2007
Fafauraa i te Fatu
Me 2007


Fafauraa i te Fatu

Teie te taime no te pûpû ia outou iho i te Fatu no ni‘a i to outou hopearaa i roto i teie oraraa tahuti.

Hōho’a

Ia orana e au mau taea‘e e au mau tuahine. Te hinaaro nei au e paraparau i te feia apî no te Ekalesia i teie po‘ipo‘i mai te hoê â huru te a‘o nei te tuahine Dickson e o vau nei i to maua iho utuafare.

Ua ite matou e e u‘i maramarama roa outou te feia apî o te fatata i te rave i to matou ti‘araa ei faatere i roto i te utuafare, i te vahi raveraa ohipa, i roto i te oire e te Ekalesia.

Te here nei to outou Metua i te Ao ra ia outou tata‘itahi e ua tono mai oia ia outou i te fenua nei ma te hoê opuaraa. Ua heheu oia i te hoê rave‘a rahi oaoa o te faahoi ia outou i mua i To’na aro mai te mea e peehia taua rave‘a ra, ma te upooti‘a i ni‘a i te mau tamataraa e te mau titauraa o teie ao. Na te faaotiraa i teie nei ihoa ia ora mai te au i te hoho‘a ta te Fatu i haamau e horo‘a ia outou te puai rahi i te faaohipa ti‘araa i to outou ti‘amâraa morare. E mea faufaa rahi ïa te mau fafauraa mau ta outou e rave ia outou iho e i te Fatu. Te haapii mai nei tatou i roto i te Buka a Salamo ia « Tuu atu i to parau ia Iehova… e na’na e faatupu i te reira » (Salamo 37:5).

Ua haere mai outou i roto i teie ao i te hoê taime tei tia‘ihia mai te omuaraa ra—te hoê taime hou te tae-piti-raa mai o te Fatu, i reira, i te hoê pae te evanelia a Iesu Mesia i faahoihia mai i roto i to’na îraa, e i te tahi pae te vai nei te pe‘ape‘a rahi, te arepurepuraa e te ino. E mea faahiahia te vahi tamataraa i reira outou i te fanau-raa-hia, o te horo‘a mai i te mau rave‘a faahiahia, e i taua iho ra taime te vai rahi nei te ati, oia hoi te ati no te varua o te taata tata‘itahi. Teie te taime no te pûpû ia outou iho i te Fatu no ni‘a i to outou hopearaa i roto i teie oraraa tahuti. I piha‘i iho i to outou mau metua, te mau peropheta ora e te mau papa‘iraa mo‘a, e tauturu ïa te Varua Maitai ia outou ia ite i te mea tano e te mea hape ia nehenehe te mau faaotiraa tano ia ravehia.

Te ti‘aturi nei matou e e tai‘o outou na roto i te pure i te buka iti, No te puai o te feia apî, e e tai‘o faahou e e ta‘ita‘i outou na muri ia outou, i roto i ta outou pute moni e aore râ pute iti, teie buka tei haapotohia l. E tae mai te oaoaraa rahi ia outou i roto i teie oraraa e a muri noa’tu mai te mea e faaoti outou i teie nei ia ora mai te au i te hoho‘a tei faaitehia i roto i te mau api o teie buka iti.

A vaiiho na ia‘u ia tauturu ia outou ia taa e nahea teie hoho‘a no te raveraa i te mau fafafauraa i to outou apîraa ra e tauturu ai ia outou na roto i te faati‘araa’tu i te ohipa tei tupu i te hoê taata faatere no te Ekalesia. Ei taure‘are‘a ua faaoti oia e e haapa‘o noa oia i te ture no te parau paari e e ore roa oia e rave noa‘e i te ava aore râ i te avaava. Aita oia e haamana‘o eaha tei tura‘i ia’na ia rave i taua fafauraa faufaa rahi ra i taua taime ra, ua tupu râ te hoê manuiaraa faufaa rahi i roto i to’na aau, e a tuturi ai oia no te pure ua rave oia i te hoê fafauraa e te Fatu ia haapa‘o noa i taua faaueraa ra. Na roto i te mau matahiti e rave rahi, e rave rahi te mau aniraa ia faaohipa i teie mau raau taero, ua haapii râ oia i te parau « aita, mauruuru » e pahonoraa maitai ïa. Aita ïa e aroraa no’na i te ture no te parau paari no te mea hoi e rave rahi mau matahiti na mua’tu ua rave oia i te hoê faaotiraa i roto i to’na aau, e ua rave oia ma te papû i te hoê fafauraa i te Fatu ia haapa‘o i taua ture ra.

A tutava ai outou i te farii i te mau haamaitairaa a to tatou Metua i te Ao ra no ni‘a i te ture no te parau paari, a tuu atu i te hoê fafauraa ia ore roa’tu e rave i te mau raau taero rahuihia e vai nei i roto i te sotaiete i teie mahana. E mea iti ïa te mana o te enemi no te faahema ia outou e te mau mea tei ore roa i faaohipahia e outou.

Ei mau melo no te Ekalesia ua bapetizohia tatou e ua rave tatou i te hoê fafauraa ia rave i ni‘a iho ia tatou te i‘oa o Iesu Mesia e ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Mai te mea ua ravehia te mau hape, te faati‘a nei te evanelia ia tatou ia tatarahapa mau e ia faaorehia ta tatou mau hara. E nehenehe ta outou fafauraa e haamata mai te vahi i reira outou i teie nei, e taata apî aore râ e taata paari, ma te tatarahaparaa e te faaru‘eraa i te hara i te vahi i reira te mau hape i te rave-raa-hia.

Te fafau nei te Fatu i te mau haamaitairaa rahi e te mea mure ore i Ta’na mau tamarii parau-ti‘a e o te tatarahapa, no to’na râ iteraa e te vai nei te ati rahi i ô nei i roto i teie oraraa, ua faaue Oia ia tatou, i te na-ô-raa e « … ia ara maitai ia outou iho, ia faaitoito i te haapa‘oraa i te mau parau no te ora mure ore » (PH&PF 84:43). No te mea hoi e e te here nei Oia ia tatou e te hinaaro nei Oia ia hoi tatou Ia’na ra, te tura’ nei teie faaueraaa « ia ara maitai [ia tatou iho] » ia haapa‘o maitai no ni‘a i te mau mea atoa no ni‘a ia tatou—te huru oraraa sotiare ta tatou e tomo atu nei, te mea ta tatou e ite e e tai‘o nei, e ia haapa‘o maitai i te mau ve‘a e te faaoaoaraa, te pehe ta tatou e faaroo nei, e te tahi atu â.

E mea faufaa rahi roa te haamauraa i te fafauraa i to outou apîraa ra. Ei faahoho‘araa, no te farii i te mau haamaitairaa tei fafauhia i te mau taata o te aufau i te tuhaa ahuru e te mau ô, e ti‘a ïa ia outou ia fafau i teie nei ia aufau i te tuhaa ahuru i ni‘a i te mau moni atoa e noaa ia outou. E tauturu te aufauraa i te tuhaa ahuru ia tatou ia riro ei taata o te faaiti i te haapa‘oraa ia’na iho e ia riro atu râ mai to tatou Metua i te Ao ra, o te hinaaro i te opere i Ta’na mau mea atoa i Ta’na mau tamarii parau-ti‘a. E mea faufaa rahi roa ïa te raveraa i taua faotiraa ra. E mea maitai ia ite e, mai te tuhaa ahuru, ua faataahia te mau faaueraa atoa no to outou oaoaraa mure ore e no te tautururaa ia outou ia riro hau atu mai to outou Metua i te Ao ra. A faaoti i teie nei ia riro mai ia Nephi o mutaa ihora tei faaoti papû i to’na mana‘o i « te haere e te rave i te mau mea ta te Fatu i faaue maira » (1 Nephi 3:7).

A hi‘o na tatou i teie nei i te tahi atu mau fafauraa o te haamaitai i to outou mau oraraa. E ere anei i te mea faahiahia mai te mea e noa’tu eaha ta vetahi ê e rave ra i te fare haapiiraa e mai teie atu taime e itehia outou no to outou huru parau-ti‘a e ta outou parau mâ ? A faaoti i teie nei e e ore roa outou e haavare ; e e vai mâ noa to outou vaha ; e i roto i to outou oraraa e ore roa te mau parau ino e te mau parau ha‘uti ino e matara mai roto mai i to outou vaha. Teie te mau fafauraa ta outou e nehenehe e rave i roto i te varua hau o to outou piha taotoraa e i ni‘a i to outou mau turi avae. E tae mai ïa te manuiaraa i ni‘a ia outou a haafatata’tu ai outou i te Fatu ma te u‘ana, ma te pure e ma te haehaa. Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a, « ia vai haehaa noa oe ; e na te Fatu to oe Atua e arata‘i ia oe na to oe rima ra, e e horo‘a’tu ia oe te pahonoraa i ta oe mau pure » (PH&PF 112:10).

E hinaaro atoa paha outou i te rave i te mau fafauraa no ni‘a i te mau ahu tano e te mau peu ti‘a ia rave i te tau faahoaraa. E mea ohie roa i te mau taime atoa te haapa‘oraa i te mau ture a te Fatu mai te mea ua faaoti a‘ena outou eaha te rave ia faaruru ana‘e outou i te mau faaotiraa i mua i te hoê hoa here, te mau hoa e aore râ te mau taata no to outou faito matahiti. Eita paha te tahi mau taata e taa i ta outou mau ture ia pee ana‘e outou i te mau parau tumu parau-ti‘a e ia haapa‘o outou i ta outou mau fafauraa, e e faatura mau râ ratou ia outou e e faahiahia ratou ia outou e e hinaaro ratou ia riro ratou mai ia outou ra te huru.

Teie te tahi atu mau ture ia feruri e ia haapa‘o : te mâraa i te pae morare e te viivii ore, te haapa‘oraa i te mahana sabati, te faaineineraa no te misioni e te hiero, e te hoê faaotiraa ia rave noa i te oro‘a ma te parau-ti‘a.

Te here nei te peresideni Hinckley i te feia apî e ua tamau noa oia i te faaitoito ia outou ia pee i te mau ture ta te Fatu ia haamau. Na te peeraa i te faaitoitoraa e te a‘oraa a te hoê peropheta ora e arata‘i ia outou i ni‘a i te hoê e‘a e tae atu i te oaoaraa mure ore aore râ « oaoaraa hope-ore ».

A fafau ai outou i teie nei i te haapa‘o i te hinaaro o te Fatu, e tauturu e e haapuai ïa Oia ia outou. E riro ïa to outou faaroo, to outou ti‘aturiraa e to outou hinaaro i te pee Ia’na ei taviri rahi roa‘e na outou no te manuiaraa. Ua ite au e te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia outou tata‘itahi e ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi no te tauturu ia outou e e nehenehe ta outou e manuïa ma te hanahana a fafau papû ai outou i te pee atu Ia’na. I te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.