2006
Te ti‘araa pĭpĭ
Novema 2006


Te ti‘araa pĭpĭ

Te hoê o te mau haamaitairaa rahi roa o te oraraa e te mure ore, o te riroraa ïa ei pĭpĭ faaroo na te Fatu o Iesu Mesia.

E naho‘a rahi tei apee atu i te Faaora a poro ai Oia i te hiti roto no Galilea ra. Ia ti‘a hoi i te rahiraa taata ia faaroo Ia’na, ta‘uma’tu ra Oia i ni‘a i te pahi ravaai o Petero e ani atura ia tute i tai iti a‘e. E oti a‘era Ta’na parauraa, ua parau atura Oia ia Petero, tei ravaai e ao noa a‘e nei te pô ma te i‘a ore, ia ho atu i te vahi moana e ia tuu i ta’na upea i roto i te miti. Ua faaroo o Petero e ua ati ia’na te ie rave rahi, e motumotu ihora te upe‘a. Pii atura o Petero i to’na ra mau hoa, o Iakobo e o Ioane, ia haere mai e tauturu ia’na. E maere rahi to te taata i te rahiraa i‘a tei roaa mai. Na ô atura Iesu ia Petero, « Eiaha e măta‘u, i teie nei, e taata ta oe e noaa ». I muri iho, te parau mai nei o Luka ia tatou e, « E tae maira to ratou pue pahi i tahatai, faaru‘e ana‘e ihora ratou e ua pee maira ia’na ».1 Riro ihora ratou ei pĭpĭ na te Fatu ra.

Te parau e pĭpĭ e te parau no te arata‘iraa no roto mai raua i te parau reo latino ra – discipulus ; te auraa, maori râ, e piahi. Te haapapû maitai ra te reira i te parau no te haapiipiiraa e aore ra, te ohiparaa. Te haapa‘o e te haaviraa ia’na iho, te huru tamau te reira o te feia atoa e pee ia Iesu, mai tei faaitehia mai e Petero, Iakobo e Ioane, oia hoi « faaru‘e ana‘e ihora ratou e ua pee maira ia’na ».

Eaha te ti‘araa pĭpĭ ? A tahi roa o te haapa‘o ïa i te Faaora. E rave rahi mea i roto i te parau no te ti‘araa pĭpĭ. Te vai ra te parau no te viivii ore. Te parau no te tuhaa ahuru. Te parau no te pô utuafare. Te parau no te haapa‘oraa i te mau faaueraa atoa. Te faaru‘eraa i te mau mea atoa e ere i te mea maitai no tatou. E hoo ana‘e to te mau mea atoa i roto i te oraraa nei. No ni‘a i te fafauraa rahi a te Faaora no ni‘a i te hau i roto i teie oraraa e te ora mure ore i roto i te oraraa a muri a‘e, te ti‘araa pĭpĭ o te hoê ïa hoo faufaa e ti‘a ia aufauhia. O te hoê ïa hoo eita e ti‘a ia tatou eiaha e aufau. Ia faaauhia na mea e piti nei, te mau titauraa no te riroraa ei pĭpĭ, e mea iti roa ïa ia faaauhia i te mau haamaitairaa i fafauhia mai.

Ua farii te mau pĭpĭ a te Mesia i te hoê piiraa, oia hoi, eiaha te faaru‘e-noa-raa i te imi i te mau mea o te ao nei, e rave atoa râ i te satauro i te mau mahana atoa. E rave i te satauro, to’na auraa maori râ, e pee i Ta’na mau faaueraa e e patu i Ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei. Te tahi atoa auraa maori râ, e haavî ia’na iho.2 Mai ta Iesu no Nazareta i haapii mai ia tatou, « Ia hinaaro te taata i te pee mai ia‘u ra, e faaru‘e oia ia’na iho, a rave ai i ta’na satauro i te mau mahana atoa, a pee mai ai ia‘u ».3 « E o te ore e hopoi i to’na iho satauro a pee mai ai ia‘u, e ore ïa e ti‘a i te pĭpĭ na‘u ».4

E faaroo te feia e pee i te Fatu i te mau parau no te himene paraimere here-roa-hia :

Te tamata nei au ia riro mai ia Iesu,

Te pee nei au i To’na haerea

Te tamata nei au e here mai Ta’na i here ra, i roto i te mau mea atoa ta‘u e rave e ta‘u e parau.5

E hi‘o ana‘e tatou i te tahi mau mea ta Iesu i rave e o ta tatou e nehene atoa e rave.

  1. Ua « hamani maitai haere » Iesu.6 E nehenehe ta tatou paatoa e rave i te hoê ohipa maitai i te mau mahana atoa – no te hoê melo o te utuafare, no te hoê hoa, e aore ra, no te hoê taata ê roa – mai te mea e, e imi tatou i te reira mau mea.

  2. Ua riro Iesu ei tia’i mamoe maitai, tei tia’i i Ta’na nana e ua feruri i tei mo‘e ra.7 E nehenehe ta tatou e imi i tei mo‘emo‘e ra e aore ra, tei paruparu e ia faahoa ia ratou.

  3. Ua faaite Iesu i te aroha i te taata, mai te taata lepera ra.8 E nehenehe atoa ta tatou e faaite i te aroha. Ua faahaamana‘ohia mai ia tatou i roto i te Buka a Moromona e, ua au ia tatou « ia oto, a oto ai te feia oto ra ».9

  4. Ua faaite papû o Iesu i Ta’na misioni hanahana e i te ohipa rahi a To’na ra Metua. No tatou nei, e nehenehe ia tatou paatoa « ia ti‘a ei ite o te Atua i te mau mahana atoa ».10

  5. Ua titau manihini mai Oia « i te tamarii rii ia haere noa mai [Ia’na]ra ».11 E titau ta tatou mau tamarii i ta tatou poihereraa e to tatou here e ta tatou aupururaa.

« E ti‘a i te mau pĭpĭ mau na te Faaora ia faaineine ia ratou no te horo‘a i to ratou ora, e ua ti‘a i te tahi pae ia na reira. Te a‘o mai nei te mau parau haapiiraa e te mau parau fafau ia tatou e :

« Eiaha ia măta‘u mai te hoê taata i te tuuraa’tu i to’na ora no‘u nei ; no te mea o oia o te tuu atu i to’na ora no‘u nei e noaa faahou mai te reira ia’na ra.

E o oia tei ore i faati‘a ia tuu atu i to’na ora no‘u nei e ere ïa oia i to‘u pĭpĭ ».12

Te tai‘o nei tatou i roto i te buka o te mau Ohipa i te aamu no te pĭpĭ ra o Setephano, inaha « ï a‘era ïa i te mana e te faaroo, e rave atura hoi i te tapa‘o rahi e te piri i ropu i te taata atoa ».13 E mau taata iino ta Setephano i farerei i Ierusalema tei pari haavare ia’na, i tahitohito oia, noa’tu e, ua faahuru‘ehia oia i mua ia ratou. Ua faaite papû o Setephano i te huru Atua o te Faaora, e ia pii a‘era oia ia ratou ia tatarahapa, e rave rahi o ratou tei pehi ia’na i te ofai. « Ï a‘era râ oia i te Varua Maitai, e hi‘o tamau maite atura i ni‘a i te ra’i, e ite atura i te hanahana o te Atua, e ia Iesu i te ti‘a-maite-raa i te rima atau o te Atua ra ».14 Tae roa i to’na pehi-pohe-raa-hia i te ofai, teie te mau parau hopea i ni‘a i te utu o Setephano : « E te Fatu, eiaha teie nei hara e haio ti‘a ia ratou nei ».15

I te mau mahana matamua o te Ekalesia i Mexico, e piti tiafatere pĭpĭ na te Mesia tei hamani-ino-hia no to raua ti‘aturiraa. Teie na taata tei rave-ê-hia to raua ora, o Rafael Monroy ïa raua o Vicente Morales.

I roto i te orureraahau i Mexico, o Rafael Monroy te peresideni no te Amaa na’ina’i no San Marcos, Mexico, e o Vicente morales to’na tauturu hoê. I te 17 no tiurai 1951, ua farerei maira te Zapatista ia raua. Ua parauhia maira ia raua e, e hamani-ino-hia raua mai te mea e faaru‘e raua i ta raua mauhaa, e ia faaru‘e i ta raua haapa‘o taa ê roa. Ua parau atura te taea‘e Monroy i to’na mau taata haru e, aita ta’na e mauhaa aro, e ua iriti maira i te hoê Bibilia e te Buka a Moromona i to’na pute ra. Na ô atura oia e, « E homa, teie ana‘e ta‘u mauhaa e hoo nei ; e mauhaa teie no te parau ti‘a no te aro i te hape ».

Ia ore ia itehia te mauhaa tama‘i, ua hamani-ino-hia te mau taea‘e no te haaparau ia ratou e, tei hea te mau mauhaa te huna-raa-hia. Aita râ e mauhaa. Ua arata‘i atura te mau tia’i ia ratou i rapae i te oire, i reira faati‘ahia’tura ratou i te hoê tumu raau i mua i te hoê pŭpŭ taata pupuhi. Ua parau maira te raatira e, e faaorahia ratou mai te mea e, e faaru‘e ratou i ta ratou haapa‘oraa, a amui mai ai i roto i te Zapatistas, pahono atura râ te taea‘e Monroy e, « E mea here a‘e na‘u ta‘u haapa‘oraa i to‘u ora, e eita ta‘u e nehenehe e faaru‘e i te reira ».

I reira, ua parauhia maira ia raue e, e pupuhihia raua, e ua anihia maira e, e aniraa anei ta raua. Ua ani atura te taea‘e Rafael ia faati‘a mai ia’na ia pure hou a pupuhia ai. I mua i te aro o to’na mau taata pupuhi, ua tuturi ihora oia i raro, e i roto i te hoê reo e faaroohia e te mau taata atoa, pure atura oia i te Atua ia haamaitai mai e ia paruru mai i tei herehia e a’na ra, e ia aupuru maite i te amaa iti na’ina’i o te fifi roa i teie nei aita e taata faatere faahou i reira. Ia oti a‘era ta’na pure, ua faaohipa ihora oia i te parau a te Faaora a tarere ai oia i ni‘a i te satauro ra, e ua pure a‘era no to’na mau taata taparahi, « E te Metua, a faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i te ohipa ta ratou e rave ra ».16 I muri a‘e i te reira, ua pupuhi pohe-roa-hia te taea‘e Monroy e te taea‘e Morales.17

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei ua haere atu vau i Mexico no te faati‘a i te hoê peresideniraa. I roto i ta‘u uiuiraa, ua fana‘o vau i te farereiraa i te hoê o te huaai a Rafael Monroy. Ua putapû roa vau na roto i te iteraa papû hohonu o taua taata ra, e to’na here rahi i te evanelia. Ia‘u i ani atu ia’na e, eaha te paraparau no te tahi atu mau huaai o te taea‘e Monroy, ua parau maira oia e, e rave rahi o ratou tei haere i te misioni e ua vai tamau maite noa i roto i te Ekalesia.

I roto i te mau mahana matamua o te Ekalesia, te tahi atu mau pĭpĭ, taa ê atu ia Iosepha Semita raua o Hairamu Semita, ua tuu atoa ratou i to ratou ora no te evanelia a Iesu Mesia. Ua papa’ihia te huru faaroo o Edward Partridge, te episekopo matamua o te Ekalesia, i roto i te Buka Fafau.18 I te 20 no tiurai 1833, te parahi noa ra o Edward i te fare e ta’na vahine iti, no fanau noa maira. Ua faura maira e toru na taata iino, e ua arata‘i atura ia’na i ni‘a i te purumu, e tae roa’tu i roto i te vahi tei reira to ratou afairaa ia Charles Allen. Titau maira teie naho‘a taata iino e 300 na roto i to ratou auvaha parau, ia faaru‘e o Edward raua o Charles i to raua faaroo i roto i te Buka a Moromona, aita ana‘e, e faaru‘e ïa raua i to raua fenua. Ua pahono atura o Edward Partridge : « Mai te mea e, e titauhia ia‘u ia mauiui no ta‘u haapa‘oraa, eita te reira e hau atu i te mauiui i ta vetahi ê i farii na mua’tu ia‘u. Aita vau e haamana‘o ra i to‘u faainoraa i te hoê taata i roto i teie mataeinaa, e no reira, eita vau e haere ê. Aita hoê mea ta‘u i rave tei faaino i te hoê taata. Mai te mea e, e hamani ino outou ia‘u, te faaino ra ïa outou i te hoê taata hara ore ». Ua parai ihora te pŭpŭ taata iino ia Edward raua o Charles, mai te upoo e tae roa’tu i te avae, i te tâ ve‘ave‘a e te pape taero, e haapaapaa i te iri, e ua hue a‘era i te huruhuru manu i ni‘a i te tâ ve‘ave‘a.19

Teie te tatararaa a te Peropheta Iosepha Semita no ni‘a i te pohe o Edward, tau matahiti i muri mai, i te 46raa o to’na mataiti, « Ua ere oia i to’na ora na roto i te mau hamani-ino-raa, e o oia te hoê o taua rahiraa ra o te titauhia’tu to ratou ra toto ».20 Ua vaiiho mai o Edward Partridge i te hoê faufaa ai‘a o te ora nei i roto i te hoê huaai rahi e te parau ti‘a.

Tera râ, no te rahiraa o tatou, te mea e titauhia nei, e ere ïa te poheraa no te Ekalesia, te oraraa râ no’na. No te rahiraa, te oraraa i te hoê oraraa mai to te Mesia te huru i te mau mahana atoa, e riro ïa ei ohipa fifi roa, hau atu i te tuuraa i te ora. Ua haapii mai au e, i roto i te taime tama‘iraa, e rave rahi taata e nehenehe ta ratou e rave i te tahi mau ohipa rarahi mai te titau ore i te faaho‘iraa, te itoito, te hanahana, ma te hi‘o ore i te ora. Ia hope râ te tama‘i a hoi mai ai ratou i te fare, aita e ti‘a ia ratou ia arai i te mau teimaha o te oraraa, fati atu ai i roto i te avaava, te ava, te raau taero, e te mau peu faufau, e i te pae hopea, ua ere roa ratou i to ratou oraraa.

E riro te tahi pae i te parau e : « E taata iti noa vau. E ere to‘u te faito teitei, e aore ra, aita to‘u e ti‘araa teitei. E mea apî au i roto i te Ekalesia. Mea iti roa to‘u taleni e to‘u aravihi. E mea na’ina’i roa ta‘u mau ô ». E aore ra, e parau paha ratou e : « Ua paari roa vau no te tauiui faahou. Ua hope to‘u tau. Eaha te faufaa na‘u ia tamata ? » Aitâ i taere no te taui. Te ti‘araa pĭpĭ e ere ïa no roto mai i te mau ti‘araa teitei, te moni, e aore ra, te maramarama rahi. Te ti‘araa pĭpĭ no Iesu, no roto mai ïa i te mau huru faito atoa o te oraraa. Tera râ, e titau te ti‘araa pĭpĭ ia tatou ia faaru‘e i te raveraa hara e ia oaoa i te mea ta te peresideni Spencer W. Kimball i parau e, « Te temeio no te faaoreraa hara ».21 E tupu te reira na roto ana‘e i te tatarahapa, oia hoi, e faaru‘e tatou i te hara e ia faaoti ia riro ei pĭpĭ no te parau mau e te parau ti‘a i te mau mahana atoa. Mai ta Iesu i haapii ra, « Eaha to outou huru e au ai ? Amene e parau atu vau ia outou, mai to‘u nei ïa ».22

E rave rahi e feruri nei e, e hoo rahi roa to te ti‘araa pĭpĭ e te teimaha hoi. No te tahi pae, ua riro ïa ei faaru‘eraa i te mau mea e rave rahi. Tera râ, e ere te satauro i te mea teimaha roa mai ta tatou e mana‘o noa nei. Na roto i te haapa‘o e roaa ia tatou te puai rahi no te amo i te reira.

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora.

« A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou, e ia faaapihia outou e au, te mărû nei hoi au e te haehaa o te aau : e e noaa hoi te ora i to outou varua.

« Te mărû nei hoi ta‘u zugo e te mama nei ta‘u hopoi‘a ».23

Tatou te mau pĭpĭ, ta tatou titauraa papû o te taime ïa a parau ai tatou ma te papû e, To’na e‘a ra, o to tatou atoa ïa e‘a.

E ti‘a i te mau taata atoa e hinaaro ia aufau i te hoo, ia farii i te mau haamaitairaa o te ti‘araa pĭpĭ. Na te ti‘araa pĭpĭ e horo‘a mai i te fâ i roto i to tatou oraraa, aita ïa tatou e tere haere noa ma te tapa‘o ore, e haere râ tatou ma te tamau maite na ni‘a i taua e‘a afaro e te pirihao ra, o te faaho‘i atu ia tatou i piha’i iho i to tatou Metua i te Ao ra. Na te ti‘araa pĭpĭ e horo‘a mai i te tamahanahana ia tatou i roto i te taime oto, i te hau te mana‘o, e te oaoa i roto i te taviniraa, inaha, na te reira hoi e tauturu ia tatou ia riro mai ia Iesu te huru.

Na roto i te ti‘araa pĭpĭ na te Faaora e ite tatou e e ti‘aturi tatou i roto i to tatou aau e to tatou feruriraa i te mau parau tumu e te mau oro‘a faaora o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Na roto i to ratou ti‘araa pĭpĭ, e mauruuru tatou i te misioni a te Peropheta Iosepha Semita i to’na faati‘a-faahou-raa i taua mau parau tumu ra i to tatou nei anotau. Te oaoa nei tatou i te mea e, ua faaho‘i-faahou-hia mai i raro nei te mau taviri o te autahu‘araa e to’na mana, na roto i te mau peresideni o te Ekalesia mai te peropheta Iosepha Semita e tae roa mai i to tatou peropheta i teie mahana, te peresideni Gordon B. Hinckley.

Te oaoa nei tatou i te mea e, i roto i to tatou ti‘araa pĭpĭ na te Faaora, e fanao tatou i Ta’na fafauraa no te hau i roto i teie ao24 ma te mauruuru, te oaoa, e te otiraa. Na roto i to tatou ti‘araa pĭpĭ ua ti‘a ia tatou ia farii i te puai varua ta tatou e titau no te arai i te mau fifi o te oraraa.

Te hoê o te mau haamaitairaa rahi roa o te oraraa e te mure ore, o te riroraa ïa ei pĭpĭ faaroo na te Fatu o Iesu Mesia. E iteraa papû hohonu to‘u no teie parau mau, ta‘u e faaite papû nei na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te Mau Nota

  1. A hi‘o Luka 5:1-11.

  2. A hi‘o Alama 39:9, faahororaa raro b.

  3. Luka 9:23.

  4. Luka 14:27.

  5. « Jésus-Christ est mon modèle », Chants pour les enfants, 40-41.

  6. Te Ohipa 10:38.

  7. A hi‘o Mataio 15:24 ; Ioane 10:1-12.

  8. A hi‘o Mareko 1:40-42.

  9. Mosia 18:9.

  10. Mosia 18:9.

  11. Mareko 10:14.

  12. PH&PF 103:27-28.

  13. Ohipa 6:8.

  14. Ohipa 7:55.

  15. Ohipa 7:60.

  16. Luka 23:34.

  17. A hi‘o Rey L. Pratt, « A Latter-day Martyr », Improvement Era, Tiunu 1918, 720-26.

  18. A hi‘o PH&PF 124:19.

  19. A hi‘o B. H. Roberts, A Comprehensive History of the Church, 1:333; Andrew Jenson, Latter-day Saint Biographical Encyclopedia, 4 buka (1901-36), 1:220.

  20. History of the Church, 4:132.

  21. A hi‘o The Miracle of Forgiveness (1969), 362.

  22. 3 Nephi 27:27.

  23. Mataio 11:28-30.

  24. PH&PF 59:23.