Inisitituti
Lesona 26 Anomea mo Sauniuniga o le Vasega: Avea Atili e Pei o Iesu Keriso


“Lesona 26 Anomea mo le Sauniuniga o le Vasega: Avea Atili e Pei o Iesu Keriso,” O Iesu Keriso ma Lana Talalelei e Faavavau Anomea a le Faiaoga (2023)

“Lesona 26 Anomea mo le Sauniuniga o le Vasega,” O Iesu Keriso ma Lana Talalelei e Faavavau Anomea a le Faiaoga

Ata
Ua auauna atu Iesu Keriso i se tagata e lē tagolima

Lesona 26 Anomea mo le Sauniuniga o le Vasega

Avea Atili e Pei o Iesu Keriso

I le taimi o le galuega a le Faaola i le olaga nei, “Na ia augani mai i tagata uma ina ia mulimuli atu i Lana faataitaiga.” (“O Le Keriso Soifua: O Le Molimau a le Au Aposetolo,” ChurchofJesusChrist.org). O le taumafai e mulimuli i le faataitaiga a Iesu Keriso ma avea atili e faapei o Ia o se malaga o le olaga atoa. E faasolosolo mālie ona tatou faataunuuina e ala i le fesoasoani a le Faaola (tagai Moronae 10:32). A o e suesue i mea o loo i lenei lesona, mafaufau i se mea e mafai ona e faia e faamausali atili ai au taumafaiga ia avea faapei o le Faaola.

Vaega 1

O le a le ituaiga tagata e finagalo le Alii ou te avea ai?

E le’i leva ona uma le galuega a le Faaola i sa Nifaē ma sa Lamanā, ae faaali atu Iesu Keriso i Ona soo faato’ā valaauina e toasefululua. Sa Ia aoao atili i latou i Lana talalelei ma aoaoina i latou e uiga i o latou tiutetauave (tagai 3 Nifae 27:13–26). Ona fetalai atu lea o le Faaola: “O lea, o a ituaiga o tagata e tatau ona outou i ai? E moni, ou te fai atu ia te outou, e pei lava o a’u nei” (3 Nifae 27:27).

Ata
Keriso ma Au Soo Sa Nifaē e Toatolu, saunia e Gary L. Kapp

O lenei valaaulia ia “avea” e pei o le Faaola ua tuuina atu i soo uma. Na aoao mai Elder Dale G. Renlund o le Korama a Aposetolo e Toasefululua:

Ata
Elder Dale G. Renlund

Pe a tatou filifili ia papatiso, tatou te amata i le ave i o tatou luga o le suafa o Iesu Keriso ma filifili e faailoa i tatou lava faatasi ma Ia. Tatou te tautino atu ia avea faapei o Ia ma ia atiina’e Ona uiga paia. (“Tautinoga Mausali ia Iesu Keriso,” Liahona, Nov. 2019, 23)

Faaalu se minute e mafaufau loloto ai i nisi o uiga o le Faaola. E ono fesoasoani le maimoa i le vitiō “Christlike Attributes” (2:53).

O le tautinoga ia avea e faapei o le Faaola e aveina i tatou i talaatu o le iloaina e uiga ia te Ia. Sa aoao mai Peresitene Dallin H. Oaks o le Au Peresitene Sili:

Ata
Peresitene Dallin H. Oaks

I se faatusatusaga i faalapotopotoga o le lalolagi, lea e aoao ai i tatou ina ia iloa se mea, ua lu’iina i tatou e le talalelei a Iesu Keriso ia avea ma se mea. …

O le talalelei a Iesu Keriso o se fuafuaga lea ua faaali mai ai ia i tatou le auala e avea ai ma tagata ua finagalo lo tatou Tama Faalelagi e avea ai. (“The Challenge to Become,” Liahona, Ian. 2001, 32)

Sa saunoa Ezra Taft Benson e uiga i la tatou sailiga ia avea faapei o le Faaola:

Ata
Peresitene Ezra Taft Benson

O lena alii [po o se tamaitai] e silisili ma sili ona faamanuiaina ma fiafia o lona olaga e sili ona latalata i le mamanu a Keriso. E leai se mea e faia e lenei tulaga i le tamaoaiga faalelalolagi, malosi, po o mamalu. Na o le pau le suega moni o le maoae, faamanuiaina, fiafia, o le tulaga latalata lea e mafai ona avea ai se soifuaga e faapei o le Matai, o Iesu Keriso. O Ia o le ala sa’o, le upumoni atoatoa, ma le ola manuia. (“Jesus Christ—Gifts and Expectations,” Ensign, Tes. 1988, 2)

Ata
faifeautalai o loo talanoa ma se tagata matua
Ata
aikona, talanoa

Talanoa e Sauniuni ai mo le Vasega

Mafaufau i se tasi e te iloa o se faataitaiga o se tagata faa-Keriso. Mafaufau e aapa atu ia i latou ma fesili atu ia i latou pe na faapefea ona faamanuiaina i latou e ala i le taumafai e mamanu o latou olaga i le Faaola.

Vaega 2

O a ni mea e mafai ona ou faia ina ia avea atili ai e faapei o Iesu Keriso?

Na aoao mai Elder Scott D. Whiting o le Fitugafulu e uiga i le faagasologa o le avea atili e faapei o Iesu Keriso:

Ata
Elder Scott D. Whiting

O le malamalama i le apoapoaiga ia avea faapei o Ia e lelei, ae o lena malamalama e manaomia ona fuifui lua ma se naunautaiga e liua i tatou lava, i le tasi le la’a i le taimi, e faatoilalo ai le tagata natura. Ina ia atia’e le manao, e tatau ona tatou iloa pe o ai Iesu Keriso. E tatau ona tatou iloaina se mea e uiga i Lona tagata, ma e tatau ona tatou vaavaai mo Ona uiga paia i tusitusiga paia, o sauniga tapuai, ma isi nofoaga paia. A o amata ona tatou iloa atili e uiga ia te Ia, o le a tatou vaaia Ona uiga paia o atagia mai i isi. O le a faamalosi’auina ai i tatou i a tatou lava taumafaiga, auā afai e mafai ona maua e isi, i nisi itu, Ona uiga paia, tatou te mafaia foi. (“Avea e Faapei o Ia,” Liahona, Nov. 2020, 13)

E pei ona aoao mai Elder Whiting, e mafai ona tatou maua uiga o Iesu Keriso i tusitusiga paia uma (tagai, mo se faataitaiga, Mataio 5:3–11; Alema 13:28; Mataupu Faavae ma Feagaiga 4:5–7). Na aoao mai foi le Aposetolo o Peteru e faapea o le “mana paia” o le Faaola e mafai ai ona tatou maua le “natura paia” o le Faaola (2 Peteru 1:3, 4).

Ata
aikona, suesue

Suesue e Sauniuni ai mo le Vasega

Faitau le 2 Peteru 1:4–8, ma mafaufau e faailoga ia uiga paia e mafai ona tatou maua ma atiina a’e faatasi ai ma le fesoasoani a le Faaola. (Tagai i le vaega “E te Fia Aoao Atili?” mo nisi manatu.)

Atonu o nisi taimi e te lagona ai le lofituina po o le lotovaivai pe a e faatusatusaina oe lava i le Faaola. I taimi faapena, ia manatua e oo lava i le Faaola “sa le’i maua e ia le atoatoaga i le amataga, ae sa maua e ia le alofa tunoa mo le alofa tunoa” (Mataupu Faavae ma Feagaiga 93:12). E mafai ona e maua le olioli i le alualu i luma faateleina.

Manatua e lē mafai ona e faia na o oe lenei mea. Na aoao mai Peresitene Dieter F. Uchtdorf, a’o avea ma Fesoasoani i le Au Peresitene Sili:

Ata
Peresitene Dieter F. Uchtdorf

O uiga faa-Keriso o ni meaalofa mai le Atua. E lē mafai ona atiina a’e e aunoa ma Lana fesoasoani.

O le fesoasoani e tasi lea tatou te manaomia uma lea ua tuuina fua mai ia i tatou e ala i le Togiola a Iesu Keriso. O le i ai o le faatuatua ia Iesu Keriso ma Lana Togiola o lona uiga o le faalagolago atoa atu lea ia te Ia—faalagolago i Lona mana faavavau, atamai, ma le alofa. … I le saili atu ina ia avea atili e faapei o le Faaola, e moomia ai ona tatou toe iloiloina o tatou olaga e lē aunoa ma faalagolago i le ala o le salamo moni, ma faalagolago i le atoatoa ona lelei o Iesu Keriso ma faamanuiaga o Lana Togiola. (“Avea e Faapei o Iesu Keriso,” Liahona, Ian. 2009, 8, 9)

Ata
aikona, mafaufau loloto

Mafaufau Loloto e Sauniuni ai mo le Vasega

O a ni luitau ua e oo i ai, pe e ono oo i ai, pe a taumafai e atiina a’e uiga faa-Keriso? E faapefea ona fesoasoani le Alii ia te oe, pe na faapefea ona Ia fesoasoani ia te oe, ia avea atili e faapei o Ia?

Vaega 3

O le fea uiga faa-Keriso e finagalo le Alii ou te taulai i ai i le atiina a’e?

A o e mafaufau e uiga i uiga faa-Keriso e te manao e atiina a’e, faailoa ou malosiaga ma vaivaiga. E mafai ona e faaaogaina gaoioiga nei e aoao ai e faailoa ai le uiga e te manao e taulai i ai i le taimi nei.

Ata
aikona, tusi faamaumau

Faamaumau Ou Manatu

  1. Faailoa mai se uiga e atiina a’e. Mafaufau ma le agaga tatalo i se uiga faa-Keriso e finagalo le Alii e te atiina a’e atili. Atonu e aogā le faamae’aina o le “Gaoioiga o Uiga” o loo maua i le Tala’i La’u Talalelei: O Se Taiala mo le Galuega Faafaifeautalai ([2019], 132).

  2. Aoao mai i le Faaola. Mafaufau pe faapefea ona faaalia e Iesu Keriso le uiga ua e filifili e galue ai. E mafai ona e maua ma faitau e uiga i se faataitaiga o lenei uiga paia i tusitusiga paia. A o e tomanatu i le faataitaiga a le Faaola, tusifaamaumau mea ua e aoaoina.

  3. Faailoa mai se faataitaiga faaonapo nei. Mafaufau i se tasi e te iloa o loo faaalia le uiga ua e filifili e galue ai. Mafaufau e talanoa i lena tagata ma aoao le mea na fesoasoani ia te ia e atiina a’e ai lenei uiga. Tusifaamaumau ou manatu ma lagona.

Ia saunia e faasoa atu se mea na e aoaoina mai lenei aafiaga i le taimi o le vasega.

A o faaauau pea ona e galue agai i le atiina a’e o uiga faa-Keriso, ia iloilo e lē aunoa lou alualu i luma. Aua e te faatusatusaina oe lava i isi. Olioli i mea iti e manuia ai. Aoao mai au mea sese. Talitonu o le a tuuina atu e le Faaola le fesoasoani ma le malosi a o e taumafai ia avea atili e faapei o Ia.

Ata
o se alii talavou o loo tatalaina se faitotoa mo se fafine ma se tamaitiiti