2006
Te hiero, no ni‘a ïa i te mau utuafare
Novema 2006


Te hiero, no ni‘a ïa i te mau utuafare

Ia haere mai outou i te hiero e hohonu atu â to outou here i to outou utuafare o ta outou i ore na e na reira.

Mai ta te peresideni Hinckley i parau iho nei, no haamo‘a-noa-hia tura te 123 hiero a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei na te peresideni Hinckley i Sacramento, Kalifonia. E tavini teie hiero nehenehe roa hau atu i te 80.000 mau melo maitai no te Ekalesia i Sacramento e i te mau area e haaati ra ia’na. Ua tae mai hau atu i te 168.000 feia mata‘ita‘i i te hiero i te opani iriti. Ua parauhia ia ratou e, e nehenehe ratou e haafatata’tu i te Faaora ia Iesu Mesia i roto i teie fare nehenehe i te tahi atu vahi o te ao nei. Ua ite ta tatou mau melo e, e mea na roto Ia’na ratou e roaa’i te hau e te ti‘aturi o te paturu ia ratou e i to ratou mau utuafare i roto i teie ao hepohepo.

Ia haere mai outou i te hiero e hohonu atu â to outou here i to outou utuafare o ta outou i ore na e na reira. Te hiero, no ni‘a ïa i te utuafare. A rave rahi ai maua ta‘u vahine o Karen i te ohipa i roto i te hiero, ua rahi atoa to maua iho here e to maua here i ta maua mau tamarii. Aita te reira i faaea noa i reira. Ua na reira atoa maua i to maua mau metua, mau taea‘e e mau tuahine e te mau fetii fatata e tae noa’tu i ta maua mau mootua! O te Varua ïa te reira no Eliaha oia te varua no te ohipa aamu utuafare e ia faaûruhia e te mau muhumuhuraa a te Varua maitai i te faafariuraa i te aau o te mau metua i te tamarii e te aau o te tamarii i to ratou mau metua. Na roto i te autahu‘araa ua ti‘a i te tane e te vahine ia taatihia, e e taatihia’tu te mau tamarii i to ratou mau metua no teie tau e no te tau e amuri atu i reira hoi te utuafare e riro ai ei utuafare mure ore e e ore ai e faataahia i roto i te pohe.

I to maua ta‘u vahine riroraa ei na metua apî e te mau tamarii rii i te fare ua titau maua i ta maua mau tamarii ia tamau aau i te mau Hiro‘a Faaroo. Te re e horo‘ahia no te rave faaotiraa i te reira, e haere ïa oia e orihaere e o papa. Ua oaoa roa maua i te mea ua faaoti ta maua na tamarii paari e toru i teie titauraa. I te tamauraa ta maua tamaiti e hitu matahiti i na Hiro‘a Faaroo e ahuru ma toru ra, ua parahi maua no te faaau i te pô maua e nehenehe ai e haere. Tera râ, ua rahi roa ta‘u ohipa, e te faaoaoaraa e te mau hopoi‘a no te Ekalesia, e no reira, no te maororaa e piti hepetoma, aita ta‘u i nehenehe e faataa i te hoê pô ia nehenehe maua ta‘u tamaiti ia haere e orihaere. Ua oto roa oia. Area râ, ua itehia ia‘u e, i roto i te oire ta matou e noho ra, te vai ra te hoê vahi hautiraa popo e tere i te pô taatoa. Ua faaau oioi a‘era maua i te tai‘o mahana e ua maiti i te haamata i ta maua faaoaoaraa i te hora 5 i te poipoi. Ua opua maua i te ti‘a i te poipoi hora 4, ia tamaa e i reira ïa maua e pou atu ai i te oire.

I te taeraa mai taua mahana ra, ua ueue mai te hoê taata i to‘u tapono i te poipoi roa e a tamata’i au i te araara i to‘u na mata, faaroo ihora vau i ta‘u tamaiti i te parauraa e, « Ua hora e Papa » ? Hi‘o ihora vau i ta‘u uati, e hora 2 noa â i te poipoi !

Na ô atura vau e « A haere e ta‘oto e ta‘u Tamaiti, aita â i hora ».

Hoê hora i muri mai, ua tupu faahou te ohipa mai teie te huru, « Papa, papa, ua hora » ? I te piti o to‘u faaueraa ia’na e haere e ta‘oto, ua ite roa vau i to’na oaoa.

I te hora 4 i te poipoi, ua ti‘a mai maua e ua tamaa e ua haere i te vahi hautiraa. Ua arearea maitai maua.

Ahiri a‘e e, e nehenehe teie ohipa e tupu tamau noa e te taatoaraa o ta‘u mau tamarii, aita râ e nehenehe. E ere au mai te tahi mau metua o te mana‘o pinepine e e hoi faahou.

Mai ia outou, aita vau e hinaaro ia ere i te hoê noa‘e o ta‘u mau tamarii. Te hinaaro nei au ia vai amui noa matou e to‘u utuafare e amuri noa’tu. E horo‘a mai te hiero ia tatou te ti‘aturiraa hau atu no te tamau e no te haamaitai i to tatou auraa e tae noa’tu i muri mai i teie oraraa. Te mana no te taatiraa e faaohipa i roto i te hiero, e fafau mai te reira i te mau haamaitairaa hau atu.

« Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e – e aita roa’tu oia i haapii a‘e i te hoê haapiiraa papû mai teie te huru – te taatiraa mure ore o te mau metua faaroo e te mau fafauraa mo‘a i horo‘ahia ia ratou no ta ratou taviniraa i roto i te Parau no te Parau Mau, e faaora te reira eiaha noa ia ratou iho, i to ratou atoa râ huaai. E riro paha te tahi mau mamoe i te orihaere noa, area râ, tei ni‘a iho te mata o te tia’i ia ratou, e eita e maoro, e ite ratou i te rima o te Atua ia toro mai ia ratou ra, no te faaho‘i mai ia ratou i roto i te nana. E hoi mai ihoa ratou, i roto anei i teie oraraa, e aore ra, i te oraraa a muri a‘e. E titauhia ia ratou ia aufau i ta ratou tarahu i te parau ti‘a ra ; e mamae ratou i ta ratou mau hara ; e e riro paha ratou i te haere na te hoê e‘a taratara ; tera râ, mai te mea e, i te pae hopea, mai te tamaiti puhura tao‘a tei tatarahapa, e arata‘i atu te reira ia ratou i te fare o te hoê metua aau here e te faaore hapa, aita ïa i faufaa ore te mauiui ta’na i farerei ».1

E ere anei teie mau parau i te mau parau apî faaitoito no te mau metua tei taatihia ta ratou mau tamarii i ni‘a iho ia ratou ?

E hi‘o ana‘e tatou i te tahi atu â mau haamaitairaa o te hiero. Te fare o te Fatu o te hoê ïa haapûraa i mua i to te ao nei. Ua faaite te mau melo no Sacramento i teie mana‘o i mua i ta ratou mau manihini : « I te tahi mau taime, ua î roa to tatou feruriraa i te pe‘ape‘a, e ua rahi roa te mau mea e titau mai nei ia tau‘a atu tatou i te reira atoa taime, e no reira, aita e maramarama faahou to tatou feruriraa. I roto i te hiero, mai te mea ra ê, ua iriti-ê-hia te repo o te faanevanevaraa, ua pee ê te mahu e te rupehu, e ua nehenehe ia tatou is ‘hi‘o’ i te mau mea o tei ore e ti‘a ia tatou ia hi‘o na mua’tu ».2

Te piha tiretiera i roto i te hiero o te hoê ïa vahi no te hau, no te maniania ore e no te nehenehe. E ra‘i no te hau i reira te hoê e ite ai i te maramarama, e feruri hohonu ai, e pure ai e e farii i te here o te Metua i te Ao ra e o te Faaora. A feruri ai tatou e a mana‘ona‘o ai i roto i te hiero, e rotahi to tatou mau mana‘o i ni‘a i ta tatou mau vahine e i te mau melo tata‘itahi o to tatou utuafare.

I roto i te 2 Samuela 22:7 e tai‘o tatou i te mau parau a Davida, « Ua ti‘aoro vau ia Iehova i ta‘u atiraa ra, ua pii hua vau i ta‘u Atua : e ua faaroo oia i ta‘u reo i to’na ra nao ; e ua tae roa ta‘u parau i to’na tari‘a ». E vahi te hiero no te heheuraa no te taata iho o te haamaitai ia tatou i roto i ta tatou ti‘aauraa.

Ua faaite te peresideni Hinckley ia tatou e, « mai ta to tatou Faaora i horo‘a i To’na ora ei tusia faaora no te mau taata atoa, e na roto i te reira i riro ai Oia ei Faaora no tatou, oia’toa tatou, i roto i te hoê faito iti noa, ia faaŏ tatou i roto i te ohipa monoraa i roto i te hiero, e riro mai tatou ei mau faaora no te feia i te tahi pae mai aita ratou e haere ra i mua maori râ, ia ravehia te hoê mea no ratou e te feia i te fenua nei »3.

E taviniraa rahi roa teie o ta tatou e horo‘a no te mea, e rahi roa’tu te natiraa o to tatou mau taea‘e e tuahine o tei reva atu, i ni‘a ia tatou.

E vahi te hiero no te ite i te Metua e i te Tamaiti. E vahi i reira tatou e ite ai i te hanahana i pihai iho ia tatou. Teie te taparu a te Peropheta Iosepha Semita : « Te a‘o nei au ia outou paatoa… ia imi hohonu atu â i roto i te mau mea maere o te Atuaraa ».4 E ihea tatou e imi ai ? I roto i te fare o te Atua.

Ia riro tatou ei mau taata haere hiero e ei mau taata here i te hiero. Te faaite nei au i to‘u iteraa papû e, te hiero no ni‘a ïa i te utuafare. E te faaite papû atoa nei au e, te faaite papû nei te mau mea’toa e ravehia i roto i te hiero no Iesu Mesia. E itehia To’na hi‘oraa maitai no te here e no te taviniraa i reira. O te hiero To’na fare mo‘a. Ua ite au e o Oia te Tamaiti a te Atua, to tatou Faaora, to tatou Taraehara, to tatou Arai, e to tatou avota i pihai iho i te Metua. Te here nei Oia ia tatou e te hinaaro nei ia oaoa to tatou mau utuafare e ia riro ei hoê e a muri noa’tu. Te hinaaro nei Oia ia tatou paatoa ia itoito i roto i To’na hiero.

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te Mau Nota

  1. To Orson F. Whitney, faahitiraa i te peropheta Iosepha Semita i roto i te Conference Report, no Eperera 1929, 110.

  2. Boyd K. Packer, « The Holy Temple », Tambuli, Tiunu 1992, 23 ; Ensign, Fepuare 1995, 36.

  3. Discourses of President Gordon B. Hinckley, Volume 2: 2000-2004 (2005), 265.

  4. History of the Church, 6:363.