2009
E mea here na‘u te mau tamaroa maniania
Novema 2009


E mea here na‘u te mau tamaroa maniania

A here i ta tatou mau tamaiti – noa’tu e, e mau tamaiti maniania ratou. A haapii ia ratou ia taui i to ratou oraraa.

Hōho’a
Elder Yoon Hwan Choi

Te hinaaro nei au e paraparau ia outou no ni‘a i te hoê pŭpŭ taure‘are‘a maniania tei fâ mai i roto i to‘u oraraa i te tau a episekopo apî ai au i Seoul Korea e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei. E mau tamaroa teie o tei ora na i to matou vahi. Hoê e aore râ, e piti ana‘e e melo no te Ekalesia i taua taime ra. Na tamaroa melo, o raua ana‘e te melo i roto i to raua utuafare. E hoa ana‘e ratou, e e haere mai ratou i te fare pureraa no te ha‘uti e no te farerei te tahi e te tahi. E mea au na ratou e ha‘uti i te ping-pong i roto i te hepetoma e e mea au na ratou te mau ohipa arearea i te mahana maa. Te rahiraa o ratou e ere i te mau piahi maitai roa i te fare haapiiraa, e e rave rahi te taata e parau e e mau tamarii faahuehue ratou.

E metua tane apî au e piti a‘u tamaroa, e hitu e e iva matahiti i taua taime ra. Aita vau i ite eaha te ti‘a ia‘u ia rave no taua mau taure‘are‘a ra. E mau tamarii ha‘uti roa ratou, e no reira, i te hoê mahana, ua ani mai ta‘u vahine, o Bon-Kyoung, ia‘u e, eita anei e ti‘a ia matou e taui i te paroita, e nehenehe ïa i ta maua na tamaroa e hi‘o i te mau hi‘oraa maitai o te tahi atu mau taure‘are‘a. Ua feruri e ua pure au i te Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia‘u ia imi i te rave‘a no te tauturu i teie mau taure‘are‘a. I te pae hopea, ua faaoti au e tamata e e haapii ia ratou nahea ratou e taui i to ratou oraraa.

Ua puta maira te hoê orama maramarama i roto i to‘u feruriraa. Ua mana‘o vau e, mai te mea e riro mai ratou ei misionare, e taui ïa to ratou oraraa. E mai taua taime ra, ua anaanatae roa vau e ua tamata i te parahi i piha‘iho ia ratou i te mau taime atoa, ma te haapii ia ratou i te faufaa o te ohipa misionare, e e nahea ia faaineine no te hoê misioni.

I taua taime ra, ua tonohia mai o Elder Seo, hoê misionare rave tamau, i roto i ta matou paroita. Oia te hoê taure‘area tei paari i roto i te Ekalesia e mai te hoê Autahu‘araa Aarona apî ua amui atu i roto i te hoê pŭpŭ himene feia apî tamaroa e to’na mau hoa. Ua farerei oia i taua mau taure‘are‘a maniania ra i roto i ta matou paroita. Ua haapii o Elder Seo i te mau haapiiraa misionare i te mau tamaroa e ere i te melo, e ua haapii atoa oia ia ratou i te mau himene ta’na i ite. Ua tapŭpŭ oia i taua mau taure‘are‘a maniania ra e toru taata e maha taata himene e ua horo‘a i te i‘oa ra te pŭpŭ himene Hanaro, oia ho‘i « ia riro ei hoê ». Ua oaoa ratou ia himene amui, tera râ, ua titauhia ia matou te faaoroma‘i « rahi » no te faaroo ia ratou ia himene.

E matara noa to maua fare i te mau melo i te mau taime atoa e hinaaro ai ratou e haere mai. Fatata pauroa te hopea hepetoma e haere mai taua mau taure‘are‘a ra i te fare, e i te tahi atoa mau mahana i roto i te hepetoma. Ua faatamaa e ua haapii maua ia ratou. Ua haapii maua ia ratou i te mau parau tumu o te evanelia e tae noa’tu i te faaohiparaa i te evanelia i roto i to ratou oraraa. Ua tamata maua e horo‘a ia ratou i te hoê hi‘oraa atea no to ratou oraraa amuri a‘e.

Pauroa te taime ia haere mai ratou i te fare, e himene ratou. Mea huru mauiui te taria ia faaroo i to ratou reo puai. Tera râ, ua tamau noa maua i te haapoupou ia ratou no te mea, e mea au a‘e te faaroo ia ratou i te himene i te hi‘o ia ratou ia rave i te ohipa ino.

Ua tamau noa teie mau ohipa i te tupu e rave rahi matahiti. Te rahiraa o teie mau feia apî tamaroa ua paari mai ratou i roto i te evanelia e ua tupu a‘e ra te hoê semeio. I muri mai, ua bapetizohia e iva o te mau tamaroa e ere i te melo. Ua taui te mau tamaroa maniania e te ha‘uti ei mau « faehau apî itoito ».1

Ua tavini ratou i te hoê misioni, ua farerei i te hoê tamahine nehenehe i roto i te Ekalesia e ua faaipoipo i roto i te hiero. Oia mau, e ere hoê â to ratou mau titauraa a tavini ai ratou i te hoê misioni, a haere ai i te haapiiraa, e a faaipoipo ai, tera râ, ua vai haapa‘o noa ratou no te mea ua hinaaro ratou i te faaroo i to ratou feia faatere e ia mauruuru te Faaora ia ratou. I teie nei, e utuafare oaoa to ratou e te mau tamarii tei fanauhia i roto i te fafauraa.

E iva tamaroa maniania tei riro mai e 45 melo itoito i roto i te basileia o te Fatu, ma te tai‘o atoa i ta ratou vahine e te mau tamarii. E feia faatere ratou i teie nei i roto ta ratou mau paroita e te mau tĭtĭ. E episekopo hoê, e piti te tavini ra i roto i te episekoporaa, hoê te tavini ra ei melo apooraa teitei, e e piti e peresideni Feia Apî Tamaroa. Te vai ra hoê e taata faatere misioni paroita, hoê e papa‘i parau faatere, e hoê e orometua haapii séminaire. Ei pŭpŭ, ua tamau noa ratou i te himene amui, e te tahi faahou semeio – e mea tano to ratou reo i teie nei !

E piti parau tumu tei tauturu i teie mau taure‘are‘a ia riro mai te mau tamaiti a Helamana.2 Noa’tu e, e ere te mau metua vahine o te mau tamaroa i te melo no te Ekalesia e aita hoi i ite i te parau na te Fatu, ua riro te feia faatere o te autahu‘araa ei mau metua tane no ratou, e te mau vahine a te feia faatere ei mau metua vahine no ratou.

Teie na tamaroa e iva – E pii au ia ratou « te mau Tamaroa na te Fatu » – ua haapii ratou e, e haamaitaihia ratou mai te mea e, e faaroo ratou i te feia faatere o te Ekalesia noa’tu e, i te tahi taime aita ratou i taa maitai. Ua riro ratou mai ia Adamu, to tatou metua tane matamua, i to’na pûpûraa i te tusia i te Fatu ra, ani maira te melahi e, « eaha oe i pûpû ai i te mau tusia i te Fatu ? E ua parau atu ra Adamu ia’na ; aita vau i ite maori râ, ua faaue mai te Fatu ia‘u ».3

Ua haapii atoa ratou e, e mea faufaa roa ia haere i ta ratou mau pureraa. Ua parau te peresideni Ezra Taft Benson i roto i ta’na a‘oraa tei parauhia Te Feia Apî no te Ti‘araa Matahiapo Hanahana, « e arata‘i au i to outou hi‘oraa i ni‘a i te faufaa o te haereraa i ta outou mau pureraa taatoa. E horo‘a mai te haere-tamau-raa i te mau pureraa a te Ekalesia i te mau haamaitairaa eita e roaa ia outou na roto i te tahi atu rave‘a ».4 A haere ai ratou i ta ratou mau pureraa, ua farii te mau tamaroa i te here rahi o te Fatu e ua haapii ratou e nahea ia faaohipa i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu o te Ekalesia i roto i to ratou oraraa i te mau mahana atoa. Ua haapii atoa ratou e nahea ia amui i roto i te mau pureraa ma te oaoa rahi e te poupou.

I teie nei, e toru â maua tamaroa, tai‘o atoa te tamaiti apî roa tei fanauhia i te taime a episekopo ai au. A paari mai ai ta maua mau tamaroa, ua riro taua na iva tamaroa ra ei feia faatere no te paroita e no te tĭtĭ, e ei orometua haapii e ei feia faatere no ta maua mau tamaiti. Ua haapii ratou i ta maua mau tamaiti e i te tahi atu mau tamaiti mai ta‘u i haapii ia ratou i to ratou tau tamarii faahuehue ra. Ua here ratou i ta maua mau tamaroa apî mai ta‘u i here ia ratou. Teie mau tamaroa maniania e te ha‘uti i tahito ra, ua riro mai ei mau aito na ta maua mau tamarii. E mea au na ta maua mau tamaroa ia pee i to ratou hi‘oraa maitai ia riro mai ei mau misionare faahiahia, ia faaipoipo mai i te mau hoa maitai i roto i te hiero.

Ua tamau noa teie feia apî tamaroa i te faauru i to maua utuafare. A piti ava‘e i ma‘iri a‘e nei, ua faatupu ta matou paroita i te hoê faaoaoaraa misionare i te hoê pô mahana maa ma te titau manihini i te mau taata atoa, tae noa’tu i te mau utuafare afa melo. No ho‘i noa mai nei ta maua tamaiti apî roa, o Sun-Yoon, na te hoê puhaparaa na te feia apî i te pae avatea i taua mahana ra. Ua parau oia eita oia e haere i te ohipa faaoaoaraa a te misionare no te mea e ere oia i te melo no te hoê utuafare afa melo, e ua rohirohi roa oia. Aita oia i haere mai i te faaoaoaraa. Ua niuniu ta‘u vahine ia’na e ua faataa ia’na e, ua titau-manihini-hia te taatoaraa i taua ohipa ra. Ua parau maira oia e, « ua ite au, tera râ, eita vau e haere mai i teie mahana », e ua tapu i te niuniu.

I muri noa a‘e i te haamataraa o te pureraa i taua pô ra, ua tomo mai o Sun-Yoon e ua parahi i piha‘iho i to’na mama ma te maniania ore. Ua muhumuhu atu ra i to’na mama na ô atu ra, « i muri noa iho i to‘u tapuraa i te niuniu, ua haamana‘o a‘e ra vau i to‘u aniraa ia papa e, eaha te mea i manuïa roa ai te pŭpŭ himene Hanaro i roto i to ratou oraraa. Ua parau mai oia ia‘u e, no to ratou haapa‘o i te mau parau a te feia faatere o te Ekalesia e ua haere tamau noa ratou i te mau pureraa a te Ekalesia.Tera te taviri i taui ai to ratou oraraa e ua faariro ia ratou ei feia manuïa ». Ua parau faahou ta‘u tamaiti e, « i tera iho taime, ua puta maira te mau parau a to‘u metua tane i roto i to‘u upoo, e ua faaoti a‘e ra vau e haapa‘o i te reira mau parau no te mea te hinaaro nei au i te hoê utuafare oaoa mai to ratou e ia manuïa i roto i to‘u oraraa ».

E te mau taea‘e here, a here i ta tatou mau tamaiti noa’tu e, e mau tamaiti maniania. A haapii ia ratou ia taui i to ratou oraraa. Te mau « tamaiti a Helamana » no teie tau, e ere ïa no roto noa mai i to tatou mau utuafare faufaa rahi i roto i te Ekalesia, oia atoa ra te mau feia apî faafariu-apî-hia e aita e metua i roto i te evanelia. O Outou e ta outou mau vahine to ratou mau « metua maitai »5 e tae roa’tu i te taime e riro mai ai ratou e mau tamaiti a Helamana.

E mauruuru rahi e te oaoa to‘u ia ite i ta outou faatereraa here no ta tatou mau tamaroa. Teie mau taure‘are‘a, e mau tamaiti ana‘e ratou na tatou. Ia haapa‘o ana‘e tatou ia ratou, ia faateitei ia ratou, e ia tauturu ia ratou, e tupu te mana‘o i roto ia tatou mai ta Ioane i parau ra, « aita’tu o‘u oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapa‘o ra tau mau tamarii i te parau mau ».6

E te mau taure‘are‘a e, e mata na i te faaroo i te parau a te feia faatere o te Ekalesia e ia riro mai ia Adamu tei ore i titauhia ia ite tamau noa i te tumu « no te aha », tei oaoa râ i te haapa‘oraa. A haere tamau i ta outou mau pureraa. Mai te mea e na reira outou, e haapii mai outou ia faaineine i to outou ananahi e, e manuïa outou. O outou te mau tamaroa tei fanauhia i roto i te Ekalesia e o outou atoa tei tomo mai i roto i te Ekalesia, o outou te nuu a te Fatu. E riro mai outou ei mau misionare faahiahia e ei mau metua tane parau ti‘a no ananahi no to outou utuafare. E haamaitai mai te Metua i te Ao ra ia outou ia roaa te hoê utuafare oaoa. E ananahi hanahana to outou i roto i te evanelia, e mai te mau tamaiti a Helamana, e hopoi mai outou i te oaoa mure ore ia tatou paatoa.

Te here nei au ia outou e ua ite au e, ua here to tatou Metua i te Ao ra ia tatou paatoa, no reira, ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, o Iesu Mesia, ei Faaora no tatou. O te peresideni Thomas S. Monson to tatou peropheta ora o te arata‘i nei ia tatou na te e‘a ti‘a. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o Alama 53:20-22.

  2. A hi‘o Alama 56:10.

  3. Mose 5:6.

  4. Ezra Taft Benson, « To the ‘Youth of the Noble Birthright,’ » Ensign, Me 1986, 44 ; faahauhia te faatomaraa.

  5. 1 Nephi 1:1.

  6. 3 Ioane 1:4.