i te tae mai maa vahi iti i te hoê taime, e te tahi vahi iti i te tahi atu taime. « Inaha ho‘i, te na ô maira te Fatu ra te Atua: e horo‘a vau i te mau faaue i te mau tamarii a te taata, e ua na ni‘a iho i te faaue, ua a‘o, e ua na ni‘a iho i te a‘o, te tahi vahi iti i ô nei, e mai reira ho‘i ei ô te tahi vahi iti; e ao to ratou te faaroo i ta‘u parau, e te horo‘a i te tari‘a i ta‘u a‘o, e haapii ho‘i ratou i te parau paari, no te mea e horo‘a’tu â vau ia’na i tei farii maira ».14

Ua faaite mai te mau peropheta i te mau mea ta ratou i ite a farii ai ratou i te heheuraa. Ua faaite mai o Iosepha Semita e o Olive Tautere e « ua iritihia mai te paruru no to maua feruriraa, e ua faaarahia mai te mau mata no to maua ite ».15 Ua papa‘i te peresideni Joseph F. Smith : « A feruri hohonu ai au i teie mau mea o tei papa‘ihia, ua araara ihora te mata o to‘u nei iteraa, e ua parahi mai ra te Varua o te Atua i ni‘a ia‘u ».16

E mea ti‘a i te feia mo‘a atoa o te mau mahana hopea nei ia farii i te heheuraa no ratou iho. Te vai mau ra te titauraa manihini ia ani, ia imi e ia patoto no te farii i te arata‘iraa hanahana, i te mea e, te ora nei te Atua e o Iesu te Mesia ora. Te vai mau nei taua titauraa ra i te mea e, teie Ta’na Ekalesia ora.17 E ua haamaitaihia tatou i teie mahana no te mea o te peresideni Thomas S. Monson To’na peropheta ora. Te pure nei au ia faaroo e ia haapa‘o tatou i te a‘oraa a te peropheta, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Mataio 7:7 ; Luka 11:9 ; faahauhia te faatomaraa ; a hi‘o atoa 3 Nephi 14:7 ; Iosepha Semita iritiraa, Mataio 7:12, i roto i te faahororaa Bibilia.

  2. Moroni 10:4.

  3. PH&PF 9:8.

  4. 1 Korinetia 2:14.

  5. A hi‘o Mosia 5:2 ; Alama 5:12-14.

  6. Mosia 3:19.

  7. No teie mau huru fafariuraa ua faaoti roa ia. John Newton (1725-1807, ei hi‘oraa, ua taui to’na oraraa no te hoê taata tahito hoo taata faatîtî tei riro mai ei hoê pĭpĭ itoito a te Fatu, ei haapotoraa to’na fafariuraa ua papa‘i oia te papa‘i : « Amazing grace! (how sweet the sound) sound!) / That sav’d a wretch like me! / I te hoê taime, ua mo‘e na vau, i teie nei, ua itehia mai au, itehia ; / Ua matapô na, tera râ i teie nei te ite ra vau » (i roto (« Amazing Grace », Olney Hymns, 1779, [1779], no. 41).

  8. [Ite papû] Discern no roto mai i te parau Latino discernere, te auraa « te taa-ê-raa [aore râ] te faataaraa i roto i na mea e piti ». Te omuaraa o te parau Latino dis te auraa « hoê tuhaa », e te hopea cernere te auraa « te titi‘araa ». A hi‘o Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 11raa o te nene‘iraa (2003), [ite papû] « discern ».

  9. A hi‘o PH&PF 46:23, 26-27.

  10. I muri mai i te poheraa o te peresideni Brigham Young i te matahiti 1877, ua arata‘ihia te mau ohipa a te Ekalesia e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua tamau noa te faatereraa aposetolo tae roa i te matahiti 1880, a faati‘a-faahou-hia ai te Peresideniraa Matamua. Na John Taylor i peresideni i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te taime a farii ai i teie arata‘iraa i te 23 no fepuare 1878.

  11. I roto James R. Clark, haaputuraa, Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 vols. (1965-75), 2:307.

  12. PH&PF 4:5-6 ; faahauhia te faatomaraa ; a hi‘o atoa irava 7.

  13. PH&PF 76:5-7.

  14. 2 Nephi 28:30.

  15. PH&PF 110:1.

  16. PH&PF 138:11. I muri mai ua tae mau te heheuraa no ni‘a i te pororaa i te evanelia i te feia i pohe ma te ore i faaroo i te evanelia i teie oraraa nei (a hi‘o te mau irava 29-37).

  17. A hi‘o PH&PF 1:30.