2006
Te puai no te iteraa papû a te taata iho
Novema 2006


Te puai no te iteraa papû a te taata iho

E tura’i to tatou iho iteraa papû e te paari ia tatou ia taui ia tatou iho e ia haamaitai i te ao nei.

I roto i te Buka a Moromona, e tai‘o tatou i te aamu o Nephi tei faauehia e te Fatu ia patu i te hoê pahi. Ua o‘io‘i oia i te haapa‘o i teie nei faaueraa, aita râ to’na nau tuaana i ti‘aturi roa. « Ia ite maira to‘u na tuaana e, ua fatata vau i te tarai i te pahi », ua papa‘i oia e, « ua ohumu maira raua ia‘u, na ô maira, E taata maamaa to tâua teina, no te mea ua mana‘o oia e, e tia ia’na ia hamani i te pahi; e ua mana‘o atoa oia e, e tae atu oia i tera pae mai o teie nei miti rahi » (1 Nephi 17:17).

Aita râ o Nephi i haaparuparu. Aita to’na e ite no te hamaniraa i te mau pahi, e iteraa papû puai râ to’na e « e faaineine te Fatu i te hoê ravea no te rave i te mea ta’na i faaue mai » (1 Nephi 3:7). Ma teie nei iteraa papû e teie nei hinaaro puai i roto i to’na aau, ua hamani o Nephi i te hoê pahi na roto i te reira i tere atu ai ratou na ni‘a i te mau moana rahi, noa’tu te pato‘iraa u‘ana tei faaitehia mai e to’na nau tuaana faaroo ore.

E faaite atu vau ia outou te hoê ohipa tei tupu i roto i to‘u nei iho oraraa a vai apî ai au no ni‘a i te puai o te mau hinaaro parau-ti‘a.

I muri a‘e i te arepurepuraa no te Piti o te Tama‘i Rahi o te Ao nei, ua tapae atu to‘u nei utuafare i te tuhaa faaterehia e to Rusia o te Fenua Helemani Hitiaa o te râ. I to‘u haereraa i te piha maha no te fare haapiiraa ua titau hia ia‘u ia haapii i te reo Rusia ei reo ĕê matamua i te fare haapiiraa. Ua ite au e e mea fifi roa teie nei reo no to’na huru papa’iraa, a tamau noa ai râ vau i te haapii e au ra te ohie noa’tu ra te reira reo.

I te 11raa o to‘u ra matahiti, ua ti‘a ia matou ia faaru‘e vitiviti noa i te Fenua Helemani Hitiaa o te râ i te rui no te feruriraa politita o to‘u nei metua tane. Ua haere au i teie nei i te haapiiraa i te Fenua Helemani Tooa o te râ, tei faaterehia i taua taime ra e te mau nuu no te Hau Marite. I reira i te fare haapiiraa ua titauhia te mau tamarii atoa ia haapii i te reo Peretane eiaha râ te reo Rusia. Ua fifi hoi ia‘u i te haapiiraa i te reo Rusia, e eita roa ïa e maraa ia‘u ia haapii i te reo Peretane. Ua mana‘o vau e aita to‘u nei vaha i hamanihia no te parau i te reo Peretane. Ua fifi to‘u mau orometua haapii. Ua mauiui to‘u na metua. E ua ite au e ere ihoa te reo Peretane e reo no‘u.

Ua tupu râ te tahi mea i to‘u nei oraraa apî. Fatata i te mau mahana atoa ua haere au na ni‘a i to‘u nei pereoo tataahi i te tauraa manureva e ua mata’ita’i vau i te mau manureva ia faareva’tu e ia tau mai. Ua tai‘o, ua tuatapapa e ua haapii au i te mau mea atoa e nehenehe ia‘u ia ite no ni‘a i te mau manureva. To‘u hinaaro rahi roa‘e i taua taime ra o te riroraa ïa ei pailati manureva Ua nehenehe a‘ena ia‘u ia faahoho‘a ia‘u iho i roto i te vahi pailati raa o te hoê manureva aore râ i roto i te hoê manureva tama‘i no te nuu. Ua ite hohonu vau i roto i to‘u nei aau o tera te mea tano ta‘u e tutava !

E ua ite au i muri iho e no te riro mai ei pairati, ua ti‘a ia‘u ia paraparau i te reo Peretane. I tera ihoa taime, ma te maere rahi o te mau taata atoa, e au ra e ua tauihia to‘u nei vaha. Ua nehenehe ia‘u ia haapii i te reo Peretane. Ua titau-rahi-hia râ te ohipa, te tuutuu ore raa e te faaoromai, ua nehenehe râ ia‘u ia haapii i te reo Peretane !

No teaha ? No te hoê hinaaro parau-ti‘a e te puai !

Na to tatou mau hinaaro e mau mana‘o e tura’i i ta tatou mau ohipa ia tae i te hopea. Ua riro te iteraa papû no te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai ei puai tura’i o tei hau atu i te puai i roto i to tatou mau oraraa. Ua tamau o Iesu i te haapapû i te mana no te mau mana‘o e te mau hinaaro tano : « A hi‘o mai ia‘u nei i to mau mana‘o atoa na ; eiaha e feaa, eiaha e măta‘u » (PH&PF 6:36).

E tauturu te iteraa papû no Iesu Mesia e no te evanelia tei faaho‘ihia mai ia tatou i roto i to tatou mau oraraa ia haapii no ni‘a i te opuaraa taa ê a te Atua no tatou e ia rave mai te au i taua opuaraa ra. E horo‘a mai te reira ia tatou te haapapûraa no te oraraa mau, te parau mau e te maitai o te Atua, no te mau haapiiraa e te Taraehara a Iesu Mesia, e no te piiraa hanahana o te mau peropheta o te mau mahana hopea nei. E tura’i to tatou nei iteraa papû ia tatou ia ora ma te parau-ti‘a, e na te oraraa parau-ti‘a e tura’i i to tatou iteraa papû ia tupu puai atu â.

Eaha te hoê Iteraa papû ?

Te hoê tatararaa no te iteraa papû o « te hoê ïa faaiteraa hanahana no te parau mau o te hoê ohipa », no roto mai i te parau Latino ra testimonium e te parau testis oia hoi « iteraa » (« Testimony », http://www.reference .com/browse/wiki/Testimony ; Merriam-Webster’s Collegiate Dictionary, 11raa o te nene‘iraa [2003], « testimony », 1291).

No te mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te parau iteraa papû o te hoê ïa parau mahanahana e tei matauhia i roto i ta tatou nei mau faahitiraa parau no te faaroo. E parau mărû e te herehia. Te vai noa nei te tahi huru mo‘a no ni‘a i taua parau ra. Ia paraparau ana‘e tatou no ni‘a i te iteraa papû, te faahiti râ ïa tatou i te mau mana‘o no to tatou aau e feruriraa e ere râ te hoê haaputuputuraa no te mau mea ferurihia e te mea faufaa ore. E horo‘araa te reira a te Varua, te hoê faaiteraa a te Varua Maitai e e parau mau te tahi mau haapiiraa.

Te hoê iteraa papû o te hoê ïa iteraa mau aore râ te hoê haapapûraa, na roto mai i te Varua Maitai, no te parau mau e te hanahana o te ohipa a te Fatu i teie nei mau mahana hopea nei. Te hoê iteraa papû o « te haapapûraa ïa o te vai mai, e te mea ora, e o te haaputapû i te aau no ni‘a i te mau parau mau heheuhia mai i roto i te evanelia a Iesu Mesia » (Marion G. Romney, « How to Gain a Testimony », New Era, Me 1976, 8 ; mau haapapûraa tuuhia’tu).

Ia faaite ana‘e tatou i to tatou iteraa papû, te parau nei ïa tatou i te parau mau o te parau poro‘i a te evanelia. I te hoê tau a ite ai te mau taata e rave rahi i te parau mau mai te tahi mea faufaa ore, te hoê faaiteraa no te parau mau e ere i te mea auhia e te taata, aore râ e au ra e ere i te mea afaro i te pae politita aore râ e ere te taime tano. E mea măta‘u ore, e mea mau, e e mea faufaa rahi te mau iteraa papû « i te huru mau o te mau mea e vai nei » (Iakobo 4:13) no te mea e hopea mure ore to ratou no te taata nei. E faatia noa o Satane mai te mea e faaite tatou e e taui noa te parau poro‘i no to tatou faaroo e te haapiiraa evanelia mai te au i te mau tupuraa ohipa. To tatou iteraa papû no ni‘a i te parau mau o te evanelia o te hoê ïa tutau i roto i to tatou mau oraraa ; e mea papû e e mea ti‘aturihia mai te Fetia. Te hoê iteraa papû o te hoê ïa tao‘a na te taata tata’itahi iho e e nehenehe te reira ia riro e mea taaê rii no tatou tata’itahi, no te mea e taata taaê te taata tata’itahi. Area râ, e vai noa i roto i te hoê iteraa papû no ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai teie nei mau parau mau maramarama e te ohie :

  • Te ora nei te Atua. O Oia to tatou Metua i te Ao ra, e mau tamarii ana‘e tatou Na’na.

  • O Iesu Mesia te Tamaiti o te Atua ora e te Faaora o te Ao nei.

  • E peropheta o Iosepha Semita na te Atua e na roto ia’na i faaho‘ihia mai ai te evanelia a Iesu Mesia i to tatou nei tau.

  • Te Buka a Moromona o te parau ïa a te Atua.

  • Te peresideni Gordon B. Hinckley, to’na na tauturu e te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e mau peropheta, e mau hi‘o e e mau heheu parau ïa no to tatou nei anotau.

A noaa’i ia tatou te hoê iteraa hohonu atu â no teie nei mau parau mau e te opuaraa no te faaoraraa na roto i te mana e te horo‘araa a te Varua Maitai, e nehenehe ïa ta tatou ia « ite i te parau mau o te mau mea atoa » (Moroni 10:5).

Nahea e noaa’i ia tatou te hoê iteraa papû ?

Ua ite paatoa tatou e e mea ohie a‘e i te paraparau no ni‘a i te hoê iteraa papû i te tutavaraa ia noaa te hoê iteraa papû. Ua haamauhia te rave‘a no te farii i te hoê iteraa i ni‘a i te ture no te auhune : « O ta te taata e ueue ra, o ta’na â ïa e ooti mai » (Galatia 6:7) . Aore e ohipa maitai e noaa mai te mea aita e tutavaraa e e faatusiaraa. Mai te mea e ti‘a ia tatou ia haa ia noaa te hoê iteraa papû, e puai atu â ïa tatou e to tatou iteraa papû. E mai te mea e, e faaite tatou i to tatou iteraa papû, e tupu te reira i te rahi.

Te hoê iteraa papû o te hoê ïa tao‘a hau atu i te faufaa no te mea eita te reira e noaa na roto i te mana‘o e te feruriraa noa, eita te reira e noaa i te hoohia mai e te mau tao‘a no te fenua nei, e eita atoa te reira e pûpû hia mai ei tao‘a horo‘a aore râ ei haafaturaa no roto mai i to tatou mau hui tupuna. Eita ta tatou e nehenehe e ti‘aturi i ni‘a i te mau iteraa papû o vetahi ê. E ti‘a ia tatou ia ite no tatou iho. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley, « E hopoia na te Feia Mo‘a tata’itahi i te mau Mahana Hopea nei ia ite no’na iho ma te feaa ore e o Iesu, te Tamaiti Ora a te Atua ora o tei ti‘a faahou » (« Fear Not to Do Good », Ensign, Me 1983, 80).

Te vahi no reira mai teie iteraa papû e te ti‘aturiraa aueue ore, no roto mai ïa i te heheuraa a te Atua « o te parau hoi ia Iesu ra, o te varua ïa o te tohu » (Apokalupo 19:10).

E farii tatou i teie nei iteraa papû ia paraparau ana‘e te Varua Maitai i te varua i roto ia tatou. E farii tatou i te hoê haapapûraa hau e te aueue ore o te riro ei puna no to tatou iteraa e te ti‘aturiraa papû noa’tu te huru o to tatou ta‘ere, to tatou nunaa, to tatou reo aore râ to tatou oraraa faufaa. E riro ïa teie nei mau parau faaite a te Varua, eiaha noa râ te feruriraa taata, te niu mau i ni‘a i te reira e patuhia’i to tatou iteraa papû.

Te niu o teie nei iteraa papû o te faaroo ïa, e te iteraa, ia Iesu Mesia e Ta’na misioni hanahana, o tei parau i roto i te mau papa’iraa mo‘a no ni‘a iho Ia’na, « O vau te e‘a, te parau mau e te ora » (Ioane 14:6).

No reira nahea tatou e farii ai i to tatou iho iteraa papû o tei aahia i ni‘a i te faaiteraa a te Varua Maitai ?

A tahi : A hinaaro ia ti‘aturi. Te faaitoito nei te Buka a Moromona ia tatou : « Mai te mea e ara [outou], e e faaitoito hoi i to outou aau, i te tamata i ta‘u nei parau, e i te faatupu hoi i te faaroo iti haihai noa iho,… oia ïa, aita’tu i tia ia outou, maori râ o te hinaaro i te faaroo » (Alama 32:27).

E parau mai paha te tahi, « Eita e nehenehe ia‘u ia ti‘aturi ; e ere au i te hoê taata faaroo ». A feruri na, te fafau mai nei te Atua ia tatou te tauturu no ô mai i te ra’i noa’tu e hinaaro noa to tatou i te ti‘aturi, e hinaaro mau râ e ti‘a ai eiaha râ e hinaaro faahua noa.

Te piti : A imi i te mau papa’iraa mo‘a. Ia vai mai ta outou mau uiraa ; a tuatapapa i te reira mau uiraa, a imi i te mau pahonoraa i roto i te mau papa’iraa mo‘a. Te vai nei â te tauturu maitai no tatou i roto i te Buka a moromona : « Ia faatia mai [outou] ia tanuhia te huero i roto i to outou aau » na roto i te tuatapapa itoito raa i te parau a te Atua, e « tupu ïa te huero maitai i roto i to outou aau » mai te mea eita outou e pato‘i atu ma te ti‘aturi ore. E faarahi tei nei huero maitai i « to [outou] varua » e « e haamaramaramahia to [outou] mana‘o » (Alama 32:28).

Te toru : A rave mai te au i te hinaaro o te Atua, a haapa‘o i te mau faaueraa. Eita te tomoraa i roto i te hoê faatitoraa mana‘o noa e nava’i mai te mea e hinaaro tatou ia ite no tatou iho e ua faaho‘ihia mai te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei. Eita atoa e nava’i te tuatapaparaa papû ore. E ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa, oia hoi ia haapii e i muri iho ia rave i te hinaaro o te Atua.

E ti‘a ia tatou ia haere i te Mesia ra e ia pee i Ta’na mau haapiiraa. Ua haapii te Faaora, « E ere i ta‘u ta‘u e haapii nei, na’na râ, na tei tono mai ia‘u nei. O tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i ta‘u e haapii nei e na te Atua, e na‘u iho » (Ioane 7:16-17 ; haapapûraa). E ua parau Oia : « Ua hinaaro outou ia‘u ra, e haapa‘o i ta‘u parau » (Ioane 14:15).

Te maha : A feruri hohonu, a haapae i te maa e a pure. No te farii i te ite no ŏ mai i te Varua Maitai ra e ti‘a ïa ia tatou ia ani i te reira i te Metua i te Ao ra. E ti‘a ia tatou ia ti‘aturi e te here nei te Atua ia tatou e e tauturu Oia ia tatou ia ite i te mau faaiteraa a te Varua Maitai. Te faahaamananei te Buka a Moromona ia tatou e :

« Ia taiohia teie nei mau parau e [outou], ia haamana‘o outou i to te Atua aroha i te tamarii a te taata nei, mai te hamaniraa ia Adamu ra e tae roa mai i te tau e ite ai [outou] i teie nei mau mea ra, e ia feruri to outou aau i te reira.

« E ui atu i te Atua, i te Metua mure ore ra, i te i‘oa o Iesu Mesia e, e parau mau anei teie nei mau parau, e aore anei ; e ia ui atu [outou] ma te aau hinaaro mau, ma te mana‘o papû, e ma te faaroo i te Mesia, na’na ïa e faaite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai » (Moroni 10:3-4).

E ua parau te peropheta Alama :

« Inaha, te faaite papû atu nei au ia outou na e, ua ite roa vau e, o te parau mau ana‘e ta‘u i parau iho nei ia outou na. E i to [outou] mana‘o ra, eaha vau i ite hua’i i te reira ?

« Inaha hoi, ua haapae a‘enei au i te maa, e i pure a‘enei hoi au… ia itea taua mau mea nei ia‘u iho. Na te Fatu na te Atua iho hoi i faaite mai ia‘u i te reira i to’na ra Varua Maitai ; o te varua heheuraa parau teie tei roto ia‘u nei » (Alama 5:45-46).

E au mau taeae e au mau tuahine here e, ua farii Alama i to’na iteraa papû na roto i te haapaeraa i te maa e te pure, hau atu e 2.000 matahiti i teie nei, e e nehenehe ta tatou e ite i te hoê â iteraa mo‘a i teie nei mahana.

Eaha te faufaa no te hoê iteraa papû ?

E horo‘a mai te hoê iteraa papû i te hi‘oraa tano, te tura’iraa, e te hoê niu paari no te patu i te hoê oraraa tumu e te tupuraa o te taata tata’itahi. E tumu tamau no te ti‘aturiraa, e hoê hoa mau e te haapa‘o maitai i roto i te mau tau maitai e te ino. E horo‘a mai te hoê iteraa papû ia tatou te hoê tumu no te ti‘aturi e no te oaoa. E tauturu te reira ia tatou ia faatupu i te hoê varua anaanatae e te oaoa e o te faati‘a ia tatou ia oaoa i te mau mea nehenehe o te natura. E tura’i te hoê iteraa papû ia tatou ia ma‘iti i te maitai i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa. E tura’i te reira ia tatou ia haafatata’tu i te Atua, ma te faati‘a Ia’na ia haafatata mai ia tatou nei (a hi‘o Iakobo 4:8).

To tatou iho iteraa papû, o te hoê ïa tapo‘i paruru, e mai te hoê tapu auri e arata‘i te reira ia tatou ma te paruruhia na roto i te vahi pouri e te arepurepu.

Ua horo‘a te iteraa papû o Nephi ia’na te itoito ia ti‘a atu e ia tai‘ohia mai te hoê tei haapa‘o i te faaueraa a te Fatu. Aita oia i ohumu, i feaa, aore râ i măta‘u noa’tu eaha te huru o te ohipa. I te mau tau fifi ua parau oia, « E haere atu vau, e rave hoi [i te mau mea] ta te Fatu i [faaue] maira, ua ite hoi au e, e faaineine oia i te hoê ravea no te rave i [te reira] » (1 Nephi 3:7).

Mai te Fatu i ite ia Nephi, te ite nei e te here nei te Atua ia tatou. Teie to tatou taime ; teie to tatou mau mahana. Te vai nei te ohipa i ô nei. E tura’i to tatou iho iteraa papû e te paari ia tatou ia taui ia tatou iho e ia haamaitai i te ao nei. Te faaite papû nei au i te reira e te vaiiho nei au i ta‘u haamaitairaa ei Aposetolo no te Fatu, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.