2007
Te hoê sekene i roto i te medebara
Me 2007


Te hoê sekene i roto i te medebara

Ua riro teie fare ei vahi taa‘e roa e te nehenehe no te haaputuputu.

Hōho’a

I teie taharaa mahana te putuputu faahou nei tatou i roto i teie Fare Menemene tu‘iroo, i ô nei hoi tatou i putuputu ai no te amuiraa e rave rahi taime na mua a‘e nei.

I teie nei, ua tata‘i-faahou-hia teie fare e ua ravehia te tahi mau tauiuiraa ia au i te mau ture apî no te paruru i te aueueraa fenua. Na roto i teie tata‘iraa e te tauiuiraa, te ti‘aturi nei tatou e te pure nei hoi e, aita to’na huru tuiroo i faainohia.

Te tahi mau parahiraa tahito ua tape‘ahia mai, e e faaohipa-noa-hia â te reira. Area râ, ua ite a‘e na outou e, hoê â paari to te mau parahiraa tahito i to teie nei !

Ua hamanihia te tahi atu mau uputa haereraa i rapae no te pahono i te mau titauraa o teie tau. Te mau pou ofa‘i rarahi, tei riro hoi ei papa‘i rapae, ua haapaari-faahou-hia ïa te reira. Ua faaetaeta-faahou-hia te tapo‘i fare na roto i te tuuraa i te tahi atu mau faaetaeta auri, e te faaapîraa i te tapo‘i.

E ere te mau tauiuiraa i roto i teie fare i te ohipa apî. Te tahi noa tau mahana i muri mai i to’na hamani-raa-hia ua ravehia te tahi mau tauiuiraa. I te haamataraa, aita e tahua i ni‘a, ua titauhia ia hamani i te reira.

I roto i te roaraa o te tau, ua riro teie fare ei vahi taa‘e roa e te nehenehe no te haaputuputu. E rave rahi tane e te vahine tei paraparau i ô nei no te faaite papû i te faahoi-raa-hia mai te evanelia a Iesu Mesia. Mai te anotau o Brigham Young e tae roa mai i teie mahana, ua paraparau te mau peropheta atoa na ni‘a’tu i teie purupiti. Ua paraparau atoa te tahi atu mau tane e te mau vahine faahiahia, mai te mau peresideni e rave rahi no te Mau Hau Amui no Marite. Ua riro oia ei vairaa no te mau peu paari e no te hiro‘a tumu o teie vahi. Na te pùpù upaupa Utah Symphony i faaohipa matamua i teie fare ei vahi uparaa. Ua ravehia i ô nei te mau upanui rarahi, mai te Messiah e te Tanner Gift of Music. Ua faaterehia i ô nei te mau oro‘a pureraa hunaraa no te mau tane e te mau vahine ti‘araa teitei. Ua riro mau teie fare ei pu rahi no te teie vahi i roto i te roaraa o te mau matahiti e rave rahi.

E fare taa‘e mau teie, o’na ana‘e i to’na hoho‘a i te ao atoa nei. I patuhia oia i te mau mahana veve o to tatou mau taata. E sekene mau teie tei patuhia i roto i te medebala. E mea roa roa â te taime e oti ai te hiero i taua tau ra. Te feia tei hamani i te Fare Menemene, ua rave ïa ratou i te reira na roto i te faaroo, na reira atoa hoi to ratou aravihi ore i te ohipa patu fare. Ua tohu te feia mana‘o tapetepete, mea rahi roa ratou, ia iriti-ana‘e-hia te mau pa‘epa‘e turu, e pee atoa mai te tapo‘i fare na muri iho. Aita râ te reira i tupu, e ua vai maite te reira i to’na vairaa, noa’tu te mahana e te vero, e ua ma‘iri te tenetere.

Ua itehia oia na te ao atoa nei ei fare no te pùpù himene o te Fare Menemene, o te faaroohia ta’na haapurororaa ratio i te mau hepetoma atoa hau atu i te maoro i te tahi atu huru faanahoraa mai teie.

I teie nei, pauroa te sabati, e faatere-faahou-hia te Music and the Spoken Word na te ao atoa nei, mai roto atu i teie Fare Menemene i « te maaraa purumu i te pae tooa o te râ ». E riro faahou oia ei fare no te pùpù himene no te Fare Menemene e no te pùpù upaupa no Temple Square, e farii atoa oia i te tahi atu mau uparaa e te tahi mau ohipa taa‘e. E faaohipahia oia no te mau amuiraa tìtì, no te mau faanahoraa haapiiraa na te mau taata atoa, no te tahi mau aru‘i himeneraa, e no te tahi atu mau faanahoraa.

Ua haaparare te ve‘a Millennial Star no te fenua Peretane, i te tai‘o mahana no te mahana maa 9 no atopa 1875, i te parau e, ua pûpû o John Taylor i te hoê pure roa e te maramarama maitai no te haamo‘a i teie fare mo‘a.

E i teie nei, te ani manihini nei au ia outou paatoa ia apiti mai ia‘u ma te taupe i to outou upoo i raro e ma te tapiri i to outou na mata, no te pûpû tatou i te hoê pure haamo‘araa.

Pure haamo‘araa

E te Atua, to matou Metua Mure ore, ma te upoo taupehia i raro, te haere mai nei matou i mua ia Oe ma te faatura no teie ohipa taa‘e. Ua putuputu mai matou i roto i teie Sekene rahi, tei tata‘ihia e tei faaapîhia i muri a‘e hoê tenetere hau to’na faaohipa-raa-hia.

Na roto i te mana o te autahu‘araa mo‘a, e na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, te haamo‘a nei e te faataa nei matou i teie, te Fare Menemene no Roto Miti, ei fare no Oe e no ta Oe Tamaiti Here, e i roto i te rahiraa matahiti i muri nei, ia riro ïa ei vahi i reira to Oe mau taata e haaputuputu ai no te mau tumu e rave rahi.

A feruri ai matou i ni‘a i teie ohipa, e hoi ti‘a to matou feruriraa i ni‘a i te peropheta Iosepha, tei riro hoi ei mauihaa i roto i to Oe na rima no te faahoi faahou mai i te evanelia mure ore a te Fatu o Iesu Mesia, te mau horo‘a atoa e te mana e te mau haamaitairaa no te reira.

Te haamauruuru nei matou ia Oe no te faaroo rahi o to matou mau taata tei ti‘avaruhia i rapae i Navu, e na roto i te ati rahi, ratere ana‘e atura na Iowa no te haamau ia Winter Quarters, e i muri iho, fano atura i roto i te hoê haereraa roa mai Winter Quarters e tae roa mai i teie afaa no te Roto Miti Rahi.

Te haamauruuru nei matou ia Oe no te faatereraa faauruhia a te peresideni Brigham Young, inaha, ma te ore roa i ite i teie afaa na mua’tu, maori râ i roto i te hoê orama, ua arata‘i mai oia i to matou mau taata i ô nei. E ite iti ha‘iha‘i roa to’na i teie vahi. Aita oia i matau i te huru o te repo e aore râ, i te huru o te anuvera, te pape e aore râ, te tahi atu mau mea. I roto i teie vahi medebara, ua arote teie mau pionie, e ua tanu, ua faatoro i te taheraa pape, ua faaapu, e ua ooti i te mau hotu o ta ratou ohipa. Ua patu ratou i te hoê oire, tei aano roa i teie mahana, faaeahia e rave rahi hanere tauatini taata.

I te hoê tau, te rahiraa o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, tei roto ïa i teie afaa te oraraa e i roto i te tahi mau vahi tapiri mai, i reira te haamau-raa-hia te tahi mau vahi faaearaa. I teie nei, ua tupu i te rahi ta Oe ohipa e ua parare i te fenua nei, e ua tae roa i teie nei, ua hau atu i te rahi te mau melo i rapae i teie fenua i te mau melo i roto nei.

E te Metua here e, haamanuïa tamau noa Oe i ta Oe ohipa. A faatupu i te reira i te rahi. A haamaitai i te mau taata ia aufau ratou i ta ratou tuhaa ahuru e te mau ô no te faatupu ia’na i te rahi e ia parare hoi. Faahaere ia’na i mua e ia î te fenua nei, mai te hoê ofa‘i i ootihia mai roto mai i te mou‘a ma te rima ore, a tere atu ai e î roa a‘e te fenua nei. A faatupu na Oe i te mau feia faatere puai i roto i te u‘i e ti‘a mai nei, e ia oaoa to Oe mau taata e ia iteahia ia ratou te poupou rahi i roto i ta ratou taviniraa i roto i ta Oe ohipa.

E no reira, te haamo‘a nei, te haamo‘a faahou nei, e te faataa nei matou i teie fare mo‘a, e te rave nei matou i teie mau mea atoa, e te ani i te reira na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra. Amene.