2007
Te mana faaora o te faaoreraa hara
Me 2007


Te mana faaora o te faaoreraa hara

Mai te mea e, e tupu te faaoreraa hara i roto i to tatou aau no te feia tei hamani ino mai e tei haape‘ape‘a mai ia tatou, e tae‘ahia ïa ia tatou te hoê faito teitei a‘e no te ti‘aturi ia tatou iho e no te maitai.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine e au mau hoa here, te ti‘a’tu nei au i mua ia outou ma te haehaa e te varua pure. Te hinaaro nei au e paraparau i te tumu parau no te mana faaora o te faaoreraa hara.

I roto i te mau fenua aivi no Pennsylvanie, tei reira te oraraa o te hoê pŭpŭ taata Kerisetiano, e oraraa ha‘iha‘i roa to ratou, aita e pereoo uira, aita e uira, e aore râ, te tahi mau tao‘a matini o teie tau. E mea itoito ratou i te raveraa i te ohipa, e te ora nei ratou ma te hau e te pe‘ape‘a ore, e tei faataa-ê-roa i to te ao nei. Te rahiraa o ta ratou maa no roto mai ïa i ta ratou iho mau faaapu. Na te mau vahine iho e nira, e e raraa i to ratou mau ahu, e mau ahu au noa e te ha‘iha‘i. Ua piihia ratou te mau Amish

Te ora atoa ra i roto i taua vahi ra te hoê taata faahoro pereoo û e 32 to’na matahiti, e to’na atoa utuafare. E ere oia i te Amish tera râ, no ta’na ohipa faahoro pereoo û, e tere oia na roto i te mau vahi hutiraa û no te haere e ohi mai i te û, no reira oia i itehia ai ei taata hoo û hau roa. I te ava‘e atopa i ma‘iri a‘e nei, ua roohia oia i te ma‘i ira e ua mo‘e roa to’na hiro‘a. I roto i to’na feruriraa pe‘ape‘a ua faaino ihora oia i te Atua no te poheraa o ta’na tamarii matahiapo e no te tahi atu mau mana‘o. Ma te riri rahi ua tomo atura oia i roto i te fare haapiiraa a te Amish ma te tumu ore, tuu atura i te mau tamaroa e te feia paari ia haere i rapae, e taamu‘amu ihora i na tamahine hoê ahuru. Ua pupuhi ihora i te mau tamahine, e pae tei pohe, e e pae tei pepe. I muri iho, ua haapohe a‘era ia’na iho.

Ua faatupu teie ati ri‘ari‘a i te oto rahi i rotopu i te mau Amish, eiaha râ te riri. Ua tupu te mauiui, eiaha râ te inoino. Ua faaore râtou i te hara i reira iho ra. Ua tauturu amui ratou i te utuafare oto o te taata hoo û. Ia hope to’na utuafare i te hoi mai i te fare i muri a‘e i te pupuhiraa, ua haere maira te hoê hoa Amish i o ratou, tauahi maira i ni‘a i te metua tane o te taata ino tei pohe, e na ô maira, « e faaore matou i ta outou hapa ».1 Ua haere mai te mau ti‘a faatere no te Amish e farerei i te vahine a te taata hoo û e i te mau tamarii no te faaite i to ratou tapa‘o aroha, ta ratou faaoreraa hara, ta ratou tauturu, e to ratou here. Fatata te afaraa o te feia tei haere mai i te oro‘a hunaraa o te taata hoo û, e mau Amish ana‘e. I muri iho, ua ani mai te mau Amish i te utuafare o te taata hoo û ia haere mai i te oro‘a hunaraa o te mau tamahine tei pupuhi-pohe-hia. Ua vai te hoê hau faahiahia i ni‘a i te pŭpŭ taata Amish no to ratou faaroo tei paturu ia ratou i roto i taua ati ra.

Teie te parau puohu nehenehe e te ma‘otooto a te hoê taata e noho atoa ra i reira, no ni‘a i taua ati ri‘ari‘a ra, « hoê noa iho reo to matou paatoa, e ere te reo Peretane noa, e reo râ no te aupuru, e reo no te autahi, e e reo no te tavini. E, oia ïa, e reo no te faaore hara ».2 Ua riro teie ei faaiteraa faahiahia o to ratou faaroo hope i roto i te mau haapiiraa a te Fatu i roto i te a‘oraa i ni‘a te mou‘a : « E hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou, e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou ».3

Teie te paura pia a te utuafare o te taata hoo û tei taparahi pohe roa i na tamahine e pae :

« Na to matou mau hoa Amish, te mau taata tapiri mai, e te mau taata atoa no teie vahi :

« Te hinaaro nei to matou utufare ia ite outou tata‘itahi e, ua putapû roa to matou aau no ta outou faaoreraa hara, to outou aroha, to outou aau farii, ta outou i faaite mai ia matou. Na to outou here i to matou utuafare i faatupu i te faaoraraa i titauhia no matou. Te mau pure, te mau tiare, te mau tareta, e te mau ô ta outou i pûpû mai, ua haaputapû roa te reira i to matou aau, e aita ïa e nehenehe e parau. Ua tae roa to outou aroha i ô atu i to matou utuafare, i ô atu i to tatou oire, e te taui nei hoi te reira i to tatou ao, e te haamauruuru maitai atu nei matou no te reira.

« Ia ite mai outou e, ua mauiui roa to matou aau no te mau mea atoa tei tupu. Ua oto roa matou no to matou mau hoa Amish ta matou i here roa e ta matou e tamau noa i te here. Ua ite matou e, e mau mahana teimaha te ti‘a’i maira i te mau utuafare atoa tei mo‘e tei herehia ratou, e no reira e tamau noa matou i te tuu i to matou ti‘aturiraa i roto i te Atua o te mau tamahanahana atoa, a faati‘a faahou ai tatou paatoa i to tatou oraraa ».4

E mea nahea i ti‘a’i i te pŭpŭ taata Amish paatoa ia faaite i teie huru aau faaore hara ? No to ratou ïa faaroo i roto i te Atua e to ratou ti‘aturi i Ta’na parau, tei riro hoi ei tuhaa no to ratou iho huru taata. Te faariro nei ratou ia ratou ei mau pipi na te Mesia, e te hinaaro nei ratou e pee i To’na hoho‘a.

I to ratou faarooraa i teie ati ri‘ari‘a, e rave rahi te taata tei hapono i te moni na te mau taata Amish no te aufau i te utuuturaa i te tino o na tamahine e pae tei ora mai, e i te mau haamau‘araa no te hunaraa o na tamahine e pae tei pohe. Ei faaiteraa â i to ratou hi‘oraa pĭpĭ, ua faaoti te mau Amish e horo‘a i te tahi tuhaa o te reira moni na te vahine ivi a te taata hoo û e ta’na na tamarii e toru, no te mea, ratou atoa, ua ati atoa ratou i roto i teie ati ri‘ari‘a.

Aita te faaoreraa hara e tupu oi‘oi noa i te mau taime atoa mai tei tupu i roto i te mau Amish. Ia hamani-ino-ana‘e-hia te tamarii e ia pohe roa, aita te rahiraa o tatou e feruri na mua roa i te parau no te faaoreraa hara. Ta tatou pahonoraa matarohia o te riri ïa. E feruri roa’toa tatou e, ua ti‘a roa to tatou hinaaroraa e « tahoo » i te taata tei faatupu i te ati i ni‘a ia tatou e aore râ, i to tatou utuafare.

Te taote Sidney Simon te hoê ti‘a mana no ni‘a i te haafaufaaraa e te parururaa i te mau faufaa, tei horo‘a mai i te hoê tatararaa nehenehe roa no te parau no te faaoreraa hara ia au i to’na faaohipa-raa-hia i roto i te mau auraa i rotopu i te taata :

« Te faaoreraa hara, o te faati‘amâraa ïa e te faaohipa-maitai-raa i te puai tei pau i roto i te riri maha ore, te inoino tamau, e te faaoraora-noa-raa i te ati. O te imi-faahou-raa ïa i te puai tei vai noa na i roto ia tatou, e te faaohiparaa i to tatou aravihi faito ore no te ite e no te farii i te mau taata ê atu e ia tatou iho ».5

Te rahiraa o tatou o te titau nei i te hoê pu‘e tau no te tamărû i te mauiui e te mo‘emo‘e. E nehenehe ta tatou e imi i te mau huru tumu atoa no te faataime i te faaoreraa hara. Te hoê o te reira mau tumu maori râ, te ti‘a’iraa ïa i te feia tei rave i te hape ia tatarahapa na mua hou a faaore ai tatou i ta ratou hapa. Tera râ, na roto i taua faataimeraa ra, ua faaere atoa ïa tatou ia tatou i te hau e te oaoa o te ti‘a ia tatou ia farii. Te haamana‘o-noa-raa i te ati tahito, eita te reira e horo‘a mai i te oaoa.

Te vai ra te tahi mau taata riri maha ore e hope noa’tu te oraraa, ma te ite ore e, te itoito no te faaoreraa i te hara a te feia tei hamani ino mai ia tatou, e mea ora ïa e e rave‘a faaora atoa te reira.

E tupu papû te faaoreraa hara mai te mea e, e faaroo to tatou i roto i te Atua e e ti‘aturi tatou i Ta’na parau, mai te mau Amish. Na taua huru faaroo ra e « tauturu i te taata ia aro i te ino i te ao nei. E tauturu atoa te reira i te taata ia hi‘o i mua ia ratou. Te mea faufaa roa’tu, na te reira e tauturu ia ratou ia faaore i te hara ».6

Te farii nei tatou pauroa i te ati na roto mai i te tahi mau mea tei tupu, e mai te mea ra e, aita to te reira e tumu. Aita e ti‘a ia tatou ia haro‘aro‘a e aore râ, ia faataa i te auraa o te reira. E riro atoa e, eita roa tatou e ite no te aha te tahi mau mea i tupu ai i roto i teie oraraa. Te Fatu ana‘e tei ite i te tumu no te tahi mau ati to tatou. No te mea râ e, ua tupu mai te reira, ua titauhia ïa ia tatou ia amo i te reira. Te na o ra te peresideni Howard W. Hunter e, « ua ite te Atua i te mea aore tatou i ite e ua hi‘o Oia i te mea aore tatou i hi‘o ».7

Na te peresideni Brigham Young teie mana‘o hohonu i horo‘a mai, oia hoi, e tumu to te tahi pae o to tatou ati, inaha, te na o ra oia e : « Te mau ati atoa o te tupu mai i ni‘a i te taata nei, e fariihia te reira ia tupu i ni‘a i te tahi pae, no te faaineine ia ratou ia ti‘a i mua i te aro o te Fatu… Te mau tamataraa e te mau iteraa atoa ta outou e farerei, e mea titauhia ïa no to outou faaoraraa ».8

Mai te mea e, e tupu te faaoreraa hara i roto i to tatou aau no te feia tei hamani ino mai e tei haape‘ape‘a mai ia tatou, e tae‘ahia ïa ia tatou te hoê faito teitei a‘e no te ti‘aturi ia tatou iho e no te maitai. I roto i te tahi mau tuatapaparaa i ravehia aita i maoro a‘e nei, te faaitehia ra e, te taata tei haapiihia ia faaore i te hara, e riro mai ïa ei taata « riri iti, ei taata ti‘aturi rahi atu, mea iti to’na pe‘ape‘a, mea iti te ri‘ari‘a e mea iti atoa te au ore », e na te reira e horo‘a mai i te tino maitai.9 Te faaite faahou ra te reira tuatapaparaa e, « te faaoreraa hara o te hoê ïa horo‘a faati‘amâ o ta te taata e nehenehe e horo‘a ia ratou iho ».10

I to tatou nei anotau, ua a‘o mai te Fatu ia tatou, « E mea ti‘a ia outou ia faaore outou te tahi i ta te tahi hapa… ». e i muri iho, ua titau oia i te na-ô-raa e, « e faaore au, o te Fatu i te hara a ratou ta‘u i hinaaro i te faaore atu, ia outou râ ua titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te taata atoa ».11

Ua farii te hoê tuahine tei taa e ta’na tane, i te tahi mau haapiiraa maitai roa no roto mai i to’na episekopo : « Tape‘a maite i te hoê parahiraa i roto i to oe aau no te faaoreraa hara, e ia tae mai taua taime ra, a farii popou ia’na ».12 No te mau Amish, tei reira noa iho ïa, no te mea, « te faaoreraa hara o te hoê ïa tumu parau rahi no ta [ratou] haapa‘oraa faaroo ».13 Ua riro to ratou hoho‘a no ni‘a i te faaoreraa hara ei faaiteraa nehenehe mau no te here Kerisetiano.

I Roto Miti nei i te matahiti 1985, ua pohe te episekopo Steven Christensen, ma te ore oia i rave i te hoê hape, i te hoê pohe ri‘ari‘a e te maamaa, na roto i te hoê tupita tei opuahia no te taparahi ia’na. E tamaiti oia na Mac raua o Joan Christensen, e tane faaipoipo na Terri, e e metua tane no na tamarii e maha. Na roto i te parau faati‘a a to’na na metua te faaite atu nei au i te mea ta ratou i haapii mai na roto i teie ohipa tei tupu. I muri iho i taua ohipa ri‘ari‘a ra, ua apee tuutu-ore noa te feia papa‘i ve‘a i te mau melo no te utuafare o Christensen. I te hoê taime, ua inoino te hoê o te mau melo o te utuafare i te mau ve‘a e ua tae roa te metua tane o Steven, o Mac, i te opani ia’na. I muri iho, ua feruri o Mac e, « e haamou roa teie ati i to‘u utuafare mai te mea e, aita matou e faaore i te hara. Eita te mana‘o ino e te riri e faaea mai te mea e, aita matou e tuu i te reira i rapae ia tatou ». Ua tupu te ora e te hau na roto i to te utuafare tamaraa i to ratou aau i te riri, e ua ti‘a ia ratou ia faaore i te hara a te taata tei iriti i te ora o ta raua tamaiti.

Aita i maoro a‘e nei ua tupu faahou e piti na ati i Utaha nei i reira hoi te ite-raa-hia te faaroo e te mana faaora o te faaoreraa hara. E aamu teie no Gary Ceran, tei pohe te vahine e na tamarii e piti i te pô noela, na roto i te û-raa-hia mai to ratou pereoo e te hoê pereoo rahi. I tera iho taime ua faaite o Gary i te faaoreraa hara i ni‘a i te taata faahoro taero. I te ava‘e fepuare i ma‘iri a‘e nei, a û mai ai te hoê pereoo uira i ni‘a i te pereoo o te episekopo Christopher Williams, ua titauhia a‘era ia’na ia rave i te hoê faaotiraa, e o te hoê ïa « faaoreraa hara faahoi ore » a te taata faahoro tei faatupu i taua ati ra, ia tupu hoi te ohipa no te faaoraraa ma te maumau ore.14

E aha te mea ta tatou e haapii mai na roto i teie mau ohipa tei tupu ? E mea ti‘a ia tatou ia ite e ia faaite i te mau mana‘o riri. E titauhia te haehaa no te rave i te reira, tera râ, mai te mea e, e tuturi tatou i raro e e ani i te Metua i te Ao ia horo‘a mai i te hoê aau faaore hara, e tauturu mai Oia ia tatou. E titau te Fatu ia tatou « ia faaore i te hapa a te mau taata atoa »15 ei maitai no tatou iho, no te mea, « na te tairoiro e faataere i te tupuraa pae varua ».16 Na roto ana‘e i te faaoreraa tatou i te tairoiro e te inoino e nehenehe ai i te Fatu ia tuu i te tamahanahana i roto i to tatou aau, mai Ta’na i na reira i te mau Amish, i te utuafare Christensens, te utuafare Cerans, e te utuafare Wiiliams.

E parau mau, e mea titauhia ia paruru i te taata i te hamaniraa ino no te mea « eita te aroha e eia i te parau-ti‘a.17 Ua vauvau mai te episekopo Williams i teie parau tumu ma te nehenehe i te na-ô-raa e, « te faaoreraa i te hara o te hoê ïa tumu no te puai. Eita râ te reira e tatara ê i te mau hopearaa ».18 Ia tupu ana‘e te ati, eiaha tatou e pahono na roto i te tahoo, e vaiiho râ tatou i te parau-ti‘a ia haere i to’na haerea, e a tuu ia haere. E ere i te mea ohie ia tuu e ia tatara i te inoino i rapae i to tatou aau. Ua pûpû mai te Faaora ia tatou paatoa i te hoê hau faufaa rahi na roto i Ta’na taraehara, tera râ, e tae mai te reira na roto ana‘e i to tatou hinaaro mau ia tuu i rapae te mau mana‘o au ore o te riri, te inoino, e aore râ, te tahoo. No tatou paatoa o te faaore i te hara « a te feia tei hara mai ia tatou nei »,19 tae roa’tu i te feia tei rave i te ino rahi, na te taraehara e hopoi mai i te hoê faito o te hau e te tamahanahana.

A haamana‘o tatou e, e titauhia ia tatou ia faaore i te hapa a vetahi ê, ia faaore-atoa-hia hoi ta tatou. I roto i te mau parau o te hoê o ta‘u mau himene au roa, « aue, a faaore i te hara a vetahi ê mai ta oe i hinaaro ia faaorehia e au ».20 Ma to‘u aau atoa e to‘u varua atoa, te ti‘aturi nei au i roto i te mana faaora e roaa ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i te a‘o a te Faaora « ia faaore i te hara a te mau taata atoa »,21 na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.

Te mau nota

  1. In Joan Kern, « A Community Cries », Lancaster New Era, Atopa 4, 2006, p. A8.

  2. In Helen Colwell Adams, « After That Tragic Day, a Deeper Respect among English, Amish ? » Sunday News, Atopa 15, 2006, p. A1.

  3. Mataio 5:44.

  4. « Amish Shooting Victims », www.800 padutch.com/amishvictims.shtml.

  5. With Suzanne Simon, Forgiveness : How to Make Peace with Your Past and Get On with Your Life (1990), 19.

  6. Marjorie Cortez, « Amish Response to Tragedy Is Lesson in Faith, Forgiveness », Deseret Morning News, 2 no tenuare 2007, p. A13.

  7. « The Opening and Closing of Doors », Ensign, Novema 1987, 60.

  8. Discourses of Brigham Young, ma‘itihia e John A. Widtsoe (1954), 345.

  9. Fred Luskin, in Carrie A. Moore, « Learning to Forgive », Deseret Morning News, Atopa 7, 2006, p. E1.

  10. Jay Evensen, « Forgiveness Is Powerful but Complex », Deseret Morning News, Fepuare 4, 2007, p. G1.

  11. PH&PF 64:9-10.

  12. « My Journey to Forgiving », Ensign, Fepuare 1997, 43.

  13. Donald Kraybill, in Colby Itkowitz, « Flowers, Prayers, Songs : Families Meet at Roberts’ Burial », Intelligence Journal, Atopa 9, 2006, p. A1.

  14. See Pat Reavy, « Crash Victim Issues a Call for Forgiveness », Deseret Morning News, Fepuare 13, 2007, p. A1.

  15. PH&PF 64:10.

  16. Orson F. Whitney, Gospel Themes (1914), 144.

  17. Hi‘o Alama 42:25.

  18. In Deseret Morning News, Fepuare13, 2007, p. A8.

  19. Te Mau Papa‘iraa a Iosepha Semita, Mataio.6:13.

  20. « Ma te Aau Haehaa », Himene no. 105.

  21. PH&PF 64:10.