2006
Aue te paari
Novema 2006


Aue te paari

E nehenehe tatou e faaitoito i to tatou mau niu no te faaroo, to tatou mau iteraa papû no te parau mau, ia ore tatou ia paruparu, e ia ore tatou e hahi ê.

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine here, ia outou na i roto i to‘u nei hi‘oraa e ia outou i roto i te ao atoa nei, te imi nei au i to outou faaroo e i ta outou mau pure a pahono ai au i teie ohipa e i teie titauraa no te paraparau atu ia outou.

I te matahiti 1959, aita i maoro roa i muri mai i to‘u haamataraa i ta‘u taviniraa ei peresideni no te Misioni no Canada, i te pû faatere no Toronto, Ontario, i Canada, ua farerei au ia N. Eldon Tanner, hoê taata faufaa no Canada mai o tei piihia tau ava‘e i muri mai ei Tauturu i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e i muri mai i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e i muri mai ei tauturu no na peresideni e maha o te Ekalesia.

I te taime a farerei ai au ia’na, e peresideni ïa te peresideni Tanner no te taiete Trans-Canada Pipelines, Ltd [taiete Mori Arahu no te fenua Canada], e ei peresideni no te tĭtĭ no Canada Calgary. Ua parau oia ei « Taata no te Parau-ti‘a » i Canada. I roto i taua pureraa matamua ra, ua aparau matou, e i rotopu e rave rahi mau tumu parau, o te toetoe ïa o Canada, te riri rahi o te vero, e e nehenehe te anuvera e pou i raro atu i te toetoe u‘ana no na hepetoma e rave rahi, e te mau mata‘i pape paari i raro roa’tu â i teie mau anuvera. Ui atura vau i te peresideni Tanner, no te aha te mau puromu e vai maitai noa’i i Canada Too‘a o te Râ i te tau toetoe, ma te faaite ore i te mau tapa‘o afafa e aore râ, te mau parari, area vetahi mau vahi tei ni‘ani‘a noa te hiona i te mau puromu e e ere te toetoe i te mea puai roa, ua afafa ïa, ua parari e ua apoohia te mau puromu.

Teie ta’na parau, « Te pahonoraa tei roto ïa i te me‘ume‘uraa o te ta. Ia nehenehe ratou ia vai paari e ia ore e parari, titauhia ia haere atu i raro atu i te meumeuraa o te mau niu. Mai te mea e ere te tumu i te mea hohonu, eita ïa te mau aupapa e tape‘a i te mau mata‘i puai hopea ».

I te mau matahiti i muri mai ua feruri pinepine au i teie aparauraa e i ta te peresideni Tanner tatararaa e i to‘u iteraa i roto i ta’na mau parau te hoê faaotiraa hohonu no to tatou oraraa. E parau ohie, mai te mea aita to tatou e niu hohonu no te faaroo e te hoê iteraa paari no te parau mau, e mea papû eita e nehenehe ia tatou ia ‘ape i te mau vero etaeta e te mau mata‘i pape paari a te enemi o te tae mai i ni‘a ia tatou.

Ua riro te tahuti nei ei taime no te tamataraa, e taime no te haapapû i to tatou ti‘amâraa no te hoi i mua i to tatou Metua i te Ao ra. Ia nehenehe tatou ia tamatahia, e mea ti‘a ia tatou ia ite i te mau tamataraa e i te mau fifi. E nehenehe teie mau mea e vavahi ia tatou, e e nehenehe te aupapa o to tatou varua e afafa e e hu‘ahu‘a roa’tu – mai te mea eita to tatou mau niu faaroo, to tatou mau iteraa papû no te parau mau i paari hohonu i roto ia tatou.

E nehenehe tatou e turu‘i i ni‘a i te faaroo e i te mau iteraa papû o vetahi ê no te hoê taime poto. E mea ti‘a ia roaa to tatou iho niu papû e te hohonu e aore râ, eita tatou e nehenehe e ape i te mau vero o te oraraa, e tae mai. Rave rau te huru o teie mau vere e tae mai. E nehenehe tatou e faaruru i te oto e te mauiui rahi o te aau no te hoê tamarii orure hau o tei maiti i te faatea ê i te e‘a o te arata‘i i te parau mau mure ore i te haereraa na ni‘a i te mau e‘a paheehee roa no te hape e no te mana‘o hape. E nehenehe te mau ati e vaiiho mai i to ratou mau tapa‘o no te haamana‘oraa e aore râ, e haamou i te oraraa. E tae mai te pohe i te feia paari a haere ai ratou ma te feaa. E pii atoa mai te pohe i te feia aita re‘a i tae i te afaraa o to ratou tere, e e mea pinepine te reira i te haamamu i te ‘ata o te mau tamarii rii.

I te tahi taime, mai te mea ra e aita e maramarama to te hopea o te ana mou‘a, aita e aahiata no te hiti i roto i te pô pouri. Ua ite tatou e te haaatihia nei tatou e te mauiui o te aau oto, te mau faahemaraa haamou o te mau moemoea, e te mau hepohepo o te mau ti‘aturiraa faufaa ore. E amui tatou i roto i te taparuraa fati ore o te bibilia, « Aita e raau i Gileada ? » (Ieremia 8:22) . Te pi‘o nei tatou no te hi‘o i to tatou iho mau ati na roto i te hoê hi‘oraa faahuru ê o te taata aau hepohepo. E mana‘o tatou e ua faru‘ehia e e oto tatou ana‘e iho.

Nahea tatou ia patu i te hoê niu puai e e rava‘i no te pato‘i i teie mau mea o te oraraa ? Nahea tatou ia tape‘a i te faaroo e i te itera papû i titauhia mai, ia nehenehe tatou ia ite i te oaoa i fafauhia maira i te feia faaroo ? Titauhia râ te tutavaraa tamau e te au maitai. Ua roaa ia tatou te ite i te puai o te faaûruraa o te hopoi mai i te roimata i to tatou mau mata e i te hoê faaotiraa i te faaea faaroo noa. Ua faaroo na vau i teie parau e, « Ahiri e vai tamau noa teie iteraa ia‘u, eita roa ïa vau e fifi i te raveraa i te mea e ti‘a ia‘u ia rave ». Area râ, e nehenehe teie iteraa e mou. Te mau faaûruraa o ta tatou e ite i roto i te mau putuputuraa o teie Amuiraa e nehenehe te reira e faaiti e e mo‘e ê atu mai te Monire e tae mai e ia hoi faahou tatou i ta tatou mau ohipa, i te haapiiraa, te faanahoraa i to tatou mau fare e te mau utuafare. Mai te ohie e ruri-ê i to tatou mau mana‘o i te mau mea mo‘a, i te mau mea e nehenehe e faateitei, mai te mea e faati‘a tatou i te reira, e haamou ïa i to tatou mau iteraa papû, i to tatou mau niu puai o te pae varua.

E parau mau, aita tatou e ora nei i roto i te hoê ao i ore ai tatou e ite maoti râ i to te pae varua area râ, e nehenehe tatou e faaitoito i to tatou mau niu no te faaroo, to tatou mau iteraa papû no te parau mau, ia ore tatou ia paruparu, e ia ore tatou e hahi ê. Nahea, e ui paha tatou e, e roaa anei ia tatou te niu papû e e tape‘a anei i teie niu i titauhia no te ora i te pae varua i roto i teie ao o ta tatou e ora nei ?

Te hinaaro nei au e horo‘a’tu e toru mau arata‘iraa no te tauturu ia tatou i roto i ta tatou aniraa.

A tahi, a haapaari i to outou niu na roto i te pure. « Te hiaai mau o te aau, i parau-ore-hia » (« Te hiaai mau o te aau », Te mau Himene, no. 77).

Ia pure tatou, e aparau tatou e to tatou Metua i te Ao ra. E mea ohie ia faariro tatou i ta tatou mau pure ei mau pure tapitipiti noa, te parauraa i te mau parau iti e aore râ, aita e mana‘o faufaa i muri mai i te reira. Ia haamana‘o ana‘e tatou e e mau tamarii tamaroa e tamahine varua tatou na te Atua, eita ïa tatou e ite i te fifi ia haafatata tatou Ia’na na roto i te pure. Ua ite Oia ia tatou; ua here Oia ia tatou; e te hinaaro nei Oia i te mau maitai no tatou. E pure tatou ma te haavare ore e ma te auraa mau, ma te pûpû i ta tatou mau haamauruururaa e i te ani i te mau mea o ta tatou i mana‘o e e hinaaro mau tatou i te reira. A faaroo râ tatou i Ta’na mau pahono, ia ite tatou i te reira ia tae mai te reira. A na reira’i tatou, e haapuaihia e e haamaitaihia tatou. E riro tatou i te ite i Ia’na e i To’na mau hinaaro no to tatou oraraa. Na roto i te iteraa Ia’na, na roto i te ti‘aturiraa i To’na hinaaro, e riro to tatou mau niu no te faaroo i te haapuaihia. Mai te mea e mea taere tatou i te faaroo i te a‘o ia pure tamau, aita’tu ïa e taime maitai a‘e ia haamata i teie nei. Ua parau William Cowper e, « E rurutaina Satane ia hi‘o oia i te Feia Mo‘a paruparu ia tuturi » (in William Neil, comp., Concise Dictionary of Religious Quotations [1974], 144).

Eiaha tatou e haamo‘e i to tatou mau pure utuafare. E riro te reira i te haamăta‘u i te puai o te hara, no reira e mea au maitai te reira no te horo‘araa i te popou e te oaoa. Te vai nei te hoê parau paari oia ïa : « Te utuafae o te pure amui, e noho amui ïa ratou ». Na roto i te horo‘araa i te hi‘oraa maitai no te pure i ta tatou mau tamarii, te tauturu ra ïa tatou ia ratou ia haamata i to ratou mau niu hohonu no te faaroo e no te mau iteraa papû o ta ratou e hinaaro no to ratou oraraa.

Ta‘u arata‘iraa piti: A vaiiho ia tatou ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e « ia haamana‘o maite oe i te reira i te rui e te ao… » mai ta te Fatu i a‘o mai i roto i te buka a Iosua (1:8).

I te matahiti 2005, ua farii hanere o te mau tauasini Feia Mo‘a i te titauraa a te peresideni Gordon B. Hinckley ia tai‘o i te Buka a Moromona ia hope te matahiti. Ua ti‘aturi au e i te ava‘e Titema 2005 ua riro te reira ei tau poto no te mau hora i haapa‘o maitaihia no te rave faaotiraa i teie titauraa. Ua haamaitaihia tatou i te rave faaotiraa i teie ohipa; ua haapuaihia to tatou mau iteraa papû, e ua mae‘a to tatou ite. Te faaitoito nei au ia tatou paatoa ia tai‘o tamau noa i te papa‘iraa mo‘a, ia maramarama maitai tatou i te reira e ia faaohipa i roto i to tatou oraraa te mau haapiiraa o ta tatou e ite i reira. E haamahorahora’tu vau ia outou te hoê pereoda na te hoê rohipehe o James Phinney Baxter te i‘oa :

E tai‘o e e tai‘o tatou aita râ e ite.

E au mai te hoê taata te arote e arote area râ, eita roa oia e tanu.

(« The Baxter Collection », Baxter Memorial Library, Gorham, Maine)

Te horo‘araa i te taime i te mahana tata‘itahi no te tai‘o i te papa‘iraa mo‘a, ma te feaa ore, e haapuai te reira i to tatou mau niu no te faaroo e to tatou mau iteraa papû no te parau mau.

A haamana‘o na outou e o vau iho nei i te iteraa rau o Alama a tere ai oia na te fenua mai o Gideona i te pae apatoa huri ti‘a i Manti e farerei atura i te mau tamaroa a Mosia. E no te tahi tau maoro aita o Alama i ite faahou « i to’na ra mau taeae; e ua rahi atura to’na oaoa i te mea te vai noa ra ratou e mau taeae no’na i te Fatu ra; oia ïa, ua tupu to ratou ite i te parau mau i te rahi; e mau taata mana‘o papû hoi ïa ratou, e i imi maite ratou i te parau i papaihia ra, ia ite ratou i te parau a te Atua » (Alama 17:1-2).

Ia ite atoa tatou i te parau na te Atua e ia arata‘i i to tatou oraraa ia au i te reira.

Ta‘u arata‘iraa toru no te paturaa ïa i te hoê niu puai no te faaroo e no te iteraa papû no te faaŏraa i taviniraa.

A haere ai au i ta‘u piha toro‘a i te hoê poipoi, ua tere au na mua i te hoê fare pu‘araa ahu e te vaira te hoê tapa‘o i ni‘a i te haamaramarama. Teie to’na tai‘oraa, « Tei te huru o te Taviniraa te mea Maitai a‘e ». Aita teie tapa‘o e faaru‘e i to‘u feruriraa. I reira iho, feruri ihora vau e no te aha ra. E parau mau iho â, tei te huru o te taviniraa te mea maitai a‘e – oia ïa te tavniraa a te Fatu.

I roto i te Buka a Moromona e tai‘o tatou i te parau a te Arii hanahana o Beniamina. Na roto i te haehaa o te hoê taata faatere faaûruhia, ua faahaamana‘o mai oia i to’na hiaai no te tavini i to’na nunaa e i te arata‘i ia ratou i ni‘a i te mau e‘a no te parau ti‘a. Teie ta’na parau ia ratou:

« Inaha, e parau atu vau ia outou, i parau a‘enei au ia outou e, ua hope o‘u pue mahana i te taviniraa ia outou ra, Aita râ vau i hinaaro i te faaahaaha, te tavini noa ra hoi au i te Atua ra.

« E inaha, e faaite atu vai ia outou na i taua mau mea nei, ia ite outou i te paari; ia ite hoi outou e, a tavini ai outou i te taata nei, te tavini ïa outou i to outou Atua ra » (Mosiah 2: 16-17).

Tei te huru o te Taviniraa te mea Maitai a‘e, te taviniraa i piihia’i tatou paatoa: te taviniraa i to tatou Fatu ia Iesu Mesia.

I ni‘a i to outou e‘a no te oraraa, e ite outou e ere o outu ana‘e te mau ratere. Te vaira vetahi o te hinaaro nei i ta outou tauturu. Te vaira te mau avae no te haapaari, te mau rima ia mau, te mau feruriraa no te faaitoito, te aau no te faaûru e te varua no te faaora.

Ahuru ma toru matahiti i mairi a‘e nei, ua fana‘o vau i te horo‘araa i te hoê haamaitairaa i te hoê tamahine 12 matahiti, Jami Palmer. No hi‘opoa noahia maira oia e e ma‘i mariri ai taata to’na e ua ri‘ari‘a e ua hepohepo. Ua tapuhia e ua faterehia te mau rapaauraa na roto i te matini tupoheraa mariri ai taata. I teie mahana, ua ora to’na ma‘i mariri ai taata e ua riro oia ei tamahine nehenehe 26 matahiti o tei rave rave rahi mau mea i roto i to’na oraraa. I te tahi mau tau i mairi a‘e nei, ua faaroo vau e i roto i te mau hora o te pouri, ia tae mai te ati, ua faaitehia ia’na e tapuhia to’na avae tei reira te mariri ai taata i te vairaa. Ua faanaho-atea-hia te hoê hahaereraa e mata‘ita‘i e ta’na piha haapiiraa Feia Apî i te ana no Timpanogos – i Wasatch Mountains mai te mea ra e 40 maile i te pae apatoa o Roto Miti i Utaha – e e mea papû eita oia e tae i teie nei ohiparaa, o ta’na ïa i mana‘o. Ua parau Jami i to’na hoa e mea tano eiaha oia e haere i teie hahaereraa. Ua ite ra vau i te hepohepo i roto i to’na toparaa reo e te oto i roto i to’na aau. Pahono maira te tahi tamahine ma te puai e, « Aita e Jami, e haere ihoa oe na muri ia matou! »

« Aita vau e nehenehe e haere », o te pahonoraa hepohepo ïa.

« E amo ïa matou ia oe e Jami i ni‘a i te teitei! » E ua na reira ratou.

Ua riro teie hahaereraa ei haamana‘oraa area râ, ua hau atu ïa. Ua parau James Barrie, te hoê rohi pehe no te Fenua Erotia e: « Ua horo‘a mai te Atua i te haamana‘oraa ia tatou, ia nehenehe tatou ia haamana‘o i te mau taime oaoa i roto i te mau taime teimaha » (faahitiraa i te parau a James Barrie, i roto i te Laurence J. Peter, haaputuhia i roto i te, Peter’s Quotations: Ideas for Our Time [1977], 335). Eita roa’tu e mo‘ehia i te hoê noa‘e tamahine i taua mahana ra, i to te hoê Metua here i te Ao ra hi‘oraa mai i raro ma te oaoa e te mauruuru rahi.

A pii mai ai Oia ia tatou i roto i Ta’na ohipa, ua ani manihini mau Oia ia tatou ia haafatata Ia’na, e ia ite i To’na varua i roto i to tatou oraraa.

A faati‘a’i tatou i te hoê tumu paari mau i roto i to tatou oraraa, a haamana‘o tatou tata‘itahi i Ta’na fafau faaieie e :

Eiaha e feaa, e feia mo‘a e,

O Vau te Atua, te tumu e ora’i.

Na‘u e faati‘a, na‘u e tauturu, mai To‘u nei parau ti‘a,

Mai To‘u nei parau ti‘a, mai To‘u nei parau ti‘a, To‘u rima mana.

(« Auê te Paari », Te mau Himene, no. 41).

Ia faataahia tatou tata‘itahi no te haamaitairaa, o ta‘u ia pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, to tatou Faaora, amene.