2006
Te ture no te tuhaa ahuru
Novema 2006


Te ture no te tuhaa ahuru

Te ani manihini atu nei au ia outou ia tuu i to outou ti‘aturiraa i roto i te Fatu, e mai Ta’na iho i parau : « Ei tamataraa te reira ia‘u nei ».

E riro ta‘u mau parau i teie nei avatea ei hoê titau manihiniraa i te feia atoa tei ore â i noaa ia ratou te hoê iteraa papû no ni‘a i te aufauraa ti‘a i te tuhaa ahuru. E rave rahi mau tumu te faaohipahia nei no te oreraa e aufau i te tuhaa ahuru, mai te mau haamau‘araa rû no te taote, te mau tarahu, te mau tata’iraa no te pereoo uira e aore râ no te fare, te mau haamau‘araa no te haapiiraa e no te parururaa. E mea mau roa teie nei mau fifi, e oia atoa te tahi atu mau titauraa mai teie te huru, e orahia nei e e faaruruhia nei e rave rahi, aore râ te rahiraa o tatou nei, i te mau mahana atoa. Te haateimaha nei teie nei mau titauraa i ta tatou mau faufaa moni iti e mai te mea eita tatou e riro ei mau tiaau paari no teie nei mau faufaa, e riro te reira e haafifiraa ia tatou ia aufau i ta tatou tuhaa ahuru i te Fatu. Eita e ti‘a ia haafaufaa ore hia te ore raa e haapa‘o i teie nei ture mure ore e eita hoi te reira e haamarirau noa i to tatou tupuraa varua e nehenehe atoa râ te reira e faaiti i te mau haamaitairaa no te pae tino e no te pae materia o ta tatou hoi e nehenehe e fana‘o mai te mea e haapa‘o tatou i taua ture ra.

Mai ta te peresideni Spencer W. Kimball i parau i te hoê taime, « Te haamaramarama mai nei te Fatu i ŏ nei e te tuhaa ahuru e ture ïa na’na e ua titauhia te reira i ta’na atoa mau taata o te apee atu ia’na. E e hanahana e e haamaitairaa na tatou, e e parururaa e e fafauraa na tatou, e e haamaitairaa rahi roa na tatou ia haapa‘o i teie nei ture a te Atua. Ia ore tatou e haapa‘o i te taatoaraa o teie nei titauraa te faaereraa ïa tatou ia tatou iho i te mau fafauraa e te tuu nei tatou i te hiti i te hoê ohipa faufaa rahi. E hara ïa te reira, e ere te hoê ohipa tei mo‘ehia aita e hopearaa ».1

No reira, eaha ïa te tuhaa ahuru ? Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i Ta’na tatararaa : « E e riro teie te haamataraa i te ahururaa a ta‘u mau taata. E ia oti te reira, o ratou o tei aufau i te ahururaa mai te reira e aufau ïa ratou i te tuhaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai i te mau matahiti atoa; e e riro teie ei ture tumu ia ratou ra e a muri noa’tu ».2 A hi‘o na e ere te tuhaa ahuru te hoê noa horo‘araa na roto i to te taata noa hinaaro, e ere atoa te piti ahururaa aore râ te tahi atu tuhaa no ta tatou apî i te matahiti aore râ ta tatou moni ava‘e.

Ua parau te peresideni Howard W. Hunter mai teie huru : « Te parau noa nei te ture ‘te ahururaa no ta ratou apî.’ Te auraa o te apî o te moni apî, te monoraa, te rahiraa. O te moni ava‘e ïa a te taata rave ohipa, te moni apî no roto mai i te tereraa no te hoê tereraa ohipa, te rahiraa a te taata o te faatupu aore râ o te hamani, aore râ te moni apî a te hoê taata no roto mai i te tahi ê atu imiraa moni. Ua parau te Fatu e e ture tamau ïa te reira ‘e a muri noa’tu’ mai mutaa ihora ».3

Nahea te tuhaa ahuru e faaohipahia ai ? E aufau te mau melo haapa‘o maitai o te Ekalesia i ta ratou tuhaa ahuru i te hoê melo no ta ratou peresideniraa amaa aore râ no ta ratou episekoporaa no te paroita. I raro a‘e i te arata‘iraa a te peropheta a te Fatu, e haaputuputuhia e e faaohipahia teie mau faufaa moni no te aufau i te tupuraa e te tereraa o te Ekalesia na te ao taatoa nei. Te mau hi‘oraa no te faaohiparaa i te mau moni no te tuhaa ahuru o te paturaa ïa o te mau hiero, te aufauraa i te ohipa misionare na te ao taatoa nei, te paturaa e te atuaturaa i te mau fare pureraa e te tahi atu mau opuaraa maitai.

No te aha te Fatu e titau ai i To’na nunaa ia aufau i te tuhaa ahuru ? Te Fatu o to tatou ïa Metua Tane e, mai to tatou Metua Tane, te here nei Oia ia tatou. No te mea te here nei Oia ia tatou, e hinaaro Oia ia haamaitai ia tatou i te pae tino e te pae varua. A faaroo na i te tahi o Ta’na mau faahitiraa parau mai tei papa’ihia i roto i te mau papa’iraa mo‘a : « A haapa‘o mai na e a faaroo hoi, o outou o ta‘u nei mau taata, te na reira mai nei te Fatu ra e to outou ra Atua, o outou o ta‘u i oaoa ia haamaitai atu i te mau haamaitairaa hau a‘e i te rahi i te mau haamaitairaa’toa ».4 E te tahi atu â : « No te mea te na o mai nei te Fatu – o vau, o te Fatu, e aroha to‘u e te here nei hoi au ia ratou o te măta‘u mai ia‘u nei, e e mea au na‘u te faatura ia ratou o te tavini mai ia‘u mai te parau-tia e te parau mau hoi e tae noa’tu i te hopea ».5

No te faati‘a Ia’na ia ninii i Ta’na mau haamaitairaa i ni‘a i Ta’na mau tamarii ma te au e te aifaito maitai, ua haamau te Fatu i te mau ture o te faatere i taua mau haamaitairaa Ta’na e hinaaro ia tatou paatoa ia oaoa. Ua heheu mai Oia i teie nei mau ture i Ta’na peropheta no te Faaho‘iraa mai : « Te vai nei te hoe ture, o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao, ei nia iho i te reira te mau haamaitairaa atoa i faatumuhia’i – E ia noaa mai ia tatou te hoe haamaitairaa no o mai na i te Atua ra, ua na roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture i faatumuhia’i no te reira ».6 E, faahou â : « Ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra ; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira ».7

Ua ite te Fatu mai te omuaraa mai e, e faaruru tatou, Ta’na mau tamarii, i te mau tamataraa i te pae tino e te pae varua i roto i teie oraraa tahuti nei. Oia mau, ua riro teie nei mau tamataraa ei tuhaa faufaa rahi no teie nei hi‘opo‘araa tahuti. Ua ite Oia e e hinaaro tatou i Ta’na mau haamaitairaa i roto i te taatoaraa o to tatou mau oraraa eiaha noa no te upootia i ni‘a i ta tatou iho mau tamataraa, no te fana‘o atoa râ i te tahi oraraa maitai, e tae noa’tu, i te ruperuperaa.

No reira mai hoi te ture no te tuhaa ahuru, o tei haamauhia mai te haamataraa mai â. Te ite nei tatou na roto i te mau papa’iraa mo‘a e ua haamaitaihia o Aberahama na roto i to’na haapa‘oraa i teie nei ture e te vai nei â teie ture ia tatou i teie nei mai tei parau-faahou-hia mai e te Faaora i roto i to’na tere farerei i te mau taata no teie nei fenua Amerika, fatata e 2000 matahiti i teie nei :

« Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau tao‘a i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei ; e tamataraa te reira ia‘u nei, te parau maira te Fatu sabaota ra, i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te ra’i ra, a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou.

« E no outou e a‘o atu ai au i te amu ra, e eiaha oia e amu i te maa o to outou fenua ; e ore hoi ta outou vine e auparahia i to outou fenua, te parau maira te Fatu sabaota ra.

« E parauhia outou e to te mau fenua toa, o te maitai ; e riro outou ei feia nehenehe, te parau maira te Fatu sabaota ra ».8

Auê ïa ture faahiahia e ! O oia o tei ore noa i mau i te mana e te mau rave‘a no te haamaitai i ta’na mau tamarii i te pae tino e te pae faufaa, o te hinaaro atoa râ ia na reira, ua horo‘a mai ïa Oia ia tatou te taviri no taua mau haamaitairaa tei titauhia e tei hinaarohia e tatou. Teie nei taviri o te ture ïa no te tuhaa ahuru. Oia mau, mai ta te peresideni James E. Faust i parau, « Te mana‘o nei paha te tahi e eita e nehenehe ia ratou ia aufau i te tuhaa ahuru, ua fafau râ te Fatu e e faaineine Oia i te hoê rave‘a no tatou ia haapa‘o i te taatoaraa o Ta’na mau faaueraa. E titauhia no te aufau i te tuhaa ahuru te hoê ou‘araa faaroo i te haamataraa… E haapii tatou i te parau no te tuhaa ahuru na roto i te aufauraa i te reira. Oia mau, te ti‘aturi nei au e e nehenehe ta tatou e ofati i te vêvêraa na roto i te faaho‘iraa na roto i te faaroo i te tuhaa a te Fatu no te tao‘a iti i mauhia e tatou ».9 E to‘u mau taeae e to‘u mau tuahine here e, e ti‘a roa ia tatou ia haapa‘o i te ture.

Teie nei te titau-manihini-raa : Ia ratou o te ore â i riro ei feia aufau ti‘a i te tuhaa ahuru, te titau manihini nei au ia outou ia haamata i teie nei mahana i te aufau i ta outou tuhaa ahuru ti‘a i te Fatu na roto i to outou taata faatere no te autahu‘araa. Te ani manihini atu nei au ia outou ia aufau na mua roa i ta outou tuhaa ahuru i te Fatu, hou a aufau atu ai i ta outou mau tarahu ê atu. Te ani manihini atu nei au ia outou ia tuu i to outou ti‘aturiraa i roto i te Fatu e, mai Ta’na iho i parau : « Ei tamataraa te reira ia‘u nei ».10 A na reira ai outou e a tuu ai outou i ta outou tuhaa ahuru i te Fatu ei ohipa matamua roa o te mau mea i titauhia ia outou ia aufau, e riro mau ïa outou ei ite no te mana faito ore o te Fatu a iriti mai ai Oia i te mau haamaramarama o te ra’i e a ninii mai ai Oia i te hoê haamaitairaa « a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou ».11 I reira ïa e noaa’i ia outou to outou iho iteraa papû no teie nei ihoa ture mo‘a no te tuhaa ahuru e, a tamau noa’i outou i te haapa‘o i teie nei ture, e faa fatata rahi atu â oia ia outou i te Fatu.

Ia outou o te aufau ti‘a ra i ta outou tuhaa ahuru, te haapoupou nei au ia outou no to outou haapa‘o maitairaa. Ua riro a‘e na outou ei mau ite e ua farii outou i to outou iho mau iteraa papû no te tupuraa o te mau fafauraa a te Fatu i te feia o te haapa‘o i teie nei faaueraa e i te mau taime atoa e aufau outou i ta outou tuhaa ahuru, te rahi nei to outou iho auraroraa i te Fatu.

Te faaite atu nei au ia outou i to‘u iho iteraa papû no te ture no te tuhaa ahuru e te tupuraa mau o te mau faafaufaa ta te Fatu i horo‘a no ni‘a i teie nei ture. Ua ite au e na roto i te mau mea ta‘u iho i ite e tae mai ihoa te mau haamaitairaa e ua rahi to‘u mauruuru no te reira. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te Mau Nota

  1. « He Did It with All His Heart, and Prospered », Tambuli, Atete 1981, 3 ; « President Kimball Speaks Out on Tithing », New Era, Eperera 1981, 6.

  2. PH&PF 119:3-4.

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1964, 35.

  4. PH&PF 41:1.

  5. PH&PF 76:5.

  6. PH&PF 130:20-21.

  7. PH&PF: 82:10.

  8. 3 Nephi 24:10-12 ; a hi‘o atoa Malaki 3:10-12.

  9. « Opening the Windows of Heaven », Liahona, Tenuare 1999, 67 ; Ensign, Novema 1998, 59.

  10. 3 Nephi 24:10-12 ; A hi‘o atoa Malaki 2:10-12.

  11. 3 Nephi 24:10 ; hi‘o atoa Malaki 3:10.