2006
E tama, e faaho‘i e e haamo‘a te taraehara i to tatou oraraa
Novema 2006


E tama, e faaho‘i e e haamo‘a te taraehara i to tatou oraraa

No tatou tata‘itahi te Taraehara a Iesu Mesia. E mea mure ore Ta’na Taraehara.

I Idaho Falls, i Idaho te vaira te hoê tauraa manureva nehenehe roa. E tauraa manureva rahi roa a‘e te reira i taua fenua ra, e e mea piri atu i te Afaa no Snake River. Te haamana‘o nei au i to‘u taure‘are‘araa a hoi mai ai au na te fenua Tireni e i to‘u farii-raa-hia e to‘u utuafare i taua tauraa manureva ra i muri mai e piti matahiti taviniraa ei misionare. Hoê atoa ïa huru ohipa tei tupu na i taua vahi ra tauasini taime ia pahono te feia mo‘a faaroo i te piiraa no te haere e tavini. E tuhaa faufaa, e e tuhaa titauhia teie o te oire e o te fenua.

I piri mai i te tauraa manureva o te hoê atoa ïa tuhaa faufaa e te nehenehe o te oire. O te Aua ïa no Freeman. E tahe teie Tahora Pape no Snake River na ropu i teie nei Aua e piti maile. Te vaira te vahi hahaereraa na roto i teie nei aua e pee atu ai i teie tahora pape rave rahi maile te atea.

Rave rahi mau ta fenua to teie Aua matie no Freeman, rave rahi mau tahua tu‘eraa popo, te mau vahi hautiraa na te mau tamarii, te mau vahi tamaaraa no te mau farereiraa utuafare, te mau tumu raau e te mau tiare huru rau i te mau vahi faafaaearaa no te mau tane e vahine. Ia hi‘o ti‘a hia mai i raro i te pape mai te aua mai, e itehia te hiero hanahana no Idaho Falls, e û uouo e te mâ te ti‘a noa ra i ni‘a i te tupuai mou‘a. Te maniania o te taheraa pape o te Snake River i roto i ta’na faarariraa i te heipuni no te faatupu i te nehenehe rahi ei faatianianiraa i te taata. Te hoê teie o te mau vahi au-roa-hia e au no te hahaere na muri iho i to‘u hoa here, o Lynette; no te tamaru i te tino; no te feruri hohonu; e no te feruri maite. E vahi no te hau e no te faauru.

Eaha te tumu vau i parau ai no teie tauraa manureva e teie Aua no Freeman i Idaho Falls ? No te mea ua patuhia te reira i ni‘a i te hoê â tahua fenua; ua riro na teie na fenua toopiti faufaa nehenehe roa ei vahi huri raa pehu i te matamua roa.

Te hoê vahi hunaraa pehu, e vahi ïa i reira te mau pehu e tapo‘ihia’i i te repo fenua. Te tatara ra te ditionare Webster e te hoê vahi hunaraa pehu « e faanahoraa te reira no te huna i te pehu i ropu e piti me‘ume‘uraa repo no te patu i te hoê tuhaa fenua apî » (Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 11raa o te nene‘iraa [2003], 699).

Te tahi atoa tatararaa no te hoê hunara pehu o te hoê ïa « vahi e tapo‘ihia’i te pehu ei reira ïa te fenua e faîhia’i ». Te faataaraa no te parau faîhia o te « faahoiraa ïa mai te hape e aore râ, mai te haere‘a ti‘a ore, no te faaora mai te hoê huru hiaai-ore-hia » (1039).

Ua ora na vau i Idaho Falls i to‘u oraraa atoa. Ua farue atoa vau rave rahi pehu i te vahi hunaraa hau atu i te 50 matahiti te maoro.

Eaha ïa te feruriraa o te feia faatere ahiri pa‘i i te hoê mahana e ti‘a’tu vau i ni‘a i te mau puromu o te tauraa manureva no Idaho Falls e aore râ, i ropu i te mau Aua no Freeman e te hoê matini no te ô i te mau apoo rarahi ? E ia ui mai ratou ia‘u i te ohipa o ta‘u e rave ra, e pahono atu ïa vau ia ratou e, te ô nei au i te mau pehu o ta‘u i faaru‘e na no na matahiti e rave rahi.

Eita vau e maere ia parau mai ratou e, e ore e itehia ia oe ta oe iho mau pehu o tei faîhia e o tei hunahia tau matahiti i mairi a‘e nei. E mea papû ïa e parau mai ratou e, aita o‘u e tura no te ô i teie mau pehu, e e faaino ïa vau i te hoê mea nehenehe e te faufaa o ta ratou i rave i ta‘u mau pehu ra. E mea papû ia‘u e, eita roa’tu ratou e mauruuru ia‘u. Te mana‘o nei au e, e feruri ratou i te tumu vau i hinaaro ai e faaino i te hoê mea nehenehe e te faufaa na roto i to‘u titauraa i te ô i te mau pehu tahito.

E nehenehe e faaapî i te hoê oraraa o tei repo roa i te mau viivii i parauhia eita te hoê taata e mâ ia tamâhia ? E aore râ, te hoê taata o tei faaitoitohia e te parau-ti‘a area râ, ua hi‘a faahou i te hara rave rahi mau taime i mana‘o ai oia aita e rave‘a no’ na ia faaore i teie nei huru oraraa ? E aore râ, eaha ïa no te taata o tei taui i to’na oraraa aita râ e hinaaro ra i te faaore ia’na iho ?

Ei faahoho‘araa i te Taraehara a Iesu Mesia, ua haapii te peropheta Alama i te mau taata i Gideona.

« E e haere atu oia ma te faaoromai i te mauiui, e te ati, e te mau huru faahemaraa atoa ra ; e e na reira oia ia faatiahia te parau tei na ô maira e, E rave oia i te mauiui e te mau ma‘i i to’na mau taata ia’na iho.

« E e faaoromai oia i to’na poheraa, i tatara’i oia i te mau tapea o te pohe i ruuruuhia’i to’na ra mau taata; e e rave oia i to ratou paruparu i ni‘a ia’na iho ia faaîhia to’na ra aau i te aroha i au i te tino, ia ite oia na roto i te tino i te rave‘a e faaora’i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra.

« E teie nei, ua itea i te Varua te mau mea atoa ra. E faaoromai te Tamaiti a te Atua i te mamae tino nei, ia rave oia i te mau hara a to’na ra mau taata i ni‘a ia’na iho, ia parai oia i ta ratou mau hapa mai te au i te mana o to’na faaora; e teie nei, inaha, teie te ite vai ai i roto ia‘u nei » (Alama 7:11-13).

I te parauraa’toa i te Taraehara, ua haapii Iakoba te taea‘e o Nephi e : « E teie nei, ia riro te reira ei taraehara mure ore e tia’i : e ahiri aita te reira taraehara faito ore, e ore teie nei tino tahuti e riro ei tino tahuti ore ; e ua vai â te utua matamua i tae mai i ni‘a i te taata ra, e a muri noa’tu. E ahiri te reira, e pe noa’tu e e marua noa’tu teie nei tino i roto i te repo ra, e e ore ïa e ti‘a faahou mai » (2 Nephi 9:7).

No tatou tata‘itahi te taraehara a Iesu Mesia. E mea mure ore Ta’na taraehara. No te taata atoa te reira, e no outou atoa. E tamâ te reira, e faaho‘i e e haamo‘a ; oia’toa ia outou. Te auraa ïa o te parau mure ore – te rahiraa, te taatoaraa, e a muri noa’tu. Ua haapii te peresideni Boyd K. Packer e : « aita e peu, aita e hiaai rahi, aita e orureraa hau, aita e ofatiraa ture, aita e taivaraa, aita e taparahiraa taata o te ore e faaorehia, o te fafauraa te reira o te faaoreraa hara. O te fafauraa ïa o te taraehara a te Mesia » (« The Brilliant Morning of Forgiveness », Ensign, Novema 1995, 20).

Mai te hoê fenua e faîhia na roto i te ohipa e te haapa‘o maitai, te faîraa i tera tahua e tera tahua, oia’toa ïa to tatou oraraa e titauhia ia vai ara noa tatou, na roto i te faîraa tera tahua e tera tahua no te horo‘a faaora o te tatarahapa.

E roaa te inoino i te oire rahi ra o Idaho Falls ia mana‘o ana‘e te hoê taata i te ô i ta’na tahua farueraa pehu, oia’toa ïa to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia e oto raua ia maiti ana‘e tatou i te faaea noa i roto i te hara, oia horo‘ahia mai hoi te horo‘a no te tatarahapa na roto i te taraehara i nehenehe ai ia tamâ, ia faaho‘i e ia haamo‘ahia to tatou oraraa.

Ia farii tatou ma te popou e ia faaohipa i teie nei horo‘a faieie, e nehenehe ïa tatou e oaoa i te nehenehe e i te faufaa o to tatou oraraa o ta te Atua i faaho‘i na roto i To’na here faito ore e na roto i te Taraehara a Ta’na tamaiti to tatou taea‘e o Iesu Mesia.

Te faaite papû nei au e, o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua ora, e e parau mau Ta’na Taraehara, e e mea na roto i te semeio o te faaoreraa hara, i nehenehe ai Oia e tamâ faahoue tae noa’tu ia outou. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.