2007
Faaohiparaa i te horo‘araa a te ra‘i no te pure
Me 2007


Faaohiparaa i te horo‘araa a te ra‘i no te pure

Te pure o te hoê ïa horo‘araa a to tatou Metua i te Ao ra i te mau varua atoa.

Hōho’a

Ua haamata teie amuiraa na roto i te himeneraa a te pŭpŭ himene no te Fare Menemene i te himene « Hora Pure » tei haaputapû i te aau. Te faahaamana‘o nei teie himene matauhia e ua riro te pure ei rave‘a no te tamahanahanaraa, no te tautururaa, e no te parururaa, o tei horo‘a-hua-hia mai e to tatou Metua Here i te Ao ra tei î i te aroha.

Te horo‘araa no te pure

Te pure o te hoê ïa horo‘araa a to tatou Metua i te Ao ra i te mau varua atoa. A feruri na : te faaitoito nei te Taata Teitei roa a‘e, te taata tei ite i te mau mea atoa, tei hi‘o mata i te mau mea atoa, e te taata Mana Hope, ia outou e ia‘u nei, noa’tu to tatou ha‘iha‘i a paraparau atu Ia’na to tatou Metua. Oia mau, no te mea ua ite Oia i to tatou hiaai i Ta’na arata‘iraa, ua faaue Oia : « Te faaue atu nei au ia oe ia pure vaha mai e i roto i to oe aau atoa ; oia ïa, i mua i to te ao nei e i te vahi moemoe atoa, i te vahi taata e i te vahi taata ore hoi ».1

Noa’tu eaha te huru o to tatou nei oraraa, te haehaa e aore râ te te‘ote‘o, te vĕvĕ e aore râ te ona, te ti‘amâ e aore râ tei faatitihia, te ite e aore râ te ite ore, tei herehia e aore râ tei faaru‘ehia, e nehenehe ia tatou ia paraparau atu Ia’na. Aita e faaauraa i te taime. E nehenehe ta tatou tiaororaa i te riro ei mea poto, e aore râ e titau i te taatoaraa o te taime e hinaarohia. E nehenehe te pure e riro ei faaiteraa roa no te here e te mauruuru e aore râ te hoê aniraa rû ia tauturuhia. Ua hamani oia e rave rahi ao e ua tuu i te taata i roto i teie mau ao. Noa’tu râ i te reira, e nehenehe ta outou e o vau nei e paraparau atu Ia’na, e e pahono mai ïa Oia i te mau taime atoa.

Nahea e ti‘a’i ia outou ia pure ?

E pure tatou i to tatou Metua i te Ao ra i te i‘oa mo‘a o Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia. E mea hau atu te manuïaraa o te pure ia tutava ana‘e tatou ia vai mâ e ia haapa‘o i te mau faaueraa, ma te mau tumu parau-ti‘a e te hinaaro i te rave i te mea Tae ani mai. Ma te haehaa, te ti‘aturiraa e faahaere mai te pure i te arata‘iraa e te hau.

Eiaha e haape‘ape‘a no to oe mau mana‘o tei ore i faahiti-maitai-hia. A paraparau noa i to oe Metua tei î i te aroha e i te ite. E tamarii faufaa rahi oe Na’na o Ta’na e here maitai nei e te hinaaro nei ia tauturu. A pure ai oe a ite e tei piha‘i iho to oe Metua i te Ao ra e te faaroo ra Oia.

Te hoê taviri no te haamaitai i te pure o te haapiiraa ïa nahea ia ani i te mau uiraa ti‘a. A feruri na i te rave i te hoê tauiraa, ia ore ia ani noa i te mau mea ta oe e hinaaro, a ma‘imi mau râ i te mea Ta’na e hinaaro nei no oe. I muri iho a haapii ai oe i To’na hinaaro, a pure e ia arata‘ihia oe ia farii i te puai no te faatupuraa i taua hinaaro ra.

Ia mana‘o ana‘e oe e ua atea ê oe i to tatou Metua, penei a‘e te vai ra e rave rahi mau tumu. Noa’tu eaha te tumu, a tamau noa’i oe i te taparu i te tautururaa, e arata‘i ïa Oia ia oe ia rave i te mea o te faahoi mai i to oe ti‘aturiraa e tei piha‘i iho noa Oia ia oe. A pure noa’tu e aita oe e hinaaro i te pure. I te tahi mau taime, mai te hoê tamarii rii, e rave paha oe i te ohipa ti‘a ore e e mana‘o oe e eita e nehenehe ia oe ia haafatata’tu i to oe Metua e te hoê pe‘ape‘a. Teie ïa te taime e hinaaro rahi ai oe i te pure. Eiaha roa oe e mana‘o e eita roa oe i te mea parau- ti‘a no te pure.

Te ui nei au ia‘u iho mai te mea e nehenehe mau ia tatou ia taa i te mana rahi o te pure e tae noa’tu i te taime e faaruru ai tatou i te hoê pe‘ape‘a rahi e te rû e ia ite ana‘e tatou e aita to tatou e mana no te tatararaa i te reira. I reira e fariu atu ai tatou i to tatou Metua ma te ite haehaa e tei roto mau tatou i To’na rima. E riro te imiraa i te hoê vahi mo‘emo‘e i reira to tatou mau mana‘o e nehenehe ai e parau-vaha-hia ai noa’tu te roaraa e te puairaa mai tei hinaarohia.

Ua na reira vau. Ua tupu te tahi mea ia‘u i te hoê taime tei faatupu i te mana‘o tapitapi rahi. E ere roa no te haapa‘o-ore-raa aore râ e hara e auraa taata faufaa rahi râ. Ua ninii au no te tahi taime huru roa i to‘u aau i roto i te pure rû. Noa’tu eaha te puai no ta‘u tamataraa, aita i nehenehe ia‘u ia ite i te hoê rave‘a, aita e hauraa no te mana‘o puai i roto ia‘u nei. Ua taparu vau i te tautururaa no ô mai i taua Metua i te Ao ra ta‘u i matau e i ti‘aturi hope roa. Aita i nehenehe ia‘u ia ite i te e‘a o te horo‘a mai i te hau o tei riro hoi ei haamaitairaa na‘u ia fana‘o i te rahiraa o te taime. Ua vare‘a roa vau i te taoto. I to‘u araraa mai ua roo-roa-hia vau i te hau. Ua tuturi faahou vau ma te pure hanahana e ua ani au, « mea- nahea-hia te reira ? » I roto i to‘u aau, ua ite au e te pahonoraa o To’na ïa here e To’na ïa haape‘ape‘araa no‘u. Teie ïa te huru o te pure mau i te hoê Metua aroha.

Ua haapii rahi au no ni‘a i te pure na roto i te faarooraa i te peresideni Hinckley ia pure i roto i ta matou mau rururaa. E nehenehe atoa ia outou ia haapii mai roto atu ia’na na roto i te tai‘o-maite-raa i te pure taaê i mua i te taata ta’na i pûpû i te hopearaa o te amuiraa no te ava‘e Atopa 2001 no te mau tamarii a te Metua i te Ao ra na te ao atoa nei. Ua pure oia ma to’na aau atoa, e ere na roto mai i te hoê pure tei papa‘ihia. (Ua nene‘ihia teie pure i te hopearaa o teie a‘oraa).2

A tuatapapa i taua pure ra e e ite ïa outou e aita i rahi te mau parau rii faufaa ore, aita e faaiteiteraa no te haamaere ia vetahi ê, mai te tupu nei i te tahi mau taime. Ua faaohipa oia i te mau parau ohie ma te puai. Ua pure oia mai te hoê tamaiti haehaa tei î i te ti‘aturiraa e tei matau maitai i to’na Metua here i te Ao ra. Ua ti‘aturi oia i ni‘a i te papûraa e e tae mai Ta’na pahonoraa i te taime e hinaaro-rahi-hia. E faaauhia te pure tata‘itahi i ni‘a i te tumu no taua pure ra, ma te faahiti-maramarama-raa i te mea e hinaaro nei i te pahonoraa, e te haamauruuru-rahi-atoa-raa no te mau haamaitairaa taa ê tei fariihia. Ua riro ta’na mau pure i tera ihoa taime mai te mau ofa‘i nehenehe taraihia, te hoê iteraa papû no te vahi faufaa rahi o te pure i roto i to’na oraraa e rave rahi mau matahiti i teie nei.

Nahea te mau pure e pahonohia ai ?

Te tahi mau parau mau no ni‘a e mea nahea te mau pure i pahonohia i te tautururaa ia outou.

E mea pinepine ia pure ana‘e tatou ia tauturuhia i roto i te hoê ohipa faufaa rahi, e horo‘a mai te Metua i te Ao ra i te mau faaiteraa mărû o te titau ia tatou ia feruri, ia faaohipa i te faaroo, ia ohipa e i te tahi mau taime ia haa, e ia rave i te ohipa i muri iho. E rave‘a teie o te faati‘a ia tatou ia ite i te mau pahonoraa faauruhia mai.

Ua itehia ia‘u e, i te mau taime i mana‘ohia e te vai nei te hoê arai hohonu o te aparauraa o te hoê ïa taahiraa rahi roa e ravehia na roto i te ti‘aturi. E mea varavara outou i te farii i te taatoaraa o te pahonoraa i te hoê noa iho taime. E tae mai te reira mai te hoê tuhaa i te taime hoê, na roto i te mau puohu, ia rahi atu â to outou aravihi. A haapa‘ohia ai te mau tuhaa atoa na roto i te faaroo, e e arata‘ihia ïa outou i te tahi ê atu mau tuhaa e tae noa’tu ua noaa ia outou te taatoaraa o te pahonoraa. E titau teie huru faanahoraa ia faaohipa outou i te faaroo i te aravihi o to tatou Metua i te Ao ra ia pahono. Noa’tu e e mea fifi roa i te tahi mau taime, te hopea o te reira faanahoraa o to outou iho ïa tupuraa tata‘itahi.

E e pahono noa oia i ta outou mau pure e e pahono tamau noa oia i te reira. Tera râ, e mea varavara Ta’na mau pahonoraa i te taime a tuturi noa’i outou no te pure, noa’tu e te taparu nei paha outou i te hoê pahonoraa i te reira ihoa taime. E faaite râ Oia ia outou i roto i te mau taime hau a nehenehe ai i te Varua ia haaputapû maitai i to outou feruriraa e to outou aau. E tura‘i Ta’na raveraa ia outou ia tupu i te paari.

Ua faaite mai te peresideni David O. McKay e, « E parau mau e eita te mau pahonoraa i ta tatou mau pure e tae afaro mai i te hoê taime, eita atoa na roto i te hoê peu, e rû noa tatou ; area râ, e tae mai iho râ, i te hoê taime e na roto i te hoê peu no te maitai o te taata e ani ra ».3 A mauruuru râ i te mea e, i te tahi mau taime, e vaiiho noa mai te Atua i to tatou mau fifi no te hoê taime roa hou te pahono e tae mai ai. E tupu ïa to outou huru i te paari ; e rahi ïa to outou faaroo. Te vai nei te hoê auraa i roto i na mea e piti : Ia rahi ana‘e to outou faaroo e puai atu â ïa to outou huru, e na te huru tei haamaitaihia e faarahi i to outou aravihi ia faaohipa rahi atu â i te faaroo.

I te hoê taime, e horo‘a mai te Fatu i te hoê pahonoraa hou outou a ani atu ai. E tupu te reira ia ore oe e haapa‘o i te ati e aore râ, aita oe e rave ra i te mea tano, te oreraa i taa maitai i te ti‘a mau.

E mea fifi roa ia ore ana‘e te pure ma te aau mau no ni‘a i te tahi mea ta outou e hinaaro rahi ra ia pahonohia mai te au i to outou hinaaro. E mea fifi roa ia taa no te aha na roto i ta outou faaohiparaa i te faaroo hohonu mau na roto mai i te hoê oraraa haapa‘o eita te reira e afa‘i mai i te hopea i hinaarohia. Ua haapii te Faaora e : « Te mau mea atoa ta outou e ani atu i te Metua ra i roto i to‘u nei i‘oa e horo‘ahia’tu ïa ia outou na, i tei au ia outou na ».4 E mea fifi roa i te tahi mau taime ia ite eaha râ ïa te mea maitai e aore râ tei au ia outou na roto i te mau matahiti i muri mai. E mea ohie a‘e to outou oraraa ia farii ana‘e outou i te mea ta te Atua e rave nei i roto i to outou oraraa no to outou ïa maitai mure ore.

Ua anihia ia outou ia imi i te hoê pahonoraa i ta outou mau pure.5 A haapa‘o i te parau a te Fatu ia « imi maite i roto i to oe aau »6 E feruri pinepine tatou no te hoê rave‘a, a imi ai outou i te haapapûraa e ua ti‘a ta outou pahonoraa, e tae mai ïa te tautururaa. E mea na roto paha i ta outou mau pure, aore râ mai te hoê faaiteraa a te Varua Maitai e i te tahi mau taime na roto i te raveraa a vetahi ê.7

E nehenehe atoa teie arata‘iraa no ni‘a i te pure tei horo‘ahia ia Olive Kaudere e tauturu ia outou : « Inaha…ua mana‘o noa oe e e horo‘a noa vau i te reira ia oe, ma to oe mana‘o ore maori râ ia ani noa mai ia‘u nei.

« … Ia imi maite oe i te reira i roto i to oe aau ; ei reira oe… e ani mai ai ia‘u e ua ti‘a anei, e mai te mea ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma… no te reira oe e ite ai e ua ti‘a ihoa ».8

E tae mai te pahonoraa mai te hoê mana‘o ma te tapirihia mai e te hoê haapapûraa. Ua faataa mai te Fatu e piti na rave‘a taa‘e : « E faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai ».9

Te mau pahonoraa i roto i te feruriraa e i te aau e mau parau poro‘i ïa a te Varua Maitai i to tatou mau varua. No‘u nei e mea taa ê roa te pahonoraa i roto i te feruriraa mai te mau parau e parau maramarama-maitai-hia, e te pahonoraa i roto i te aau e mau parau ïa no te mau mea atoa mai te hoê hinaaro ia pure rahi atu â.10

I muri iho ua haamaramarama mai te Fatu : « Mai te mea râ e ere i te mea ti‘a roa [te mea ta outou e hohora’tu]… e haapourihia ïa to oe mana‘o »11 Ua riro ïa te reira ei mana‘o papû ore e te au ore.

Ua haapiihia o Olive Kaudere i te tahi ê atu rave‘a e tae mai ai te pahonoraa maitai : « Aore anei au i parau faahau i to oe aau no ni‘a i teie nei ohipa ? »12 Ua riro te mana‘o hau te iteraa haapapû o te itehia i te mau taime atoa e o ta‘u iho i ite. Ia tapitapi ana‘e to‘u feruriraa no ni‘a i te hoê ohipa faufaa rahi, ma te tutavaraa ia tatara i te reira ma te manuïa ore, ua tamau noa ïa vau i taua mau tautooraa ma te faaroo. I muri mai, e tae mai te hoê hau na ni‘a taatoa ia‘u, ma te tamărû i to‘u mau pe‘ape‘a, mai Ta’na i fafau mai.

E nehenehe te tahi mau taa-ore-raa no ni‘a i te pure e haamaramaramahia na roto i te iteraa e te faataa mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te mau parau tumu no te pure manuïa aita râ te reira e haapapû ahea te pahonoraa e horo‘ahia mai ai. Oia mau, e pahono mai Oia na roto i te hoê o na rave‘a e toru. A tahi, e nehenehe ta outou e ite i te hau, te tamahanahanaraa, e te haapapûraa o te haapapû e e mea ti‘a ta outou faaotiraa. Aore râ te piti, e nehenehe ïa outou ia ite e taua mana‘o papû ore, te haapouriraa i te mana‘o, o te faaiteraa ia e mea hape ta outou ma‘itiraa. Aore râ te toru—e te mea fifi roa—e nehenehe ta outou e ite e aita e pahonoraa.

Eaha ïa ta outou e rave ia faaineine maitai ana‘e outou, ia pure u‘ana ana‘e outou, ia ti‘a’i ana‘e outou no te hoê taime huru maoro no te hoê pahonoraa, e aita â outou i farii atu ra i te hoê pahonoraa ? E hinaaro paha outou ia haamauruuru ia tupu ana‘e te reira, no te mea e tapa‘o faaite ïa no To’na ti‘aturi. Ia ora parau-ti‘a ana‘e outou e ia au ta outou ma‘itiraa i te mau haapiiraa a te Faaora e ia hinaaro outou ia rave, a faaohipa ma te ti‘aturi. Ia haapa‘o ana‘e outou i te mau faaiteraa a te Varua, e tupu mau te hoê o na mea e piti i te taime au : e tae mai anei te haapouriraa o te mana‘o, o te faaite mai i te hoê ma‘itiraa hape, e aore râ e itehia te hau aore râ te ahu i roto i te ouma o te haapapû mai e mea tano ta outou ma‘itiraa. Ia ora parau-ti‘a ana‘e outou e ia rave ana‘e outou ma te ti‘aturi, eita ïa te Atua e vaiiho ia outou ia haere noa’tu â ma te ore e faaara mai ia outou mai te mea ua rave outou i te faaotiraa hape.

Te aau mehara no te horo‘araa o te pure

Te hoê tuhaa faufaa rahi no te pure o te aau mehara ïa. Ua parau Iesu e, « e ore roa te taata nei e faaino i te Atua i te hoê mea… maori râ o ratou o tei ore i fa‘i mai i to’na rima ra i roto i te mau mea atoa, e o tei ore hoi i haapa‘o i ta’na ra faaueraa ».13 Ia hi‘o ana‘e tatou i te horo‘araa faito ore o te pure e te mau haamaitairaa hopea ore e noaa mai na roto i te reira, e î roa to tatou feruriraa e to tatou aau i te mauruuru mau. No reira, eita anei e ti‘a ia tatou ia faaite tamau e ma te hohonu i to tatou Metua Here, mai tei nehenehe ia tatou, i to tatou aau mauruuru rahi no te horo‘araa hanahana no te pure e no Ta’na mau pahonoraa i to tatou mau hinaaro ma te tura‘i ia tatou ia tupu i te rahi ?

Te faaite papû nei au e e pahono mai ihoa to tatou Metua i ta outou mau pure ia au i te huru e i te taime no to tatou maitai mure ore. I te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. PH&PF 19:28.

  2. « E te Atua, to matou Metua Mure Ore, o Oe te Haava Rahi o te mau nunaa, o Oe te faatere o te univera, o Oe to matou Metua e to matou Atua, o matou nei ta Oe mau tamarii, te hi‘o nei matou ia Oe na roto i te faaroo i roto i te pouiri i teie taime hanahana. E te Metua e, a haamaitai mai ia matou i te faaroo. A haamaitai mai ia matou i te here. A haamaitai mai ia matou i te aroha i roto i to matou aau. A haamaitai mai ia matou i te hoê varua tutava tamau ia pato‘i i te ino rahi ri‘ari‘a e vai nei i roto i teie ao. A horo‘a mai i te paruru e te arata‘iraa i te feia o te faaô ma te itoito i te amoraa i te mau mauihaa o te tama‘i. A haamaitai ia ratou ; a faaherehere i to ratou ora ; a paruru ia ratou i te mau pe‘ape‘a e i te ino. A faaroo i te mau pure a to ratou mau fetii no to ratou parururaa. Te pure nei matou no te mau hau manahune o te fenua o ta oe i hi‘opo‘a a faanaho ai ratou i ta ratou mau faatereraa hau, i reira te hau e te ti‘amâraa e te hau manahune i roaa’i.

    « E te Metua e, a hi‘o aroha mai i ni‘a i teie, to matou mau nunaa, e i to’na mau hoa i roto i te taime o te hepohepo. A paruru ia matou e a tauturu ia matou ia haere ma te faaroo na roto atu ia Oe e i ta Oe Tamaiti Here, e no teie nei mau aroha te ti‘aturi nei i te taata o ta matou e hi‘o nei ei Faaora e ei Fatu no matou. A haamaitai i te tumu no te hau e a faahoi vitiviti faahou mai i te reira ia matou e te taparu haehaa nei matou ia Oe, ma te ani ia Oe ia faaore i to matou orurehau, tei roaa na roto i ta matou mau hara, a aroha e a hi‘o maite mai ia matou, e a faatupu ia hi‘o ti‘a to matou aau ia Oe. Te pure haehaa nei matou na roto i te i‘oa o Tei here ia matou paatoa, oia hoi te Fatu ra o Iesu Mesia, to matou Ora e to matou Faaora, amene » (« Till We Meet Again », Liahona, tenuare 2002, 105).

  3. I roto i te Conference Report, Eperera 1969, 153.

  4. PH&PF 88:64, haapapaûraa tuuhia’tu. Hi‘o atoa i te irava 63 e te 65.

  5. Hi‘o PH&PF 6:23, 36 ; PH&PF 8:2–3, 10 ; PH&PF 9:9.

  6. PH&PF 9:8.

  7. Hi‘o Spencer W. Kimball, The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 252.

  8. PH&PF 9:7–8, haapapûraa tuuhia’tu.

  9. PH&PF 8:2-3, haapapûraa tuuhia’tu.

  10. Hi‘o Enosa 1:3–5, 9–10.

  11. PH&PF 9:9.

  12. PH&PF 6:23.

  13. PH&PF 59:21.