2007
Te reni no te ho‘iraa ati ore
Me 2007


Te reni no te ho‘iraa ati ore

Ua horo‘ahia ia tatou te horo‘araa o te taraehara a Iesu Mesia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, te mau haamaitairaa no te tatarahapa e no te faaoreraa hara.

Hōho’a

I roto i ta‘u taime haapiipiiraa ia riro ei tapena no te manureva, titauhia vau ia haapii nahea ia tere na ni‘a i te hoê manureva no te tere atea. Te rereraa na ni‘a‘e i te mau moana rahi, te rereraa na ni‘a‘e i te mau medebara aano e te tu‘ati‘atiraa i te mau fenua rarahi, titauhia ïa te hoê faaineineraa papû no te haapapûraa i te hoê tapaeraa ati ore. Titauhia 14 hora no vetahi o teie mau tere tape‘a-ore, e 9.000 maile i te atea.

Te vaira te hoê faaotiraa faufaa roa i roto i teie mau tere atea e parauhia te reni no te ho‘iraa ati ore. Titauhia ia rava‘i te mori arahu i roto i te manureva no te haereraa e no te ho‘i- faahou-raa mai i te tauraa manureva matamua. Mai te mea ua mahemo te reni no te ho‘iraa ‘ati ore, ua ere ïa te tapena i teie nei ma‘itiraa e titauhia ïa oia ia tere tamau noa. No reira ïa e parauhia’i e, te reni aita e ho‘iraa.

Te vai ra anei te mau reni aita e ho‘iraa i roto i to tatou oraraa ?

E faaohipa Satane, « te metua o te mau parau haavare atoa ra » (2 Nephi 2:18), « te metua o te mârô » (3 Nephi 11:29), « te tumu o te mau hara atoa » (Helamana 6:30, e te « enemi ho‘i i te Atua ra » (Moroni 7:12), i te mau puai o te ino no te parau ia tatou e e tano teie tumu parau no tatou ia rave ana‘e tatou i te hara. Ua topa te mau papa‘iraa mo‘a i to’na i‘oa o, te « tihotiho » no te mea, te hinaaro nei oia ia ite e, aita e faaoreraa hara no tatou (a hi‘o Apokalupo 12:10). Hinaaro Satane ia tatou ia mana‘o e, ia hara ana‘e tatou, ua mahemo atu ïa tatou i te « reni aita e ho‘iraa »—ua taere roa ïa te tauiraa i to tatou tere. I roto i to tatou nei ao nehenehe area râ, teie ao ahoaho, e mea oto mau te riroraa o tei huru ei puna no te mauiui rahi, te oto e te pe‘ape‘a o te mau utuafare, te mau faaipoiporaa e te oraraa o te taata tata‘itahi.

Te hinaaro nei Satane i te faaino i te ohipa a te Atua, e na roto i to’na na reiraraa e haavare oia e rave rahi. No te faaturori i to tatou ti‘aturiraa, ia ino roa mai ia’na ra, e ia ti‘aturi aita e faaoreraa hara, e nehenehe atoa Satane e faaohipa hape i te mau parau mai roto mai i te papa‘iraa mo‘a o te haapapû nei i te parau-ti‘a a te Atua, no te faaite e, aita e aroha.

Eaha te faanahoraa a te Fatu no to tatou reni ho‘iraa ati ore ?

E tae mai te parururaa i te mana o te diabolo na roto i te evanelia a Iesu Mesia. O te parau apî ïa e, ua rave Iesu Mesia i te hoê taraehara maitai roa no te taata nei. Te poro‘i ïa no te here, no te ti‘aturiraa e no te aroha e, te vai nei te faahauraa o te taata nei i te Atua.

Ua riro te hara ei hinaaro no te ofatiraa i te ture mo‘a. Ua riro te taraehara a Iesu Mesia ei horo‘araa na te Atua i Ta’na mau tamarii no te faatiti‘aifaro e ia upooti‘a i te mau hopea o te hara. Ua here te Atua i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii, e eita roa Oia e faaea i te here e i te ti‘aturi ia tatou. E mea maramarama roa te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra, e e mea faufaa rahi Ta’na mau fafauraa : « Aore ho‘i te Atua i tono mai i ta’na Tamaiti i te ao nei e faahapa mai i to te ao ; maori ra… ia ora râ to te ao » (Ioane 3:17).

Ua haere mai te Mesia no te faaora ia tatou. Mai te mea ua hape to tatou raveraa i te hoê mea, e nehenehe te taraehara a Iesu Mesia e haapapû ia tatou e, e ere te hara i te reni aita e ho‘iraa. E mea papû te ho‘iraa ‘ati ore mai te mea e pee tatou i te faanahoraa a te Atua no to tatou faaoraraa.

Ua farii tatou i teie rave‘a na roto mai i te mana teitei roa o te univera, oia ho‘i o te Atua, to tatou Metua i te Ao ra. Ua faaineinehia teie nei rave‘a hou roa te faatumu-raa-hia o teie nei fenua. O te rave‘a ïa no te oaoa, te hoê rave‘a no te aroha, te hoê rave‘a no te ora, te hoê rave‘a no te faaora. Na teie nei rave‘a e faati‘a ia tatou ia ite i te hoê oraraa i te pae tino nei, oia’toa te tahuti nei, te hoê taime hi‘opo‘araa, e ia ho‘i faahou i mua i te Atua e ia ora i roto i te oaoa mure ore e te hanahana. Ua tatarahia te reira i roto i te mau parau haapiiraa o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai a Iesu Mesia.

Ia pee-ana‘e-hia teie nei rave‘a, e roaa mai te mau hopea mure ore nehenehe roa no tatou tata‘itahi, no to tatou mau utuafare, no te mau u‘i e tae mai, e no te mau u‘i tei reva’tu na mua roa. I roto i teie rave‘a te vai atoa ra te faahauraa hanahana e te faaoreraa hara.

Nahea teie faaoreraa hara hanahana e tupu ai ?

Ua ite tatou e, « ua rave paato‘a ho‘i i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra » (Roma 3:23), area râ, te parau u‘ana atoa nei tatou e, e riro te tatarahaparaa e te faaoreraa hara, ei mea papû mau, mai te hara ra.

Ua faati‘a te taraehara a Iesu Mesia i te taata tata‘itahi ia faautu‘ahia no ta’na iho mau hara. E upooti‘a tatou i te mau hopea o te hara a te taata tata‘itahi na roto i te titauraa i te mau haamaitairaa e te mau faufaa o te taraehara.

Ua parau te peresideni David O. McKay e, « e mea faufaa te parau tumu e te oro‘a tata‘itahi o te evanelia a Iesu Mesia… area râ, aita e mea faufaa’tu â i te faaoraraa i te utuafare taata nei maori râ, i te parau tumu hanahana e te mure ore [o] te tatarahapa » (Gospel Ideals [1954], 13).

« E aore hoi e tae te ora i taua taata ra… maori râ, na roto i te tatarahapa e te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia » (Mosia 3:12).

E ere noa na te tatarahapa ana‘e e faaora i te taata. Na te toto râ o Iesu Mesia e faaora ia tatou. E mea na roto ïa i to tatou tauiraa mau e te haavare ore i to tatou huru e faaorahia’i tatou area râ, « na roto i te aroha e ora‘i tatou, hope noa’tu to tatou itoito atoa » (2 Nephi 25:23). Teie râ, te tatarahaparaa mau, o te huru ïa e titauhia ia nehenehe ta te Atua faaoreraa hara ia tae mai i roto i to tatou oraraa. E faariro te tatarahaparaa mau « mai te hoê mahana faataia ei mahana no te ti‘aturiraa » (Spencer W. Kimball Te Semeio no te Faaoreraa hara [1969], 362).

Eaha mau te auraa o te tatarahaparaa mau ?

Titauhia ia tatou te faaroo puai i roto i te Mesia ia nehenehe ia tatarahaa. E mea ti‘a ia horo‘a tatou i te hoê « mana‘o ti‘a no te huru mau o te [Atua], to’na maitai-roa-raa e to’na mau taipe » (Lectures on Faith [1985], 38). Mai te mea e ti‘aturi tatou e ua ite te Atua i te mau mea’toa, e te here nei, e te aroha nei, e nehenehe ïa tatou e tu‘u i to tatou ti‘aturiraa i roto Ia’na no to tatou ora ma te aueue-ore. E taui te faaroo i te Meisa i to tatou feruriraa, e i to tatou huru aita e aifaito ra i to te Atua hinaaro.

E faaho‘i te tatarahaparaa mau ia tatou ia rave i te maitai. No te tatarahapa mau, e mea ti‘a ia tatou ia ite i ta tatou mau hara e ia oto e aore râ ia oto o teie nei ao, e ia faaite i taua mau hara ra i te Atua. Mai te mea e mea teimaha ta tatou mau hara, e mea ti‘a ia faaite tatou i te reira i to tatou feia faatere no te autahu‘araa. E mea ti‘a ia ani tatou i te Atua ia faaore e ia rave i te mau mea’toa no te faatiti‘aifaroraa i te ino tei faatupuhia e ta tatou mau ohipa. Te auraa o te parau tatarahapa, o te tauiraa ïa i te feruriraa e i te aau—e i te faaore-roa-raa i te rave i te mau mea ti‘a ore, e ia haamata faahou i te rave i te mau mea maitata‘i. E horo‘a te reira ia tatou i te hoê huru apî i mua i te Atua, i te hoê taata, e i roto i te oraraa taato‘a.

Eaha te mau hotu o te tatarahapa ?

E haamaitai te tatarahapraa mau i to tatou oraraa na roto i te mau hopea o te taraehara : e ite tatou i te faaoreraa a te Atua e i To’na hau, e e hopoi-ê-hia’tu te hapa e te oto ; e oaoa rahi atu â tatou i te faaururaa a te Varua ; e e ineine maitai ïa tatou i te ora e to tatou Metua i te Ao ra.

Ua haapii te peresideni Spencer W. Kimball e : « Te faufaa rahi o te semeio no te faaoreraa hara oia ïa, e hopoi mai oia i te hau i te aau pe‘ape‘a, te faaoroma‘i ore, te inoino, e penei a‘e te mamae… E horoi ê te Atua… i te roimata o te horuhoru, e o te tatarahapa… e o te feaa, e o te hapa » (Te Semeio no te Faaoreraa Hara, 363, 368).

Ua fafau o Iesu e, « e hau ta‘u e vaiiho ia outou nei ». « O to‘u nei hau ta‘u e ho atu no outou… Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e măta‘u » (Ioane 14:27).

Ua faaite te peropheta Alama, o tei faaho‘ihia mai mai te hara i te oaoa na roto i te faaoreraa hara a te Atua e, « e ere roa te parau ino i te oaoa » (Alama 41:10). Ua faaite oia i te maramara o te mauiui o te hara area râ, ua a‘o atoa oia ma te ana‘anatae no ni‘a i te oaoa o te ape‘e mai i te tatarahaparaa mau e te faaoreraa hara : « E te parau atu nei â vau ia oe na… aore ho‘i te mea e hau i te oaoa e te maitai i to‘u ra oaoa » (Alama 36:21). E ua opani Alama na roto i teie a‘o puai e te paari i te feia atoa o te imi nei i te faaoreraa hara : « E teie nei… ua hinaaro vau e, eiaha taua mau mea nei e haape‘ape‘a faahou ia ore ra, e ia haape‘ape‘a ana‘e ta oe mau hara ia oe, oia te pe‘ape‘a e faahaehaa ia oe i te tatarahapa » (Alama 42:29).

Nahea tatou e nehenehe ai ia ite e ua faaore te Atua ia tatou ?

Ua parau te peresideni Harold B. Lee e, « mai te mea ua rave outoute mau mea atoa ma to outou puai atoa no te upooti‘a i ni‘a i ta outou mau hapa, e ua faaoti i roto i to outou aau e, eita outou e na reira faahou, i reira… te hau i roto i te feruriraa [e tae mai ai] e e ite ïa outou e, ua faaorehia ta outou mau hara » (in « Law of Chastity Vital, Girls Told », Church News, Setepa 2, 1972, 7).

Ia tatarahapa mau tatou, e faaore te Mesia i te teimaha o te hape o ta tatou mau hara. E ite tatou iho nei e, ua faaorehia tatou e ua tamâhia. E haapau mai te Varua Maitai i te reira ia tatou ; o Oia te haamo‘a. Aita e iteraa papû rahi atu no te faaoreraa.

Ua parau te Fatu e, « o te taata o te tatarahapa e o te rave noa i te mau faaueraa a te Fatu, e faaorehia ïa ta hara » (PH&PF 1:32 ; e faahauraa te mau papa‘i faati‘a). « E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora » (Mataio 11:28). « A haapa‘o maitai e a faaitoito… e e faaati au ia oe i na rima o to‘u nei here » (PH&PF 6:20).

E o teie Ta’na i parau, « inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoi au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).

E tamata Satane i te faati‘aturi ia tatou e eita ta tatou mau hara e faaorehia no te mea e e haamana‘o noa tatou i te reira. E taata haavare Satane ; e tamata oia i te haapouiri i to tatou hi‘oraa ma te arata‘i ê i to tatou haere‘a i te e‘a o te tatarahapa e o te faaoreraa hara. Aita te Atua i fafau mai ia tatou e, e riro tatou i te haamana‘o noa i ta tatou mau hara. Te haamana‘oraa e tauturu ïa te reira ia tatou ia ‘ape i te rave faahouraa i taua hape ra. Area râ, mai te mea e faaea parau-ti‘a noa tatou e e vai faaroo noa, e nehenehe to tatou feruriraa no ta tatou mau hara i te tamărûhia. E tuhaa teie no te rave‘a ia hinaaro ia rapaauhia e ia haamo‘ahia. Ua faaite Alama e, i muri mai i to’na pii-hua-raa ia Iesu ia arohahia mai, te haamana‘o noa ra oia i ta’na mau hara area râ, aita te mana‘oraa i ta’na mau hara i aehuehu e i haamauiui ia’na, no te mea ua ite oia e ua faaorehia ta’na mau hara (a hi‘o Alama 36:17–19).

E hopoi‘a na tatou te aperaa i te mau mea’toa o te faaho‘i faahou mai i te mau mana‘on‘oraa o te mau hara tahito. Mai te mea e tamau noa tatou i te hoê « aau mărû e te varua haehaa » (3 Nephi 12:19), e nehenehe ïa tatou ia ti‘aturi i te Atua i te ore roa Oia « e haamana‘o faahou i [ta tatou mau hara] ».

E mea nahea to te pûpûraa i te faaoreraa hara i te tauturu ia tatou ia farii i te faaoreraa hara a te Atua ?

Ua haapii mai Iesu i te parau mau mure ore a haapii ai Oia ia tatou ia pure : « E faaore mai i ta matou hara, mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou nei… Ia faaore ho‘i outou i ta vetahi ê ra hapa, e faaore atoa mai to outou Metua i te Ao ra i ta outou ; Ia ore râ outou ia faaore… e ore atoa to outou Metua e faaore mai i ta outou hapa » (3 Nephi 13:11, 14–15).

No reira, te pûpûraa i te faaoreraa hara o te hoê ïa titauraa na mua roa hou te fariiraa i te faaoreraa hara.

No to outou maitai, e titauhia te itoito morare no te faaoreraa i te hapa e ia ani i te faaoreraa hara. Te rave‘a hau roa‘e e riro ai te varua hanahana e te itoito, o te faaoreraa ïa i te hapa a vetahi ê. Oia’toa te faaoreraa i ta tatou iho.

Tei raro a‘e tatou i te hoê mau titauraa ia imi i te faaoreraa hara e i te aroha e ia faaore te tahi i te tahi. Te vai nei te hoê hinaaroraa rahi i te taipe Mesia ra i roto i to tatou mau utuafare, i roto i to tatou mau faaoipoiporaa, i roto i ta tatou mau paroita e mau titi, i roto i to tatou mau oire, e i roto i to tatou mau nunaa.

E farii tatou i te oaoa no te faaoreraa hara i roto i to tatou oraraa, ia hiaai tatou i te horo‘a i teie oaoa ma te hoo ore ia vetahi ê. Titauhia tatou ia tamâ i to tatou aau e i to tatou mau feruriraa e i to tatou mau mana‘o avaava e ia tuu mai i te maramarama e i te here o te Mesia ia tomo mai. Ei mau hopearaa, e faaî te Varua o te Fatu i to tatou varua i te oaoa ma te apeehia mai e te hau hanahana o te feruriraa (a hi‘o Mosia 4:2–3).

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, e au mau hoa taure‘are‘a, ia ma’iri ana‘e te reni no te ho’iraa hau no te hoê tapena manureva rarahi, e e mea puai roa ho‘i te mata‘i na mua, e aore ra, tei raro roa te reni rereraa o te manureva, e ti‘a ia’na ia taui i te avei‘a i ni‘a i te tahi tauraa manureva taa‘e atu i te tauraa i opuahia. E ere mai te reira to tatou tere i roto i te oraraa nei no te ho’i atu i roto i to tatou utuafare i te ra‘i ra. Noa’tu te vahi i roto i teie tere i roto i te oraraa nei e ti‘ahia ra e outou, noa’tu te huru o te mau tamataraa e farereihia ra e outou, te vai noa ra hoê vahi no te ho’iraa hau ; te vai noa ra te ti‘aturiraa. Outou te tapena o to outou oraraa, e ua faaineine te Atua i te hoê faanahonahoraa no te faaho’i ia outou ma te hau i mua Ia’na, to outou tipaeraa i te ra‘i ra.

Ua horo‘ahia ia tatou te horo‘araa o te taraehara a Iesu Mesia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, te mau haamaitairaa no te tatarahapa e no te faaoreraa hara. E mea na roto i teie horo‘araa, i nehenehe ai ia tatou ia rave i te reni no te ho‘iraa ati ore i te mau e‘a ati rahi no te hara o te tarava noa ra no tatou paato‘a.

No teie mau mea, te haamauruuru nei au i to tatou Metua i te Ao ra, e no teie mau mea te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû ma to‘u aau e to‘u varua atoa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.