2007
« E mea mâ vau »
Me 2007


« E mea mâ vau »

Ia mâ—i roto i te parau, te feruriraa, te tino, te ahuraa.

Hōho’a

E au mau taea‘e no te autahu‘araa, aue ïa faaururaa rahi ia hi‘o ti‘a’tu i roto i te mata o na 21,000 taata i roto i teie pû amuiraa, ma te ite e, e rave rahi milioni o outou e putuputu nei i roto i te mau fare o te Ekalesia e i roto i te tahi atu mau fare ati a‘e te ao nei. Te pe‘ape‘a nei au i te mea e, ua ruau roa vau i teie tau te haere noa’tura te aehuehu o te oraraa i te rahi.

Mai ta outou paatoa i ite, ua faatoro‘ahia vau e ua faataahia ei peresideni no te Ekalesia 12 matahiti i ma‘iri a‘e nei, i te 12 no Mati 1995. Ua haaputu mai Elder Ballard i te tahi mau numera no ni‘a i taua na matahiti hoê 12 ra. Teie ta’na faaiteraa :

  • E 387.750 misionare tei tomo i roto i te aua misionare, fatata roa e 40% o te mau misionare taatoa tei tavini i roto i teie tau tuuraa—oia hoi, 40% i roto i na 12 matahiti i ma‘iri a‘e nei i ni‘a i te 177 rahiraa matahiti mai te faati‘a-raa-hia te Ekalesia.

  • 3.400.000 taata faafariu tei bapetizohia, ua aifaito noa ïa i te hoê i ni‘a i te maha o te taatoaraa o te rahiraa melo o te Ekalesia i teie nei.

  • Ua maraa te rahiraa misioni i roto i te Ekalesia mai te 303 haere atu i te 344, e e toru faahou fatata i te faati‘ahia.

  • Te tape‘araa i te mau melo o te ti‘a ia faitohia na roto i te rahiraa taata i roto i te pureraa oro‘a, te mau faatoro‘araa i te autahu‘araa, e te haapa‘oraa i te tuhaa ahuru, ua maraa maitai te reira.

Noa’tu te faahiahia o teie mau mea atoa, ua papû ia‘u e, na roto i te tahi maa itoito iti hau atu, e nehenehe teie pu‘e tau faahiahia i ma‘iri iho nei e riro mai ei omuaraa no te hoê ananahi rahi atu.

E rave itoito ana‘e tatou i te ohipa, e rave tatou i ta tatou ohipa ma te aau himene. E hinaarohia te ohipa no teie misioni, eiaha e vaiiho i te hoê taata ia faaore i te hopoi‘a, a rave itoito i te ohipa. (A hi‘o « Te Hinaarohia Nei te Feia Ohipa »,Himene no. 155).

I teie nei te hinaaro nei au e taui i te tumu parau. Ua paraparau vau i teie parau e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei. Te parau faahou nei â vau no te mea te feia i faaroo i te reira i taua taime ra, ua mo‘e-ê-hia na ïa ia ratou, e te feia aita i faaroo i te reira, e mea ti‘a ïa ia ratou ia faaroo. No ni‘a teie parau i te peresideni Joseph F. Smith, tei tavini ei peresideni no te Ekalesia mai te matahiti 1901 e tae roa’tu i te matahiti 1918, 17 rahiraa matahiti.

E tamaiti o Joseph F. Smith na Hyrum Smith, te taea‘e o te peropheta Iosepha e ua taparahi pohehia e o oia atoa i Tarateti. Ua fanauhia o Joseph F. i Far West, Missouri, i te 13 no novema 1838. Ua faaru‘e oia i Missouri e tamariirii noa â oia. Ei tamarii aitâ i tae‘ahia te matahiti i te 6, ua faaroo oia i te patoto i ni‘a i te haaramarama o te fare o to’na metua vahine i Nauvoo. E taata teie tei horo mai na ni‘a i te puaahorofenua mai Carthage mai, e o tei parau atu i te tuahine Smith e, ua taparahi-pohe-hia ta’na tane i taua taharaa mahana ra.

I te ivaraa o to’na matahiti, ua faahoro oia i te hoê pereoo puahorofenua e to’na metua vahine na roto i te mau aivi e tae roa mai i teie nei afaa. I te 15 o to’na matahiti, ua piihia oia ia haere i te misioni i Hawaii. Ua ratere oia i San Francisco e i reira, ua rave i te ohipa i roto i te hoê fare hamaniraa tapo‘i fare, ia roaa hoi ta’na moni no te aufau i te hoê tere haere atu i te mau motu no Hawaii.

E ere o Hawaii i te hoê fenua no te ratere i taua taime ra. E mau taata Vaihi te faaea ra i reira, e te rahiraa o ratou, e mau taata veve ïa, tera râ, e aau maitai no te mau mea i fatuhia e ratou. Ua haapii oia i te paraparau i to ratou reo e ia here ia ratou. A tavini ai oia i reira, ua farii oia i te hoê moemoea nehenehe roa. E faahiti atu vau i ta’na faati‘araa i teie ohipa :

« Ua teimaha roa vau [a rave ai au] i ta‘u misioni. Fatata aita o‘u e ahu, e aita atoa e hoa maori râ te hoê auhoaraa e te hoê nunaa taata… veve e te poiri. Mai te huru e, e haehaa rahi to‘u na roto i to‘u veve, te maramarama ore e te ite ore, e tamaroa iti noa, no reira, aita vau e hi‘o i te hoê… taata i roto i te mata.

« A vai ai au i roto i taua huru ra, ua taotootoahia vau [i te hoê pô] mai te huru ra e, te ratere ra vau, e te vaira te mana‘o i roto ia‘u ia haavitiviti—havitiviti ma to‘u puai atoa, a taerehia hoi au. Ua rû noa vau ma te vitiviti hopea e ti‘a ia haere, e te haamana‘o ra vau e, te vai ra ta‘u hoê tao‘a i puohuhia i roto i te horoi. Aita e ti‘a ia‘u ia ite maitai e, eaha te reira, a rû ai au ma te vitiviti hopea e maraa ia‘u ; tera râ, i te pae hopea, ua tae atura vau i mua i te hoê fare nehenehe roa… Ua feruri au e, ua ite au e tera te vahi ta‘u e haere. A haere atu ai au i reira, ma te vitiviti hopea, ite atura vau i te hoê parau faaara, ‘hopuraa pape.’ Fariu oi‘oi atura vau, e haere atura i roto i te pape, e tamâ a‘era vau ia‘u. Iriti a‘era vau i taua puohu iti na‘u ra, e i roto te vai ra e piti ahu uouo, e ahu [mâ]. Te tahi ïa mea aitâ vau i ite faahou atu ra mea maoro i teie nei, no te mea, te nunaa taata tei reira vau i te faaearaa, e ere ratou i te mea tau‘a roa i te parau no te mâ. Tera râ, [mea mâ to‘u ahu] e ua oomo vau i te reira. I muri iho ua horo atura vau na te hoê area rahi,e aore râ, hoê uputa. Ua patoto atura vau e ua matara mai ra te oapni, e te taata i ti‘a mai i reira, o te peropheta Iosepha Semita ïa. Ua hi‘o maira oia ia‘u ma te au ore rii, e teie te mau parau matamua ta’na i parau mai : ‘E Iosepha, ua taerehia oe.’ Noa’tu râ i te reira, ua ti‘aturi au, e [pahono ataura e]:

« Oia ïa, tera râ, e mea mâ vau—E mea mâ vau ! »

« Ua tape‘a maira oia i to‘u rima e huti atura ia‘u i roto, e opani atura i te uputa rahi. Ua ite au i to’na rima mai te rima o te hoê taata. Ua ite au ia’na, e i to‘u tomoraa i roto, ua ite au i to‘u metua tane, e o Brigham [Young] e o Heber [C. Kimball], e o Willard [Richards], e te tahi atu mau taata maitai ta‘u i matau, te ti‘a ana‘e ra i roto i te hoê ana‘iraa. Ua hi‘o vau e ua ite atura vau i te hoê area mai teie afaa atoa te rahi, e mai te mea ra e, ua î roa i te taata, i ni‘a râ i te pa‘epa‘e, tei reira ïa te mau taata atoa ta‘u i matau. Tei reira atoa to‘u mama, e te parahi ra oia e te hoê tamarii i ni‘a i to’na turi ; e e nehenehe ta‘u e parau atu e, mai te mea e, e haamana‘o vau i to ratou i‘oa, o vai te parahi ra i ô, o vai to rotopu i tei ma‘itihia, to rotopu i tei faateiteihia…

[I to‘u fariiraa i teie taoto,] o vau ana‘e te tarava ra i ni‘a i te hoê peue, i ni‘a roa i te mau mou‘a no Hawaii—aita hoê a‘e taata i piha‘i iho ia‘u. Tera râ, i roto i taua orama ra, ua tape‘a vau i te peropheta, e ua ite atura vau i te oaoa i ni‘a i to’na hoho‘a mata…

I to‘u ti‘araa mai i ni‘a i taua po‘ipo‘i ra, ua riro vau ei taata, noa’tu e, e tamaiti noa â vau. Aita roa hoê a‘e mea i te ao nei ta‘u i ri‘ari‘a [i muri a‘e i te reira]. E nehenehe ta‘u e farerei i te mau huru taata atoa, tane e te vahine, e aore râ, te tamarii, ma te hi‘o i roto i to ratou mata, ma te feruri i roto ia‘u e, e tane au i roto i te mau mea atoa. Na taua orama ra, taua faaiteraa e taua iteraa ra o ta‘u i farii i taua taime ra, i faariro ia‘u ia riro mai i‘au nei, mai te mea te vai atura te hoê mea maitai e aore râ, mea mâ e aore râ, mea faahiahia i mua i te Fatu, te vaira anei te tahi mea maitai i roto ia‘u. Na tera i tauturu ia‘u i roto i te mau tamataraa atoa, e i roto i te mau ati atoa » (Gospel Doctrine, 5th nene‘iraa a [1939], 542–43).

Te tumu parau rahi o taua taoto faufaa ra, tei roto ïa i te parau faahapa tei horo‘ahia mai e Iosepha Semita i te tamaiti apî ra o Joseph F. Na ô maira hoi te peropheta, « Joseph, ua taerehia oe ».

Pahono atura o Joseph F., « Oia ïa, tera râ, e mea mâ vau—e mea mâ vau ! »

Te hopearaa no taua taoto ra, o te hoê ïa tamaiti tei riro mai ei tane. Na ta’na parau « E mea mâ vau » i horo‘a ia’na i te ti‘aturi ia’na iho e i te itoito i te ti‘araa i mua i te mau huru taata atoa e aore râ, i te mau huru mea atoa. Ua farii oia i te puai no roto mai i te hoê mana‘o maramarama, e tei haapuaihia na te parau haapoupou a te peropheta Iosepha.

E auraa faufaa to teie taoto tohu no te mau tane e te mau tamaiti atoa i haaputuputuhia i roto i teie amuiraa rahi i teie pô. E parau tahito teie na tatou i te na oraa e, « tei muri noa mai te mâ i te huru Atua ».

Ua parau te peropheta Isaia :

evil ; « E horoi ia outou, e ia mâ outou ; e faataa ê outou i te ino ta outou e rave ra i mua i to‘u nei mata ; atira na i te rave i te ino ;

« E haapii na i te parau maitai…

« E tena na, e faati‘ati‘a na tatou i te parau, te na reira maira Iehova : ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa’tu mai te faaio ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea » (Isaia 1:16–18).

I roto i te heheuraa no teie anotau, ua parau te Fatu e : « Ia mâ roa outou o tei hopoi atu i te mau farii a te Fatu » (PH&PF 133:5).

I roto i te hoê ao ohipa iino, ia mâ outou—i te parau, i te feruriraa, i te tino e i te ahu.

Ia outou tata‘itahi na, te parau atu nei au e, ia mâ outou i ta outou parau. E mea rahi roa te parau faufau e te hairiiri i teie anotau. Ia ore outou e parau i te parau mâ, e tapa‘ohia ïa outou ei feia iti roa te parau. I to Iehova papa‘iraa i ni‘a i te ofai, ua parau Oia i te mau tamarii Iseraela, « eiaha oe e faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o to Atua ra o Iehova ; e ore hoi Iehova e faati‘a ia’na i tei faahiti faufaa ore noa i to’na ra i‘oa ».(Exodo 20:7)

Ua haapuai faahou mai te Fatu i taua faaueraa ra i roto i te mau heheuraa no teie anotau, « a haamana‘o e o tei no ni‘a maira e mea mo‘a ïa, e ia parauhia te reira mai te ara e ti‘a’i e na roto hoi i te tape‘araa o te Varua » (PH&PF 63:64).

Ia mâ outou i te feruriraa. Na ô maira te Fatu, « e ia rave-mâ-hia te mau mea atoa i mua ia‘u nei » (PH&PF 42:41)

Te feruriraa tiââ ra, e faahiti ïa i te parau tiââ e te faanoa. Area te mana‘o mâ ra, e faahiti ïa i te parau maitai e te faateitei, e e rave hoi i te ohipa o te hopoi mai i te oaoa i roto i te aau.

Ia mâ outou i te tino e i te ahu e i te peu. Eiaha e faati‘a ia na’na‘ohia outou. Ia na reira hoi outou, e tatarahapa ïa outou i te hoê mahana. E mea mauiui e te moni rahi hoi no te tatara i te na’na‘o.

Ia mâ outou e te nehenehe e te nahonaho. Ia ahu outou i te ahu ma te haapa‘oraa ore, e haapa‘oraa ore atoa ïa ta outou peu. E ere au i te mea tau‘a roa i te ahu ta outou e oomo, te nehenehe noa e te mâ, tirara’tu ai. Haamana‘o i te taoto a Joseph F. A haere rû atu ai oia i taua fare ra, e puohu iti ta’na e ta‘ita‘i ra tei taamuhia i roto i te horoi. Ia mâ oia i te pape, e a iriti ai ite reira puohu, ite atura oia e, e ahu mâ to roto. Ia haamaitai ana‘e e aore râ, ia opere ana‘e outou i te oro‘a mo‘a, a faanehe maitai roa ia outou. Haapapû maitai i to outou mâraa.

E no reira, e au mau taea‘e here, e haere â vu i mua. E paraparau vau ia outou i te ohipa e tupu nei i ni‘a i te itenati, e na roto i te faaohiparaa i te rorouira, te arata‘i nei te reira i te taata i roto i te mau feruriraa e te mau ohipa ha‘iriiri. Ua rava‘i noa ia parau e, e ere roa’tu te reira i te ohipa ti‘a no outou o te mau nei i te autahu‘araa o te Atua. Outou Ta’na mau tavini ma‘itihia, ua faatoro‘ahia outou i te hoê mea mo‘a e te nehenehe. Eita e ti‘a ia outou ia ora i roto i te ao nei e ia rave i te mau mea o te ao nei. Ei ni‘a a‘e outou i taua mau mea atoa ra e ti‘a ai.

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou, e to‘u mau taea‘e here. Ia outou e te mau tamaroa apî, te parau atu nei au e, a tamau noa i te titau i te ite. Ia faaipoipo ana‘e outou, tei ia outou ïa te hopoi‘a no te faaamu i to outou utuafare. Tei mua ia outou te ao no te mau rave‘a, e o te haapiiraa ïa te taviri no te tatara i taua uputa ra. E riro e, o te uputa ïa o te fare ta Joseph F. Smith i moemoea i to’na tamariiraa a taoto ai oia i ni‘a i te mou‘a i Hawaii.

Ia haamaitai mai te Atua ia outou, e to‘u mau taea‘e here. A paraparau i te Atua na roto i te pure. A aupuru i te hoê auraa e o Ona. Oia te Mana Hope, tei mau i te mana no te faateitei e no te tauturu. Te pure nei au ia tupu te reira, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.