2006
Te fariiraa na roto i te Varua
Novema 2006


Te fariiraa na roto i te Varua

Ia faatutonu maitai tatou i te imi noaraa e i te fariiraa i te Varua, eita ïa tatou e tau‘aroa i te hoê orometua e aore râ, i te hoê taata orero o tei titau ia tatou ia haapa‘o e ia tau‘a no ni‘a i te horo‘araa a te Varua.

I te hoê poipoi a tavini ai au ei misionare i Beaumont i Texas, ua tupuhia to‘u hoa misionare i te ma‘i e ua titauhia oia ia faafaaea. No to‘u hinaaro i te pee i te a‘o a to maua peresideni misioni no ni‘a i teie ohipa, ume maira vau i te hoê parahiraa i te pae haamaramarama o to maua piha i te maha o te tahua, e haamata ihora i te tai‘o i te Buka a Moromona.

I reira, ua ŏ roa vau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e i te hoê taime, ua tae au i te pene 29 no Alama i na irava 1e te 2 :

« Ahiri au e melahi e, e roaa mai hoi ia‘u te hinaaroo to‘u nei aau, e ti‘a’i ia‘u ia haere, e ia parau ma te pu o te Atua ra, e ma te reo e rurutaina’ite fenua nei, i te piiraa’tu i te tatarahapa i te taata atoa ra !

« Oia ïa, e faaite hua’tu vau ma te reo o te patiri i te tatarahapa e te rave‘a ora i te taata atoa ra, ia tatarahapa ratou e ia haere mai i to tatou Atua, ia ore roa te oto i ni‘a i te fenua atoa nei » (Alama 29:1-2).

A feruri hohonu ai au i te mau parau a Alama, ua riro teie mau parau ei mau parau no‘u iho. Ua patoto na maua hanere mau uputa fare i Beaumont, ma te pŭpŭ i ta maua pororaa area râ, aita i manuïa maitai. I roto i te mata o to‘u feruriraa, haamata ihora vau i te mana‘o eaha pa‘i ahiri Au e melahi e ia pii i te tatarahapa ma te reo e rurutaina i te fenua. Hi‘o atura vau i rapae i te haamaramarama i te mau taata i ni‘a i te puromu i raro mai. Feruri ihora vau, eaha pa‘i ahiri Au e nehenehe e ti‘a i reira e ia anaana mai te melahi ra te huru, e ia faateitei i to‘u na rima, e ia parau ma te reo o te patiri ra. E ite atu vau i te mau patu fare ia ruru e i te mau taata ia topa i te fenua. E ia tupu teie mau mea, ia mana‘o vau, e hiaai paatoa teie feia i te faaroo i te mau mea o ta‘u e parau atu !

I reira tai‘o ihora vau i te irava i muri mai : « Inaha râ, e taata ana‘e au nei, e te hara nei au i roto i to‘u nei hinaaro ; e mea ti‘a hoi ia‘u te mauruuru i te mau mea ta te Fatu i horo‘a mai ia‘unei ra » (Alama 29:3).

Ua roaa to‘u haehaa i te mana‘oraa e ua here te Fatu i Ta’na mau tamarii atoa e te vai nei te hoê faanahoraa no Ta’na ohipa. Te mea ra i titauhia ia‘u, o te raveraa ïa i ta‘u tuhaa.

Ua roaa atoa ia‘u te haehaa ia feruri au i te mea i muri nei. I taua taime ra, ua taa roa ia‘u e e ere te mea o ta‘u i tai‘o i te hoê haavare ; e parau mau râ. Ma te mamu noa e te hau a tai‘o ai au, ua faîhia vau i te ite e te maramarama e, ua ora na teie taata o Alama, e ua hiaai atoa i te faaite i te parau poro‘i o te evanelia ia vetahi ê.

Ahiri outou i ui mai ia‘u i taua taime ra, « Ua ite anei oe e e parau mau teie ? » E pahono atu ïa vau e, « Oia mau ! » I te reira taime, ua papu roa ia‘u e ua farii au i te hoê faaiteraa na te varua no te parau mau o te Buka a Moromona.

Ia feruri au i teie nei iteraa rau – e i te tahi atu mau iteraa e rave rahi mai to teie taime ra – ua roaa ia‘u te haapapuraa i te faufaa rahi no te fariiraa na roto i te Varua. E hi‘o pinepine tatou i te faufaa o te haapiiraa na roto i te Varua. Area râ, titauhia ia tatou ia haamana‘o ua tuu te Fatu i te aifaitoraa, oia tei rahi atu â, te faufaa no te fariiraa na roto i te Varua. (A hi‘o PH&PF 50:17-22.)

Taua fariiraa ra o te hoê ïa hoho‘a niu no te evanelia. O te hoê ïa ana‘iraa i roto i teie oro‘a na roto i te reira tatou i haamauhia’i ei mau melo no te Ekalesia. Na roto i teie oro‘a, ua parauhia tatou « ia farii i te Varua Maitai ». E titauraa teie no te raveraa i te ohipa, no te fariiraa i teie horo‘a rahi.

I to‘u papu maitairaa i teie nei parau tumu, ite ihora vau e, ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te parau haapiiraa no te fariiraa. Mai ta te Peresideni Boyd K. Packer i parau, « Aita’tu e parau poro‘i e ite-pinepine-hia i roto i te papa‘iraa mo‘a rave rahi mau taime, rave rahi mau huru, i teie oia ïa, ‘A ani, e roaa ïa ia outou’ » (« Reverence Invites Revelation, » Ensign, Novema 1991, 21).

I roto roa i te hohonuraa o to tatou taime hi‘opoaraa i te tahuti nei o te maitiraa ïa ia farii ia Iesu ei Mesia. Ua haapii te Aposetolo Ioane e :

« I haere mai nei oia i ŏ na ihora, e aore to’na ihora taata i ite atu ia’na.

« Te feia atoa râ i ite atu ia’na i te faarooraa i to’na ra i‘oa, homai ra oia i te mana ra ia ratou ei tamarii na te Atua … » (Ioane 1:11-12).

Aita e nehenehe i te hoê area râ, ia feruri e mea nahea rave rahi mau horo‘a e mau haamaitairaa e haaati nei ia tatou o ta tatou i ore â i farii. Ua parau te Fatu e : « No te mea eaha ihora ïa te taata e faufaahia’i ia tuuhia’tu te hoê horo‘a ia’na ra, e ia ore hoi oia ia farii mai i taua horo‘a ra ? Inaha, e ore roa oia e oaoa i te reira mea o tei horo‘ahia mai ia’na ra, e ore atoa hoi e oaoa ia’na ra o tei tuu mai i te horo‘a » (PH&PF 88:33).

I roto i ta tatou mau pureraa o te Ekalesia, i roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a a te taata iho e o ta te utuafare, e tae noa’tu i teie mahana a faaroo ai tatou i te mau peropheta e i te mau aposetolo a te Fatu, e farii vetahi o tatou rahi atu i ta te tahi. No te aha ? Ua haapii mai au e, te feia o tei farii mau, e rave ratou e toru mea o ta te tahi e ore roa e rave.

A tahi, e imi ratou. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao arearearaa, te hoê ao mata‘ita‘iraa. Ma te feruri ore, te ite nei tatou ia tatou i te haereraa mai i teie amuiraa e aore râ, te haereraa i te pureraa ma te parau e, « Teie vau ; a faaûru mai ia‘u ». E riro tatou i te pato‘i ore i te varua.

Ia faatutonu maitai tatou i te imi noaraa e i te fariiraa i te Varua, eita ïa tatou e tau‘aroa i te hoê orometua e aore râ, i te hoê taata orero o tei titau ia tatou ia haapa‘o e ia tau‘a no ni‘a i te horo‘araa a te Varua. A haamana‘o, te fariiraa o te hoê ïa parau. O te hoê ïa parau tumu no te ohipa. O te hoê ía tuuraa parau faufaa no te faaroo.

A piti, te feia o tei farii e ite ïa. A tae mai ai i te heheuraa i roto i te feruriraa e i te aau, e ite-pinepine-hia te reira. Mai te mea eita tatou e haapii i te haapa‘o i teie mau mana‘o o te pae varua, eita ïa tatou e ite i te Varua.

I roto i te hoê tau‘araa parau e ta‘u huno‘a vahine, ua parau mai oia ia‘u e e nehenehe tatou e tauturu i te mau tamarii rii ia haro‘aro‘a i teie mau iteraa o te Varua. E nehenehe tatou e ui i te mau uiraa mai teie te huru : « Eaha to outou huru ia tai‘o amui tatou i te papa‘iraa mo‘a ? Eaha to outou mana‘o ia muhumuhu mai te Varua ia outou i te mea e rave ? » E mea maitai roa teie mau uiraa no tatou paato‘a. E faaite te reira i te hiaai no te farii.

A toru, te feia o tei farii na roto i te Varua e hinaaro ïa i te faaohipa. Mai ta te peropheta Moroni i haapii mai, no te farii i te hoê itera papu no te Buka a Moromona, e mea ti‘a ia tatou ia ui « ma te hinaaro mau » (A hi‘o Moroni 10:4). E haapii mai te Varua ia hinaaro mau tatou i te rave i te mea o ta tatou i haapii.

Ia tai‘o faahou vau i ta‘u buka aamu ia maramarama e ia haro‘aro‘a faahou atu â i to‘u mau iteraa rau o ta‘u tau misionare, feruri ihora vau e noa’tu e ua tai‘o na vau i te Buka a Moromona na mua‘e, e i te mea tei tupu i Beaumont i taua po‘ipo‘i ra o te hoê ïa mea taa ê no te mea e mea taa ê au i taua taime ra. E ere hoi au i te mea ite maitai, tera râ ua tamata vau i te imi ia ite e to‘u hinaaro o te raveraa ïa na roto i te faaroo i te mea o ta‘u i haapii mai. Ua ite roa vau i teie nei e, te vaira teie iteraa no tatou tata‘itahi i te hoê faito ti‘a mai te mea e farii tatou i te reira.

Te Buka a Moromona ra, o te parau ïa a te Atua. O Iesu te Mesia. Ua faaho‘i faahouhia mai te evanelia, e te faaea nei tatou i rotopu i te mau aposetolo e i te mau peropheta o te tau hopea nei.

Te pure nei au e, i teie mahana e ma te tamau, e haapii mai tatou ia farii maitai a‘e, ia oaoa maitai tatou i te horo‘a e « ia’na ra o tei ho mai i te horo‘a ».

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.