2006
A ti‘a mai i ni‘a, e te mau taata o te Atua
Novema 2006


A ti‘a mai i ni‘a, e te mau taata o te Atua

Na roto i te reira autahu‘araa ua titau-atoa-hia ïa ia vai ti‘amâ noa i mua i te reira.

E te mau taea‘e here e, e au outou mai te hoê rima ahu no te autahu‘araa. Ua oomo outou i te ahu uouo, e ua ineine no te haere i te ohipa. E ua hora ihoa no te haereraa i te ohipa.

Aue te nehenehe teie hi‘oraa. Ua î roa teie Pû Amuiraa rahi i to’na ra faito, e te haapurorohia nei ta matou mau parau na te ao atoa nei. Eita e ore e, teie paha te haaputuputuraa rahi roa a‘e no te mau tane o te autahu‘araa aitâ i itehia a‘e nei. Te haapoupou atu nei au ia outou, e te mau taea‘e, outou i amui mai i teie avatea.

Aita i maoro a‘e nei ua faarooraa vau i roto i te afata teata i te himeneraa a te Pŭpŭ Himene Tane no BYU. Ua himene ratou i te hoê himene nehenehe mau tei parauhia « A ti‘a i ni‘a, e te mau taata o te Atua ». Ua papa’ihia te reira i te matahiti 1911, na William P. Merrill, e ua itehia mai ia‘u te hoê papa’iraa no te reira i roto i ta tatou buka himene.

E itehia i roto i to’na mau paraparau te varua o te mau himene peretane tahito tei papa’ihia e Charles Wesley e te tahi atu mau taata. Teie te mau parau:

A ti‘a i ni‘a, e te mau taata o te Atua !

Faaru‘e i te mau mea faufaa iti

A horo‘a i te aau e te varua e te mana‘o e te puai

No te tavini i te Arii o te mau Arii.

A ti‘a i ni‘a, e te mau taata o te Atua !

I roto i te hoê pŭpŭ tahoê

A haamata i te rohi amui i roto ma te autaeae

Faaore i te tau o te hara.

A ti‘a i ni‘a e te mau taata o te Atua !

Te tia’i nei te Ekalesia ia outou’

Aita i rava’i to’na puai no te ohipa ;

A ti‘a i ni‘a e a faateitei ia’na !

A ti‘a i ni‘a e te mau taata o te Atua !

A pee i to’na haerea.

Ei taea‘e no te Tamaiti a te taata,

A ti‘a i ni‘a e te mau taata o te Atua !

(« Rise Up, O Men of God », Hymns, no. 324, irava toru i roto i The Oxford American Hymnal, nene‘iraa a Carl F. Pfatteicher (1930), no. 256]

E mea ohie roa te faaohiparaa o te mau papa’iraa mo‘a i ni‘a ia tatou, e te mau taea‘e. Hoê hi‘oraa, ua faahiti o Nephi ia Isaïa i te na oraa e : « Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na‘u e ; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra » (1 Nephi 20:18 ; a hi‘o atoa ia Isaïa 48:18).

Ua riro te mau parau a Lehi ei piiraa maramarama maitai i te mau tane e te mau tamaroa atoa o te autahu‘araa. I parau mai oia ma te puai rahi : « A ara mai na, e au na tamaiti e; a ahu na i te haana tama‘i o te parau-ti‘a. A ueue atu ai i te mau fifi i ruruuhia’i orua na, a haere mai ai i rapae i te pouri, a ti‘a i ni‘a mai i te repo mai » (2 Nephi 1:23).

Aita hoê tane e aore ra, hoê tamaroa i roto i teie amuiraa rahi i teie pô eita ta’na e nehenehe e haamaitai i to’na oraraa. Ia tupu mau te reira e ti‘a ai. Inaha hoi, te mau nei tatou i te autahu‘araa o te Atua. Mai te mea e, e tamaroa tatou tei farii i te Autahu‘araa a Aarona, ua ti‘a ïa ia tatou ia fana‘o i te utuuturaa a te mau melahi no te arata‘i e no te haapii, no te haamaitai e no te paruru ia tatou. E ere anei teie i te hoê ohipa faahiahia e te nehenehe. Mai te mea e, ua horo‘ahia te Autahu‘araa a Melehizedeka ia tatou, ua horo‘a-atoa-hia mai ïa ia tatou te mau taviri no te basileia e tei roto atoa hoi i te reira te mau puai mure ore. Ua faaite mai te Fatu i te reira mau puai i te taime a tuu ai Oia i To’na rima i ni‘a i te upoo o Ta’na ra mau pĭpĭ.

Na roto i te reira autahu‘araa ua titau-atoa-hia ïa ia vai ti‘amâ noa i mua i te reira. Eita ta tatou e nehenehe e farii i te mau mana‘o repo. Eiaha tatou e rave i te mau peu faufau. Eiaha roa’tu tatou ia faahapahia i te mau huru ohipa hamani ino atoa. E ti‘a tatou i ni‘a a‘e i te reira mau mea. « A ti‘a mai na e te mau taata o te Atua ! » e a tuu atu i te reira mau mea i muri ia outou, e riro ïa te Fatu ei arata‘i e ei turu no outou.

Ua parau mai te peropheta Isaïa e, « Eiaha e măta‘u; tei pihai-atoa-iho vau ia oe; o vau hoi to oe Atua: e faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe ; oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau ti‘a ra » (Isaïa 41:10).

Te tahi pae o outou e te mau taurearea, mai te mea ra e, mea au na outou ia faanehenehe-haapa‘o-ore noa ia outou. Ua ite au e, e parau huru fifi rii teie, tera râ, te ti‘aturi nei au e, e ere te reira i te mea tano no te mau taurearea tei faatoro‘ahia i te autahu‘araa mo‘a a te Atua. I te tahi taime, e tu‘ati ta tatou huru paraparau i te huru o to tatou ahuraa. Te parau nei tatou i te parau tano ore na roto i te faahiti-faufaa-ore-noa-raa i te i‘oa o te Fatu. Ua pato‘i etaeta te Atua i te reira.

Ua papû ia‘u e, ua faaroo a‘e nei outou i teie aamu no te peresideni Spencer W. Kimball, noa’tu râ, e faati‘a faahou atu vau i te reira ia outou. Tei roto oia i te fare ma‘i, ua tapuhia. Ua rave te tuati ma‘i taurearea tane ia’na e ua tuu i ni‘a i te rohuira e ua tura’i ia’na. Ia tae oia i roto i te ascenceur (paepae hivi) ua tito te ro‘i huira i te tuati e i reira, tuhi ihora oia ma te faaohipa i te i‘oa o te Fatu.

Noa’tu e te afa-taoto-rii-noa ra â te peresideni Kimball, parau roa maira oia e, « Ahani na, ahani na! To‘u te reira Fatu ta oe e faahiti-hape ra i te i‘oa ».

Vai a‘era te hoê maniania ore rahi, e i muri iho, muhumuhu a‘era te taurearea ra ma te reo haehaa e, « Te tatarahapa nei au » (A hi‘o The Teachings of Spencer W. Kimball, ed. Edward L. Kimball [1982], 198).

Te faafariu nei au i to outou feruriraa i ni‘a i te tahi atu mea ta‘u e haape‘ape‘a rahi nei. I roto i te heheuraa ua horo‘a te Fatu i te mana i teie mau taata ia titau ratou i te rahiraa ite e ti‘a ia ratou ia titau. E mea maramarama maitai Ta’na parau no ni‘a i te reira. Te vai nei râ te tahi ohipa fifi e tupu nei. Ua faaite mai te taea‘e Rolfe Kerr, peresideni no te faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia, ia‘u e, i roto i te fenua Marite nei, fatata e 73 i rahiraa tamahine e haafetiahia nei i roto i te haapiiraa tua rua, ia faaauhia i te 65 i rahiraa tamaroa. E rahi a‘e te tamaroa e faaru‘e nei i te haapiiraa i te tamahine.

Fatata rii i te faito e 61i ni‘a i te hanere tamaroa e faao nei ia ratou i roto i te fare haapiiraa tuarua i muri noa iho i te haapiiraa tua tahi, ia faaauhia i te 72 i ni‘a i te hanere no te mau tamahine.

I te matahiti 1950, e 70 i ni‘a i te hanere o te taata i faao ia ratou i roto i te fare haapiiraa tua rua e mau tane ïa, e e 30 i ni‘a i te hanere e mau vahine ïa; ia tae i te matahiti 2010 te faaite nei te mau numera e, e 40 i ni‘a i te hanere e mau tane, e e 60 i ni‘a i te hanere e mau vahine.

Ua hau atu te rahiraa vahine e roaa nei te parau tuite bachelor i te rahiraa tane mai te matahiti 1982 mai, e hau atu te parau tuite master mai te matahiti 1986 mai ra.

Na roto i teie mau numera, te ite maitai nei tatou e, e mea maitai a‘e te mau vahine i te mau tane i roto i te parau no te haereraa i te haapiiraa. E no reira, te parau nei au i te feia apî tamaroa, a ti‘a i ni‘a e a haavî ia outou iho ia roaa te mau maitai o te haapiiraa ia outou. Hinaaro anei outou e faaipoipo i te hoê tamahine tei mua roa to’na ite haapiiraa i to outou ? Te parau nei tatou i te parau no te « amui-auraa ». I to‘u mana‘oraa, e tano te reira parau no te haapiiraa.

Taa ê noa’tu te reira, na to outou ite haapiiraa e haapuai i ta outou ohipa taviniraa i roto i te Ekalesia. Ua ravehia te tahi tuatapaparaa tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, e ua haapapû mai te reira e, rahi noa’tu te ite haapiiraa, rahi noa’toa’tu te faroo e te haaraa i roto i te ohipa o te faaroo.

I faahiti atu na vau i te tahi a‘e nei taime i te parau no te hoho‘a e te peu faufau. E mea ohie roa te reira i te riro mai ei peu faatîtîraa ino rahi aita’tu. Te hinaaro nei au e tai‘o atu i te hoê rata ta‘u i farii na te tahi taata tei roohia i te reira ati i papa’i mai :

« Te hinaaro nei au e faaite atu ia oe i te hoê mea o te ore roa e ti‘a ia‘u ia faaite i te tahi atu taata. E tane au, e 35 matahiti te paari. No te tuhaa rahi o to‘u oraraa ua vai au i raro a‘e i te faatîtîraa a te hoho‘a e te peu faufau. E haama rahi toia faaite atu i te reira… tera râ, te rahiraa o te reira fifi to‘u, ua tuea noa ïa i te fifi o te taata inu ava e aore ra, o te taata amu raau taero…

« Te tumu rahi i papa’i atu ai au ia oe, no te parau atu ïa e, eita e hope ta te Ekalesia a‘o i te mau melo ia haapae i te hoho‘a e te peu faufau. Ua haamata vau i te ite i te reira mau buka i to‘u tamariiriiraa. Na te hoê fetii tane paari a‘e ia‘u i rave ino ia‘u, e i faaohipa i te hoho‘a e te peu faufau no te faafariu ia‘u. Ua ite papû vau e, teie iteraa to‘u i te peu tane e te vahine e te peu faufau i to‘u apî-roa-raa ra, o te tumu ïa o to‘u tîtîraa i teie mahana.

« Te feruri nei au e, e mea huru havarevare rii te feia e paturu nei i te ohipa imiraa faufaa o te hoho‘a e te peu faufau ia parau ana‘e ratou e, tei roto teie i te parau no te ti‘amâraa o te mana‘o. Aita to‘u e ti‘amâraa faahou. Ua ere au i to‘u ti‘amâraa no te mea, aita i maraa ia‘u i te aro i taua ino ra. Ua riro teie mai te hoê herepata no‘u, e aita vau e mana‘o nei e, e matara faahou vau i rapae i te reira. Mai te mea e ti‘a ia oe, mai te e ti‘a ia oe, mai te mea e ti‘a ia oe, taparu atu oe i te mau taea‘e o te Ekalesia, eiaha e haapae noa, e haamou roa râ i te mau mea atoa e riro ei tumu no te hoho‘a e te peu faufau i roto i to ratou oraraa. Taa ê noa’tu te mau mea ite-ohie-hia, mai te mau buka e te mau ve‘a, mea ti‘a ia ratou ia tatara i te mau reni haapurororaa « cable » i roto i to ratou fare. Ua ite au i te mau taata e rave rahi te vai ra ta ratou teie reni, e te parau nei ratou e, e nehenehe ta ratou e tinai i te mau mea tano ore, tera râ, e ere te reira i te parau ti‘a…

Ua riro te hoho‘a e te peu faufau e te parau hape ei ohipa matarohia i roto i to tatou nei oraraa, no reira, tei te mau vahi atoa te mau rave‘a no te reira mau mea. Ua ite au i te mau ve‘a hoho‘a faufau i te pae purumu e i roto i te mau faaru‘eraa pehu. E mea ti‘a ia tatou ia paraparau i ta tatou mau tamarii e ia haamaramarama ia ratou i te ino rahi o teie mau mea, e ia faaitoito ia ratou ia haapae i te hi‘o i te reira ia ite atu ratou i te reira…

« No te faahoperaa, peresideni Hinckley, faarii mai oe, ia pure oe no‘u e no te tahi atu mau taata i roto i te Ekalesia tei riro atoa paha mai ia‘u nei, ia roaa ia‘u te itoito e te puai ia upootia i ni‘a i teie ino ri‘ari‘a.

« Aita e ti‘a ia‘u ia tuurima i to‘u i‘oa, e te ti‘aturi nei au e, e taa oe i te tumu no te reira ».

E mauhaa faahiahia roa te rorouira ia faaohipa-maitai-ana‘e-hia oia. Mai te mea râ e, e faaohipahia oia no te mata’ita’i i te hoho‘a faufau, e aore ra, no tera mau tau‘araa parau te tahi e te tahi, e aore ra, no te tahi atu mau huru tumu o te arata‘i i te taata i roto i te mau peu hairiiri, e aore ra, te mau feruriraa iino, i reira ïa e titauhia ai te puai i te taata no te haavi ia’na iho no te tupohe i te reira.

Ua parau mai te Fatu e : « A tamâ ê atu na outou i te ino rahi e vai nei i rotopu ia outou na ; a haamo‘a mai na outou ia outou iho i mua ia‘u nei » (PH&PF 43:11). Aore roa hoê taata e hape i te auraa o teie mau parau.

I muri a‘e ra, ua parau faahou oia e: « O te mau mea rii tumu ra o te puhaparaa ïa no te Atua ; oia ïa, o te taata nei hoi te puhaparaa no te Atua, oia te mau hiero; e o te reira hiero o tei haaviiviihia ra, na te Atua ïa e haamou atu i te reira hiero ra » (PH&PF 93:35). Aita roa hoê iti a‘e papû ore i ô nei. Ua parau papû mai te Fatu e, ia atuatu tatou i to tatou tino tahuti nei e ti‘a ai, e ia haapae i te mau mea atoa e haaviivii ia’na.

Ua fafau mai Oia ia tatou tata’itahi i te hoê parau fafau rahi. Te na ô ra Oia e : « Ia vai haehaa noa oe ; e na te Fatu to oe Atua e arata‘i ia oe na to oe rima ra, e e horo‘a’tu ia oe te pahonoraa i ta oe mau pure » (PH&PF 112:10).

E i muri a‘e ra: « E horo‘a ’tu te Atua ia outou te ite na roto i to’na Varua Mo‘a, oia ïa, na roto i te horo‘a-parau-ore-hia na te Varua Maitai, o te ore i heheuhia mai mai te haamataraa o te ao nei e tae noa mai i teie nei â » (PH&PF 121:26).

E mea maitai a‘e no tatou paatoa ia haapii i te oraraa o te Fatu e ia tamata ia haapa‘o i Ta’na mau parau e Ta’na mau ohipa. E mea maitai atoa a‘e no tatou ia haapii i te oraraa o te Peropheta Iosepha Semita. Na roto i to’na hi‘oraa, e nehenehe ta tatou tata’itahi e haapii papû no ni‘a i to tatou iho huru.

E au mau taea‘e e, te faaite papû nei au i te parau mau o teie mau huru maitai mure ore. Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e tautoo tatou no te haamaitai i to tatou oraraa, e ite-papû-hia te hotu o te reira. Ia haamaitai mai te Atua ia outou, outou tata’itahi, e au mau taea‘e here. No teie mau mea atoa, te faaite papû nei au ma te haehaa e te oaoa, i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.