2006
Te haapiiraa, aore e piiraa teitei atu
Novema 2006


Te haapiiraa, aore e piiraa teitei atu

I roto i teie ve‘a no te amuiraa, ua horo‘ahia’tu te mau tautururaa ei rave‘a tauturu hau atu no te Buka Haapiiraa na te Autahu‘araa Aarona 2 e no te Buka Haapiiraa na te Feia Apî Tamahine 2. I te mau fenua aita ta ratou teie mau buka haapiiraa, te horo’ahia’tu nei ïa teie tuhaa tei tatarahia mai mai roto mai i Te Haapiiraa, Aore e piiraa teitei atu : E Rave‘a no te Arata‘i i te Haapiiraa Evanelia (ohipa no. 36123 895) no te tauturu i te feia faatere, te mau orometua haapii, e te mau metua ia haamaitai i ta ratou mau tautooraa no te haapiiraa.

Ia ite e ia pee i te Varua i roto i ta outou haapiiraa

Mai te mea ua faaineine maitai outou ia outou iho, e turama e e arata‘i te Varua Maitai ia outou i te taime e haapii ai outou. E nehenehe outou e ite i te mau mea no ni‘a i ta outou mau piahi, te mea o te ti‘a ia outou ia haapapû i roto i ta outou haapiiraa ia ratou, e nahea hoi outou e haapii pautuutu ai ia ratou. E itehia ta outou mau haaraa tuutuu ore i te taime e haapa‘o ai outou ma te haehaa i te mau muhumuhuraa a te Varua. E aravihi atoa outou i te tautururaa i ta outou mau piahi ia ite i te faaururaa a te Varua. E ineine outou ia ite i te tupuraa te mau parau a te Fatu : « No reira, o oia o te a‘o atu e o te farii mai, ua ite ïa raua te tahi i te tahi, e e haamaitahia raua toopiti e e oaoa apipiti hoi raua » (PH&PF 50:22).

Ia ite i te Varua

Ua haapii te taea‘e Dallin H. Oaks :

« Ia ite tatou e, e paraparau mai te Fatu ia tatou na roto i te Varua i To’na ra taime e i Ta’na ra raveraa… Eita ta tatou e nehenehe e faahepo i te mau mea pae varua.

« I te rahiraa o te taime, ‘Ta’na ra raveraa’ e ere ïa i te haruru patiri e aore râ te hoê maramarama anaana, o te mea râ o ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau ra e ‘te reo iti maru ra’ (Te Mau Arii I 19:12 ; 1 Nephi 17:45 ; PH&PF 85:6) … Ia ite tatou e, e mea varavara roa te Fatu ia paraparau ma te reo puai. Fatata i te mau taime atoa, e horo‘a mai Oia i Ta’na parau na roto i te muhumuhu » (« Teaching and Learning by the Spirit », Ensign, Mati 1997, 10-12).

Ia paraparau te Fatu ia tatou na roto i te Varua, i te tahi mau taime « e faatupu [Oia] i te ahu i roto i to [tatou] ouma » (PH&PF 9:8). Te tatara nei te taea‘e Oaks i te auraa o te reira ahu, oia hoi « e mana‘o au maitai e te hau no roto roa mai i te aau » (Ensign, Mati 1997, te mau api 10-12). Faatata i te rahiraa o te taime e roaa ia tatou te maramarama, te oaoa e te hau (a hi‘o Roma 15:13 ; Galatia 5:22-23 ; PH&PF 6:23; 11:13).

Ua faaite te peresideni Howard W. Hunter nahea tatou e ite ai i te mau faaiteraa rau a te Varua:

« Te pe‘ape‘a nei au ia faarirohia te putapû rahi e aore râ te roimata rahi ei raveraa na te Varua. Oia mau, e faatupu te Varua o te Fatu i te hoê putapû rahi e te roimata atoa, eiaha râ te reira mau mea ite-mata-hia ia hapehia e, o te Varua iho.

« I te mau matahiti e rave rahi, ua hi‘o vau i te mau taea‘e e rave rahi e ua ite amui matou i te mau mea varavara roa e te maere i te pae varua. Taua mau mea ra aita ïa i tuea i te tahi e te tahi e mea faufaa râ i roto i to’na tupuraa, e i te tahi mau taime – eiaha i te mau taime atoa – e tahe te roimata i te taime e tupu ai taua mau mea mo‘a ra. I te rahiraa o te taime e aore râ i te tahi mau taime e tupu te muhu ore rahi. I te tahi mau taime e tupu te oaoa. I te mau taime atoa, e apeehia taua mau mea mo‘a ra na roto i te faaiteraa o te parau mau, o te heheuraa i te aau.…

« A faaroo i te parau mau, a haapa‘o maitai i te parau haapiiraa e a vaiiho i te faaiteraa a te Varua ia tae mai i roto i to’na mau huru rau e te taa ê. A ti‘a ma te mau parau tumu pautuutu; a haapii atu na roto i te aau mâ. I reira ïa te Varua e tomo ai i roto i to outou feruriraa e i to outou aau e i roto atoa i te feruriraa e i te aau o ta outou mau piahi » (Eternal Investments [a‘oraa i te mau orometua haapii evanelia, 10 Fepuare 1989], api 3).

E arata‘i te Varua ia outou ia faaineine outou i te haapii atu

A faaineine ai outou ia outou iho no te haapii atu i roto i te varua no te pure, e a haapii ai outou i te mau papa‘iraa mo‘a, e a faaoti ai outou i ta outou ohipa no te mau mahana atoa, ia vetea to outou varua e to outou aau i te arata‘iraa a te Fatu. E farii outou i « te mau faaururaa ‘oi‘oi o te mau mana‘o » no roto mai i te Varua (Teachings of the Prophet Joseph Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith [1976], 151). E riro paha outou i te haapapû i te tahi mau parau tumu. E itehia ia outou te rave‘a maitai no te vauvau atu i te tahi mau mana‘o. E itehia ia outou te tahi mau faahi‘oraa, te tumu parau o te mau haapiiraa e te mau aamu maitai i roto i te mau ohipa ohie o te oraraa. E riro paha outou i te tura‘ihia e te varua ia ani i tera e aore râ i tera taata ia haere mai i te taime haapiiraa. E nehenehe outou e faati‘a i te hoê aamu i orahia e outou i roto i to outou oraraa. A papa‘i i te reira mau mana‘o, e a haapa‘o i te reira na roto i te pure.

Ua faati‘a te taea‘e C. Max Caldwell i teie aamu i muri nei: « I te tahi tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua faaineine au i te haapii i te hoê piha i ni‘a i te hoê tumu parau o ta‘u i mana‘o e, e mea fifi roa. I te pô na mua noa a‘e i te haapiiraa, ua pure au ia arata‘ihia vau e i muri iho, ua ta‘oto vau ma te feaa i roto i to‘u varua. I to‘u araraa mai, ua mana‘ona‘o noa vau i te hoê mea, e i muri iho i taua po‘ipo‘i ra, ua faaite atu vau i te reira i ta‘u mau piahi. I muri a‘e i te haapiiraa, ua haere mai te hoê taurearea e aparau ia‘u, o maua rii noa, ma te parau e : ‘Ua faataahia teie haapiiraa no‘u. Ua ite au i teie nei i te mea te ti‘a ia‘u ia rave.’ I muri iho, ua faaitehia vau e, ua haere mai oia i roto i te piha haapiiraa ei farereiraa matamua no’na i na matahiti e rave rahi i ma‘iri ai oia i te pureraa. E i muri iho, ua faa-afaro oia i to’na oraraa e ua tavini atoa i te hoê tau misioni. I teie mahana te ora nei oia i roto i te oaoa o te mau fafauraa o te hoê utuafare mure ore » (i roto i te Conference Report, Atopa 1992, api 40) ; e aore ra, Ensign, Novema 1992, 29-30).

E arata‘i te Varua ia outou i te taime e haapii ai outou

I te rahiraa o te taime, e haapii outou na roto i te Varua ia haapa‘o outou i te mea o ta outou i faaineine na roto i te hoê varua no te pure e no te feruriraa hohonu. E hau atu, i te tahi mau taime e mihumihu te varua i te taime e haapii atu ai outou. Mai tei fafauhia e te Fatu, e farii outou « i te hora mau ihoa, oia ïa i te taime mau ihoa i te mea ta [outou] e parau ra » (PH&PF 100:6). I te tahi mau taime, e riro outou i te tura‘ihia ia faaite i to outou iteraa papû e aore râ i te titau i te iteraa papû o vera mâ. I te taime e uiui ai te mau piahi ia outou, e riro outou i te vaiiho i ta outou haapiiraa i te hiti e ia aparau hohonu no ni‘a i taua mau uiraa ra. A haapapû e, no roto mai ihoa te reira mau faaururaa i te Varua, eiaha râ no roto noa mai i ta outou mau piahi. A apee ma te haehaa i te mea e itehia nei e outou i roto i to outou aau. A vaiiho i te Varua ia ohipa na roto ia outou ia putapû hoi te aau o ta outou mau piahi.

E nehenehe ta outou e tauturu ia vetahi e ia ite i te Varua

Ia matau outou i te reo o te Varua, i reira outou e nehenehe ai e tauturu i ta outou mau piahi ia ite i te faaururaa a te Varua. Ua parau te taea‘e Richard G. Scott e : « Mai te mea aita’tu ta outou e raveraa i roto i to outou mau auraa e ta outou mau piahi, maori râ o te tautururaa ia ratou ia haapa‘o i te muhumuhuraa a te Varua, e haamaitai ïa outou i to ratou oraraa ma te faito ore e te mure ore hoi » (Helping Others to Be Spiritually Led [a‘oraa i horo‘ahia i te mau orometua haapii evanelia i te 11 no atete 1998], 3).

E va‘u matahiti to Kristi. Ua apee oia i to’na metua tane i roto i te hoê apooraa taa ê na te mau misionare. Ei tuhaa no te apooraa, ua faaite to’na metua tane i te mau hoho‘a o Iesu Mesia e ua faaite i to’na iteraa papû no ni‘a i te Faaora. I te pae hopea o te apooraa, fariu atura o Kristi i ni‘a i to’na metua tane e na ô atura : « Te tupu nei te hiaai i roto i to‘u aau ia ta‘i ». Ua ite to’na metua tane e, ua farii oia i te faaururaa a te Varua. Tuturi ihora i mua ia’na e tapii ihora ia’na ma te parau ia’na e, te reira mau faaiteraa maru o te mau omuhumuhuraa ïa a te Varua Maitai, no te tauturu ia’na ia ite e, te mau mea o tai faaroo i taua pô ra, e parau mau ïa. Ua faaite oia i to’na iteraa papû i ta’na tamahine e, e ite oia i te mau taime atoa i te parau mau na roto i te fariiraa i taua varua marû ra o ta’na e ite ra i taua taime ra.

A faaohipa i te mau rave‘a atoa no te tauturu ia vetahi ê ia farii e ia haamauruuru no te hau e te oaoa e tupu mai na roto i te haapa‘oraa i te muhumuhuraa a te Varua.

Te mana o te parau

I to Alama, te tahu‘a rahi o te ati Nephi, iteraa e, ua faataa ê te ati Zorama ia ratou i te ati Nephi e ua rave i te mau peu ino : « Ua mauiui faahou ihora to’na aau no te ohipa ino a te feia ra ; e mea oto rahi hoi to Alama iteraa i te parau-ino i roto i to’na ra mau taata ». E hau atu i te reira, ua riro te ati Zorama ei nuu faehau rahi ino roa no te ati Nephi. « Ua mata‘u roa te ati Nephi o te faaau to Zorama i te parau i to te ati Lamana, e paruparu ai te ati Nephi ». (A hi‘o Alama 31:1-4.)

I roto i taua huru ra, e rave rahi te feia faatere e hinaaro i te rave i te mauhaa tama‘i no te haere e tama‘i. No to’na râ tau‘a i to’na mau taea‘e no Zorama, ua faaite atu o Alama i te hoê rave‘a maitai a‘e : « E teie nei, no te mea e mana rahi to te a‘oraa i te parau a te Atua ia arata‘i i te taata ia rave i te ohipa ti‘a; oia ïa, ua hau to reira mana i ni‘a i te aau o te taata i to te ‘o‘e, e to te tahi mau mea atoa te tae ia ratou ra; no reira i mana‘o ai Alama e, e mea maitai ïa ia tamata i te mana o te parau a te Atua » (Alama 31:5).

Tei roto i te parau na te Atua te faaururaa puai rahi. I te tahi mau taime e hema tatou i te mana‘oraa e, te hinaaro nei ta tatou mau piahi ia aparau tatou ia ratou i te tahi atu mau mea e aore râ e hinaaro ratou e arearea. Tera râ, ua ite te mau metua, te feia faatere, te mau orometua hahaere, te mau tuahine hahaere e te mau orometua haapii maitai i roto i te Ekalesia e, ia haapii ana‘e ratou i te parau haapiiraa na roto i te Varua, e faatupu te reira i roto i te aau o ta ratou mau piahi, i te hiaai i te mau mea na te Atua.

Eaha tatou e haapii ai i te parau na te Atua

I to Alama pororaa i te evanelia i to Zorama, ua paraparau oia i te hoê pŭpŭ taata o tei ineine i te farii i te parau na te Atua na roto i te mau ati i farereihia e ratou. Ua haapii oia ia ratou i te mana o te parau. Na roto i te haapiiraa i te mea o tai parau, i reira tatou e haroaroa maitai ai no teaha tatou e faaohipa ai i te parau na te Atua ei puna no ta tatou mau haapiiraa evanelia atoa.

Ua faaau oia i te parau i te hoê huero tei tanuhia i roto i to tatou aau. Mai te mea ua atuatu outou i to outou aua, ua ite ïa outou e, te huero o ta outou i tanu, noa’tu e mea nainai roa, e tupu ruperupe oia i muri a‘e i to’na pipi-raa-hia i te pape. No te puai rahi e vaira i roto i te hoê huero, e nehenehe te reira e faa-afâ i te hoê repo paari no te faa-oteo i to’na mau tumutumu matamua. Te reira te ohipa e tupu mai ia faati‘a tatou i te parau na te Atua ia tanuhia i roto i to tatou aau. Mai te mea eita tatou e faaru’e i te huero – e aore râ e parau-atoa-hia, mai te mea eita tatou e pato‘i i te Varua o te Fatu – e haamata te huero i te rahi e i te tupu. Ua parau o Alama : « e tupu ïa te reira i roto i to outou aau, e ia ite a‘era outou i te tupuraa, e parau ai outou i roto ia outou iho e, e huero maitai teie, oia hoi e parau maitai teie, no te mea ua faarahihia to‘u Varua : oia ïa ua haamaramaramahia to‘u mana‘o, e e mea oaoao ïa ia‘u nei » (Alama 32:28).

Ia tupu te reira i roto ia tatou, e ite ïa tatou e, e mea maitai te huero e aore râ te parau na te Atua : « Inaha râ, te oru ra, e te oteo ra, e te haamata ra hoi te huero i te tupu, ei reira outou e parau ai e, e huero maitai ïa.… E teie nei, inaha, no te mea i tamata outou i te reira, e i tanu i te huero ra, e ua oru, e ua oteo, e ua tupu hoi, ua ite papû outou e, e huero maitai ia te reira » (Alama 32:30, 33). Te na ô faahou ra o Alama i te parauraa e : « Ia faaapu râ outou i te parau, oia ïa ia faaapu outou i te raau, a oteo mai ai oia ra, na roto i to outou faaroo e ma te itoito rahi, e te faaoromai hoi, i te hi‘oraa i mua i te maa no’na ra, e aahia te reira; inaha, aita e maoro e faifai outou i te maa no’na, e faufaa rahi to te reira, e ua hau to’na monamona i to te mau mea monamona atoa ra » (Alama 32:41-42).

Ua parau te taea‘e Boyd K. Packer : « Ia haroaroa-ana‘e-hia te parau haapiiraa mau, na te reira e taui i te huru o te taata. Na roto i te haapiiraa i te mau parau haapiira o te evanelia, e ‘oi‘oi roa’tu te huru taata i te maitairaa eiaha râ na roto i te haapiiraa iho o te huru taata » (i roto i te Conference Report, Atopa 1986, 20 ; e aore râ Ensign, Novema 1986, 17). Aita e mana‘o tahuti e aore râ e mau parau tumu tei mau i teie nei mana. Aita e tai‘oraa anaanatae e aore râ e vauvauraa parau maramarama te nehenehe e haaputapu hohonu i te taata, maori râ ia fariu ratou i to ratou aau i te Mesia ra. Na roto i te haamauraa i ta tatou haapiiraa i ni‘a i te mau parau mau o te evanelia, o te reira ana‘e te rave‘a e riro mai ai tatou ei mauhaa i roto i te rima o te Atua no te tauturu i te titôraa i roto i te upoo te faaroo e arata‘i nei ia vetahi ê i te tatarahapa e Ia’na ra.

Na te haapiiraa o te parau haapiiraa e paruru ia tatou i te mau hahiraa i te pae varua. Na te reira e faaho‘i mai ia tatou i muri ia opa‘i ê tatou. Ua haamaramarama te taea‘e Russell M. Nelson e :

« E rave rahi matahiti i teie nei, a haapii ai au i te toro‘a taote i to‘u apiraa, ua ite au e rave rahi taata tei pohehia i te ma‘i o te nehenehe e ape i teie nei. I teie mahana, e patiahia te mau taata i te patia arai no te tinai i te mau fifi tei faatupu na i te hoê tau i te hapepa – e tae noa’tu hoi i te pohe. Te hoê rave‘a ta te taote no te paruru i te taata, o te rave‘a patia ïa (inoculation). E mea faahiahia teie ta‘o inoculate (patia). No roto mai te reira e piti aa o te reo Latino. A tahi te ta‘o in, to’na auraa, oia hoi ‘i roto‘. A piti te ta‘o oculus, to’na auraa, oia hoi ‘e mata.’ No reira te huriraa o te parau ra inoculation, oia hoi ‘e tuu i te mata i roto’ – no te tinai i te ma‘i.

« Na roto i te ma‘i mai te polio, e nehenehe te tino e humahia e aore râ e tu-ino-hia. Na roto i te ma‘i mai te hara, e nehenehe te varua e humahia e aore râ e tu-ino-hia. I teie nei, e nehenehe te ma‘i polio e apehia na roto i te patia arai, are‘a te ino o te hara ra, e mea taa ê ïa to’na arairaa. Eita te mau taote e nehenehe e paruru i te taata i te mau peu ino. No ô ana‘e i te Fatu ra te paruru pae varua e roaa ai – e ia au i Ta’na iho raveraa. Aita o Iesu e ma‘iti e, ‘e tuu te mata i roto’, e tuu râ te parau haapiiraa i roto. I roto i ta’na raveraa, aita e patia arai; e faaohipahia râ te parau haapiiraa no ô mai i te Atua ra – te hoê ‘mata roto’ arata‘i – no te paruru i te mau varua mure ore o Ta’na mau tamarii » (i roto i te Conference Report, Eperera 1995, 41-42 ; e aore ra Ensign, Me 1995, 32).

Te haapiiraa i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei

Ia faaohipa ana‘e tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei, ei puna no ta tatou haapiiraa, te titau ra ïa tatou i te Varua ia faaite i te iteraa papû. Na te reira e horo‘a i ta tatou haapiiraa « te mana o te Atua e tae noa’tu i te haapapûraa’tu i te mana‘o o te taata nei » (PH&PF 11:21).

Ua faati‘a te hoê episekopo i te aamu i muri nei i roto i te hoê apooraa na te feia faatere o te tĭtĭ :

« Ua fatata i te 30 matahiti i teie nei, ua tavini na vau ei tauturu no te pŭpŭ tahu‘a i roto i ta matou paroita. I roto i te mau haapiiraa a te pŭpŭ, e imi matou i te rave‘a ia tai‘ohia te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau peropheta e ia haapapû-atoa-hia te mau parau haapiiraa. No te mea tei reira atoa te Varua, ua riro te reira ei taime mana‘ona‘oraa na matou e te au atoa hoi.

« I roto i te pŭpŭ te vaira te hoê tahu‘a, o Paolo te i‘oa, o te ho’i varavara roa io’na ra ; i te rahiraa o te taime, aita to’na na metua i ite teihea oia. I te tahi mau taime, e roaahia oia ia‘u i te farerei e e haere atoa mai na i te pureraa a te pŭpŭ. Ua tamata matou i roto i te pŭpŭ ia haamaitai atu â i to matou haroaroa i te mau parau tumu o te evanelia e ia rotahi i to matou feruriraa i ni‘a i ta matou mau haapiiraa no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a. I to Paolo ho’i-faahou-raa mai, ua faa-ara te varua ia‘u e, e haaputapû teie mau parau mau i to’na aau noa’tu e mo‘e oia i rapae i to matou oire e rave rahi hepetoma te maoro.

« I te hoê sabati po‘ipo‘i, ua hoi mai o Paolo i te fare pureraa, ma te taa i hahu-maitai-hia, ma te pereue i ni‘a ia’na, te ahu tane uouo e te taamu arapo‘a. Ua oaoa roa matou paato‘a e te maere atoa. Ua faaroo matou i muri iho e, ua tupu te hoê ohipa i ni‘a ia’na i te ru‘i na mua’tu, i te atea ê i to’na fare. Oia hoi, ua topa oia i roto i te toaruaru rahi. I te tuiraa pô, ua vetea to’na feruriraa i te iteraa i te orama e, te taputo ra te Atua e o Satane i roto i te haruraa i to’na varua e o Satane hoi te haamata ra i te upooti‘a. I taua iho taime ra, i te maororaa pô, ti‘a a‘era oia i ni‘a, e haere atura i te hoê atearaa e rave rahi kilometera, e tae roa’tu io’na ra, faa-ara atura i to’na na metua, e faati‘a atura i te ohipa i tupu, e i muri iho, te haere atura, hopu a‘era ia’na i te pape e haere mai nei i te fare pure.

« Aita roa oia i nana faahou i muri. Ua tatarahapa oia i te mau ino i ravehia e ana, momo‘a e faaipoipo a‘era i te hoê o te mau potii tiaraa tura roa a‘e o te paroita. I teie mahana, ua riro mai oia ei metua tane, ei melo no te Autahu‘araa e ei taata maitai i roto i te totaiete.

« Ua mana‘ona‘o noa’na vau e, ta Paolo i faaroo i roto i te pŭpŭ Autahu‘araa, ua riro atoa ei tumu rahi no te tauiraa i ravehia e ana i roto i to’na oraraa. Ua ite au i te reira i te mahana a haapii ai matou i te mau parau mau o te evanelia i roto i te pŭpŭ. Te mana‘o nei au e, ua faa-haamana‘o te reira mau parau mau ia’na o vai mau oia, e eaha ta te Atua e tiai nei ia’na. Te mana‘o nei au e, ua ohu noa te reira i roto i to’na feruriraa e i to’na aau ma te faahiro‘a ia’na i te auraa ore o te huru oraraa i ma‘itihia e ana. Na roto i te reira hamamaraa o to’na aau etaeta, mea na reira te Varua i te tomoraa no te aparau e no te faa-ara ia’na. Tei roto ia‘u te aau mehara i te mea e, aita to matou taime i mau‘a i te taime a aparau ai matou i roto i te pŭpŭ no ni‘a i te mau pereoo uira, te mau tu‘aro, e aore râ no ni‘a i ta‘u tautooraa ia faaite ia ratou i te huru oraraa e au ia ratou ia ora ! Te mana‘o nei au e, ua faaroo o Paolo i ta te Fatu piiraa ia’na na roto i te mau parau mau o te evanelia o ta matou i haapii amui ».

E nehenehe tatou e faaite i ta tatou mau piahi nahea ia imi i te puai i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua parau te taea‘e Boyd K. Packer e : « E mea ti‘a roa ia outou ia haapii atu i te mau papa‘iraa mo‘a… Mai te mea ua ite ta outou mau piahi i te mau heheuraa, aita ïa e uiraa omo‘e, totiare, poritita e no te pae imiraa moni te vai noa ma te pahonoraa ore. Tei roto hoi i te reira te îraa o te evanelia mure ore. I roto i te reira e roaa ai ia tatou te mau parau tumu o te parau mau te nehenehe e iriti i te mau tahaperaa’toa, te mau fifi atoa e te mau hepoheporaa’toa e faaruruhia e te taata nei e aore râ e te mau huru taata atoa » (Teach the Scriptures [a‘oraa i vauvauhia i mua i te mau orometua o te haapiiraa evanelia i te 14 no atopa 1977], 5).