2007
Te mau mea ta‘u i ite
Me 2007


Te mau mea ta‘u i ite

Te hinaaro nei au e horo‘a’tu ia outou to‘u iteraa papû no ni‘a i te mau parau mau niu o teie nei ohipa.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, te oaoa nei au ia paraparau atu ia outou i teie po’ipo’i. Te haamauruuru atu nei au ia outou tata‘itahi no ta outou mau pure no‘u. Mauruuru maitai ia outou. I roto i tera e 49 matahiti to‘u ti‘araa ei huimana faatere rahi, ua hau atu i te 200 taime to‘u paraparauraa i roto i te amuiraa rahi. Tei roto vau i te 97 o to‘u matahiti. Te pupuhi noa ra te mata‘i, e e au vau mai te raoere hopea e mau noa ra â i ni‘a i te tumu raau.

No teie taime, e mea maitai roa vau, taa‘e noa’tu te mau parau e atutu ra. Te haapa‘o maitai nei te mau taote e te mau tuati aravihi ia‘u ; e ia hapehape ana‘e, a‘uanei te tahi pae e reva ai na mua ia‘u. Atira ïa ; i roto i to‘u ruhiruhiaraa, te hinaaro nei au e horo‘a’tu ia outou to‘u iteraa papû no ni‘a i te mau parau mau niu o teie nei ohipa.

Te fâ’i nei au e, aita vau i ite i te mau mea atoa tera râ, no te tahi mau mea, ua papû roa ïa ia‘u. No ni‘a i te mau mea ta‘u i ite, ta‘u ïa e paraparau atu i teie po’ipo’i.

Ia fariu a‘era te emepera Constantin i roto i te kerisetiano, ite a‘era oia i te amahamaha i rotopu i te mau ti‘a no te ekalesia no ni‘a i te huru o te Atua. No te tamata e faatiti‘aifaro i te reira, ua haaputuputu a‘era oia i te mau orometua rarahi no taua tau ra i Nicaea i te matahiti 325. Ua horo‘ahia i te taata tata‘itahi i amui mai i te ti‘araa ia faaite mai i to’na mau mana‘o. Ua rahi roa’tu te manianiaraa. E no te mea aita te mana‘o i tu‘ati i ni‘a i te hoê tatararaa, no reira, ua hamanihia te hoê parau faaau. Parauhia’tura te reira parau e, te parau haapiiraa no Nicene, e ua ti‘a i te mau kerisekiano faaroo ia parau i te mau mea i roto i te reira parau faaau.

Ia‘u nei, aita vau e maramarama i te reira parau faaau. Nou nei, e mea ano‘ino‘i roa ïa.

E oaoa rahi to‘u i te mea e, tatou i roto i teie Ekalesia, aita tatou e turu‘i nei i ni‘a i te hoê faahitiraa parau na te taata no ni‘a i te huru o te Atua. To tatou ite, no roto mai ïa i te iteraa o Iosepha Semita, i to’na tau tamaitiraa, ua paraparau oia i te Atua te Metua Mure ore e i Ta’na Tamaiti Here, te Fatu ti‘a-faahou. Ua tuturi oia i raro i mua i to Raua aro ; ua faaroo oia i to Raua reo ; e ua pahono atu oia ; E na taata taa‘e maitai te tahi i te tahi. Eita e maere e, i faaite atu o Iosepha i to’na mama e, ua haapii mai oia e, e ere ta’na ekalesia i te ekalesai mau. E no reira, hoê o te mau parau haapiiraa rahi a teie Ekalesia o to tatou ïa ti‘aturiraa i te Atua te Metua Mure ore. E taata mau oia, e hoê ana‘e oia. Oia te Tavana rahi o te ra‘i nui atea, e noa’tu râ i te reira, Oia to tatou Metua, e e tamarii tatou Na’na.

Te pure nei tatou Ia’na, e taua mau pure ra, e aparauraa ïa i rotopu i te Atua e te taata. Te ti‘aturi nei au e, te faaroo mai nei Oia i ta tatou mau pure e te pahono mai nei Oia i te reira. Aita ta‘u e nehenehe e huna i te reira. E rave rahi mau iteraa tei roaa ia‘u no ni‘a i te mau pure tei pahonohia mai.

Ua haapii o Alama i ta’na tamaiti ia Helamana, i te na‘oraa e : « E ui atu i te Fatu i te mau mea atoa ta oe e rave ra, e na’na hoi oe e arata‘i i te maitai ; e ia taoto oe i te rui ra, ia taoto ïa oe i te Fatu ra, ia tiai mai oia ia oe i ta oe na taotoraa ; e ia ti‘a a‘era oe i te po’ipo’i, ia î to aau i te haamaitai i te Atua ra ; e ia na reira oe, e faateiteihia ïa oe ia tae i te mahana hopea ra » (Alama 37:37).

Te piti o te iteraa rahi ta‘u i papû maitai atoa, ua niuhia ïa i ni‘a i te orama a te peropheta Iosepha Semita. Oia ho‘i, te ora nei o Iesu. Oia te Mesia Ora. Oia o Iehova no te Faufaa Tahito e te Mesia no te Faufaa Apî. I raro a‘e i te arata‘iraa a To’na Metua, Oia te Rahu Nui o te fenua nei. Ua omuahia te evanelia a Ioane na roto i teie mau parau faahiahia roa : « I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo, e o te Atua ho‘i te Logo.

« Na’na i hamani te mau mea atoa nei, aore roa e, e ere oia i te hoê mea i hamanihia » (Ioane 1:1–3).

A haapa‘o maitai na i tera irava hopea, « na’na i hamani te mau mea atoa nei, aore roa e, e ere oia i te hoê mea i hamanihia ».

Oia te Rahu Nui rahi. Na To’na rima i papa‘i i te mau faaueraa i ni‘a i te mou‘a. Oia tei faaru‘e i To’na nohoraa arii i te ra‘i ra, haere mai nei i te fenua nei, fanauhia ho‘i i roto i te haehaa. I roto i Ta’na pu‘e tau ohiparaa poto, ua faaora Oia i tei ma‘ihia, ua ite faahou te matapo, ua faati‘a i tei pohe ra, e ua a‘o i te mau papa‘i parau e te mau pharisea. Oia ana‘e te taata maitai roa aitâ i haere a‘e na ni‘a i te fenua nei. Teie mau mea taato‘a, e tuhaa ana‘e ïa no te faanahonahoraa a To’na ra Metua. I roto i te ô i Getesemane, no te rahi To’na mauiui oto, mai te toto putua ra To’na hou i te taheraa, a taparu ai Oia i To’na ra Metua. Tera râ, e tuhaa ana‘e teie no To’na tusia taraehara rahi. Ua haruhia Oia e te feia iino ra, ti‘a tura i mua ia Pilato e te feia iino i te piihuaraa ia haapohe Ia’na. Ua amo Oia i te tasauro, te mauihaa no To’na pohe. I Gologota ua horo‘a Oia i To’na ora, ma te piihua e, « e ta‘u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei » (Luka 23:34).

Ua tuu-au-hia To’na tino i roto i te menema no Iosepha o Arimataio. Tera râ, e toru mahana i muri iho, i taua po’ipo’i pâta matamua ra, aore e taata iti a‘e i roto. Ua paraparau o Maria i Madagala Ia’na, e ua paraparau mai Oia ia’na. Ua fâ atu Oia i Ta’na mau aposetolo. Ua taati atu Oia i te haereraa e na taata toopiti i ni‘a i te e‘a e haere ti‘a i Emausa ra. E te parauhia ra e, te tahi tau 500 taata ê atu tei ite Ia’na (hi‘o 1 Korinetia 15:6).

I parau Oia e, « e mamoe ê atu â ta‘u, e ere i to teie nei aua, e arata‘i atoa mai au ia ratou e ti‘a’i e faaroo mai hoi ratou i to‘u reo, ia hoê a‘e nănă, e hoê hoi tia’i » (Ioane 10:16). No reira ua fâ atu Oia i te feia tei putuputu i te fenua ra o Bounetifula i te pae tooa o te ra. I ô nei, ua haapii Oia i te taata mai Ta’na i haapii i te taata i te fenua tahito ra. Ua papa‘ihia teie mau mea atoa i roto i te Buka a Moromona, tei riro ei ite piti no te hanahana o to tatou Fatu.

E te parau faahou nei au e, ua fâ mai Oia e To’na Metua i te tamaiti ra o Iosepha, e ua faaite te Metua i te Tamaiti na ô atura : « Ta‘u Tamaiti Here teie. A faaroo Ia’na ! » (Iosepha Semita —Aamu 1:17).

I teie nei, te ohipa i muri iho ta‘u i papû maitai, e o ta‘u e horo‘a’tu nei i te iteraa papû, o te taraehara ïa o te Fatu o Iesu Mesia. Ahiri aita te reira, aita ïa to te oraraa nei e auraa. Te ofa‘i tumu tera i roto i te fana o to tatou nei oraraa. Te faaite papû ra te reira e, i ora na tatou hou a fanauhia mai ai i te tahuti nei. Te tahuti nei, o te ofa‘i taahi ïa e tae atu ai i te hoê oraraa hau atu i te hanahana a muri a‘e. Ua tamărûhia te oto o te pohe na roto i te fafauraa o te ti‘a-faahou-raa. Aita e Noela ahiri e, aita te pâta.

I teie nei, e paraparau atu vau no te iteraa papû rahi tei tae mai na roto i te faaho’i-raa-hia mai te evanelia a Iesu Mesia. Te vai ra te faaho’i-raa-hia mai te autahu‘araa, e aore ra, te mana tei horo‘ahia i te tane no te paraparau na roto i te i‘oa o te Atua. E piti haapa‘oraa to teie autahu‘araa : te autahu‘araa iti, tei parau-atoa-hia te autahu‘araa a Aarona, i faaho’ihia mai i raro a‘e i te rima o Ioane Bapetizo. Te haapa‘oraa teitei o te autahu‘araa, te autahu‘araa a Melehizedeka, i faaho’ihia mai te reira i raro a‘e i te rima o Petero, Iakobo, e o Ioane.

I te faaho’i-raa-hia mai te autahu‘araa a Aarona, ua tuu o Ioane Bapetizo tei ti‘a-faahou i to’na na rima i ni‘a i te upoo o Iosepha Semita e o Olive Kaudere e na ô a‘era, « i ni‘a iho ia orua e ta‘u na tavini taea‘e nei, i te i‘oa o te Mesia ra te horo‘a’tu nei au i te autahu‘araa a Aarona ra, o tei mau i te mau taviri no te utuuturaa o te mau melahi, e no te evanelia no te tatarahapa, e no te bapetizo na roto i te utuhiraa no te haamatararaa i te hara » (PH&PF 13:1).

I to’na paariraa, ua paraparau te peresideni Wilford Woodruff i te feia apî tamaroa o te Ekalesia i te naoraa e : « Te hinaaro nei au e haapapû maitai i roto ia outou i teie parau e, e tahu‘a anei e aore ra, e aposetolo anei te hoê taata, aita ïa e taa‘eraa mai te mea e, e haapa‘o maitai oia i to’na piiraa. Te mau nei te mau tahu‘a i te taviri no te utuuturaa a te mau melahi. Aitâ vau i roto i to‘u oraraa ei aposetolo, ei hitu ahuru, e aore ra ei peresibutero, i farii a‘e nei i te parururaa hau atu i te rahi a te Fatu, maori râ, i te tau a mau ai au i te toro‘a tahu‘a » (in Millennial Star, Atopa 5, 1891, 629).

Na te autahu‘araa a Melehizedeka e aore ra, te autahu‘araa teitei e horo‘a i te mana i roto i te tane no te tuu i to ratou rima i ni‘a i te upoo o vetahi ê e ia horo‘a i te mau haamaitairaa. E haamaitai ratou i tei roohia i te ma’i. Mai ta Iakobo i parau i roto i te Faufaa apî : « Te pohe ra anei te hoê o outou i te ma’i ? e tii oia i te mau peresibutero a te ekalesia ra, e na ratou e pure ia’na, ma te faatahinu ia’na i te mono‘i i te i‘oa o te Fatu ra » (Iakobo 5:14).

I teie nei, ei opaniraa, te faahiti atu nei au i te mau haamaitairaa o te fare o te Fatu, tei tae mai na roto i te faaho’i-raa-hia mai te evanelia tahito ra.

Teie mau hiero, ta tatou i patu faarahi i teie mau matahiti iho nei, te horo‘a mai nei te reira i te mau haamaitairaa o te ore e roaa i te tahi atu vahi. Te mau mea atoa e tupu nei i roto i teie mau fare mo‘a, no te natura mure ore ïa o te taata nei. I ô nei, e taatihia te tane e te vahine e te mau tamarii ei utuafare e a muri noa’tu. Aita te faaipoiporaa e ravehia « e tae roa’tu e na te pohe e faataa ia outou ». E vai râ e a muri noa’tu, mai te mea e, e vai ti‘amâ noa te mau taata atoa no te farii i te mau haamaitairaa. Te mea faahiahia roa’tu maori râ, te mana no te raveraa i te ohipa monoraa i roto i te fare o te Fatu. I ô nei, e ravehia te mau oro‘a ei maitai no tei pohe, o tei ore i farii i te reira a ora ai oia.

Ua faaitehia mai ia‘u aita i maoro a‘e nei i te parau no te hoê vahine i Idaho Falls, e vahine ivi. I roto i te roaraa 15 matahiti ua rave oia i te oro‘a hiero no te rahiraa e 20.000 taata i roto i te hiero no Idaho. Ua faaoti oia i te 20.000 oro‘a i te hoê mahana pae, e ua ho’i i te mahana maa no te rave faahou e pae. I te hepetoma i muri iho, ua faaru‘e mai oia.

A feruri na i te ohipa ta teie vahine iti i rave ? Ua rave oia i te mau oro‘a faaoraraa no te rahiraa taata mai teie i haaputuputu mai i roto i teie pû amuiraa i teie po’ipo’i. A feruri na i te fariiraa tana e farii i tera pae i ô mai.

I teie nei, e au mau taea‘e e au mau tuahine, teie to‘u iteraa papû.

Ia haamaitai mai te Atua ia outou, outou tata‘itahi, outou e te feia mo‘a faaroo no te mau mahana hopea nei. Ia vai mai te hau e te here i roto i to outou utuafare e te faaroo e te pure no te arata‘i ia outou i roto i te mau mea atoa ta outou e rave, taïa pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.