2007
Parau poro‘i na ta‘u mau mootua
Me 2007


Parau poro‘i na ta‘u mau mootua

Te ti‘aturi nei au e, e riro mai outou tata‘itahi ei taata no te Atua. E riro mai outou ei taata no te Atua na roto i te mau ohipa parau-ti‘a.

Hōho’a

E te mau taea‘e, i teie aru‘i te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou mai ta‘u e paraparau i ta‘u mau mootua. Te ti‘aturi nei au e, te mau mea ta‘u e paraparau e au ïa no te feia apî atoa tei mau i te autahu‘araa i te mau fenua atoa. Ia feruri ana‘e au i teie naho‘a rahi, e tae noa’toa’tu i te rahiraa tauatini hau atu tei amui mai ia tatou na roto i te faanahoraa peeutari, te haamana‘o nei au e, te haamaitairaa rahi o te mauraa i te autahu‘araa o te haamaitairaa ïa tei faataahia na te mau taata rii noa, ia faaauhia te reira i ni‘a i te rahiraa miria taata i te ao nei. Te mauraa i te autahu‘araa o te hoê te reira hanahana taa‘e ; tera râ, te farii nei te mau huru tane e aore râ, tamaiti ti‘amâ atoa i ni‘a’tu i te ahuru ma piti matahiti i te reira i roto i te Ekalesia nei.

Te autahu‘araa o te mana ïa tei horo‘ahia i te tane no te faatere na roto i te i‘oa o te Atua. O te mana te reira o ore roa e ti‘a i te hoê taata ia rave na roto i to’na iho hinaaro. Mai ta Paulo i parau ra, « aore roa e taata e rave noa i teie nei tura no’na iho, maori râ o tei parauhia e te Atua, mai ia Aarona ra ».1 E mana hoi, aita te taata e nehenehe a hamani.

Ua papa‘i o Petero, te hoê tahu‘a apî roa, i te hoê ohipa tei tupu e o tei haapii ia’na e, te mana autahu‘araa e mana mau ïa. Ua paturuhia te hoê melo taure‘are‘a i roto i ta’na paroita i Ontario, Canada, ei haapii i roto i te autahu‘araa a Aarona, ua anihia ia Petero na’na e « paraparau » i roto i taua faatoro‘araa ra. Teie ta Petero i papa‘i, « aitâ vau i tuu a‘e nei i to‘u rima i ni‘a i te upoo o te hoê taata na mua a‘e nei, e ua feruri au e, aita roa e maraa ia‘u. Area râ, ua haapapû mai te varua ia‘u e, e mea tano roa ia rave au i te reira…

« Parahi ihora te taure‘are‘a e faatoro‘ahia ra i ni‘a i te parahiraa, e ua ti‘a vau i muri mai ia’na.[Na to matou peresideni feia apî tamaroa] i arata‘i ia‘u i roto i te pure faatoro‘araa e ua faahiti au i te mau parau atoa ta’na i parau. Ia hope te faatoro‘araa e ia parau a‘era e, ‘… e te hinaaro nei matou e faahiti i te hoê haamaitairaa i ni‘a ia oe i teie taime…’ ua hi‘o maira [te peresideni no te feia apî tamaroa] i ni‘a ia‘u e ua faaite maira e, na‘u ana‘e e pure i teie nei.

« I taua taime ra, no‘u nei, ua taui roa te taatoaraa o te auraa o te parau o te autahu‘araa. E ere’tura i te hoê noa ti‘araa, e mana râ no te haa na roto i te i‘oa o te Atua, e te horo‘a nei au i taua mana ra i te tahi taata ê atu. Ua faaea rii au no te ti‘a’i ia muhumuhu mai te Varua i te parau ta‘u e faahiti. E ere i te mea ohie na‘u ia tatara’tu i te mau mana‘o tei tupu i roto ia‘u i taua mahana ra i roto i te haamaitairaa, e nehenehe râ ta‘u e parau e, ua rahi atu to‘u iteraa papû i teie nei e, e mana mau te mana o te autahu‘araa ».2

Outou e te feia apî tamaroa, e mea papû roa e, te ti‘a’i nei outou i te taime e farii ai outou i te autahu‘araa teitei a‘e e aore râ, te autahu‘araa a Melehizedeka. No ni‘a i teie autahu‘araa teitei a‘e, ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « Ua haauhia te reira na mua’tu i ‘te faatumuraahia teie nei ao, e aore râ, ua himene amui te mau feti‘a po‘ipo‘i, e aore râ, ua piihua te mau tamaiti a te Atua i te oaoa,’ e o te reira hoi te autahu‘araa teitei a‘e e te mo‘a hoi, mai te au hoi i te haapaa te Tamaiti o te Atua ».3

I roto i to tatou ti‘araa ei taata tei mau i te autahu‘araa, ua riro ïa tatou ei mau taata haapa‘o faufaa no te Fatu. Ua paraparau mai te Fatu i teie ti‘aauraa mo‘a i te mau peresibutero o te Ekalesia i Kirtland i te matahiti 1831 : « No reira, no te mea e mau taata haapa‘o faufaa outou, te rave nei ïa outou i te ohipa a te Fatu ; e te mau mea atoa ta outou e rave mai te au i te hinaaro o te Fatu nei o te ohipa ïa na te Fatu ».4

Ua faahaamana‘o pinepine mai te peresideni Hinckley ia tatou e, te ohipa misionare, e hopoi‘a tumu ïa na te autahu‘araa. E hanahana e e hopoi‘a rahi ia piihia te hoê taata ia tavini i te Fatu i roto i te ohipa misionare. Na teie taviniraa e horo‘a mai i te oaoa hopea ore noa’tu e, i te tahi taime, e nehenehe atoa te reira ia riro ei titauraa etaeta e te pe‘ape‘a hoi i te tahi taime. Na ta‘u misioni i taui i te huru o to‘u oraraa. Ua riro hoi te reira ei iteraa rahi a‘e i te mau iteraa atoa ta‘u i farii. Na te raveraa i te hoê tau misioni e faaineine ia tatou no te toe‘a o te ohipa o to tatou oraraa e no ta tatou ohipa mure ore.

Te ti‘aturi nei au e, e riro mai outou tata‘itahi ei taata no te Atua. E riro mai outou ei taata no te Atua na roto i te mau ohipa parau-ti‘a. E faatura outou e e faarahi outou i to outou autahu‘araa, mai ta te aposetolo Paulo i parau ra, « e tapi râ i te parau ti‘a, i te paieti, i te faaroo, i te hinaaro, i te faaoroma‘i, e te màrû ».5

E ere i te mea ohie ia pee i te mau taime atoa i te hoê faanahoraa ti‘a e ia haapa‘o i te mau ture o te oraraa totaiete e te mau ture a te Fatu. I te hopea râ, te peeraa i te mau ture o te e‘a maitai a‘e â ïa no te farii i te mau mea atoa ta te Fatu i fafau mai.

Tei ia tatou iho te hopoi‘a no ta tatou mau ohipa. Na to‘u ti‘araa auvaha ture i haapii mai ia‘u e, te feia e pee i te hoê oraraa ohipa iino, e faaino tamau noa ïa ratou i to ratou metua tane e aore râ, to ratou metua vahine e aore râ, te totaiete, ia tape‘a-ana‘e-hia ratou i te fare auri. Tera râ, na ratou iho i ma‘iti ia « pato‘i i te huru mau o te Atua » e no reira, tei roto ïa ratou « i te hoê huru taa‘e atu i te huru o te oaoa ».6 Te parau roa nei te tahi pae o ratou e, « na te diabolo i tura‘i ia‘u ia na reira !» Te ti‘araa mau i roto i taua parau oia hoi ïa, te tura‘i nei te diabolo ia tatou ia rave i te ino.7 Te hape râ, e ere pa‘i e, na te diabolo, e ti‘amâraa râ to tatou no te rave i te hoê mea. Eita ta te diabolo e nehenehe e faarave ia tatou i te mea ta tatou i ma‘iti eiaha e rave.8

E farerei tatou paatoa i te mau fifi e te mau faahemaraa, i to tatou anei apîraa, ia paari rii mai anei, e aore râ, i te ru‘auraa anei. Teie te parau a te hoê taata, « i te apîraa na tatou e horo i roto i te mau fifi, i te paariraa, na te mau fifi e horo mai i roto ia tatou ».9 Te rahi noa’tu ra te huru faati‘ati‘a noa i roto i to tatou nei oraraa, e no reira, e mea ti‘a ia tatou ia tape‘a mau papû i te auri o te parau ti‘a ia ti‘a ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa e te parururaa a te Fatu. Te vai ra te tahi fifi rahi roa ia vahavaha noa tatou i te mau faahemaraa a satane. E mea ti‘a ia tatou ia vai ara noa i mua i te mau huru ino atoa i to tatou nei anotau.

E hopoi‘a na te feia apî tamaroa atoa o te mau nei i te autahu‘araa ia faatura i te ti‘araa vahine. Ia haere ana‘e outou na muri iho i te hoê tamahine maitai roa o te Ekalesia, tei ia outou te hopoi‘a no te paruru i to ratou tino e to ratou faaturi ore. Na te autahu‘araa o te mauhia nei e outou e tuu nei i ni‘a ia outou i te hopoi‘a rahi atu ia hi‘o e, te haapa‘o-tamau-maite-hia ra anei te mau ture morare teitei a te Ekalesia. Ua ite outou e, eiaha roa outou e faaaraara i te mau hinaaro no te taotoraa te tane i te vahine. E riro ïa outou i te ere i te hoê tuhaa o te mea mo‘a e vai ra i roto ia outou mai te mea e, e taahi outou i ô mai i te hiti e ia rave ino i te mau mana rahi o te poieteraa i te taata. Nahea e ti‘a ai ia tatou ia feruri e rave i te hoê tuhaa ohipa faufaa i roto i teie nei tau e i te tau mure hoi mai te mea e, aita te mana no te haavî ia tatou i roto ia tatou ? Te faaipoiporaa i te hoê vahine parau ti‘a tei here hoi i te Fatu, tei here ia outou, e tei faatura i te autahu‘araa, o te hoê ïa o te mau haamaitairaa rahi roa a‘e o te oraraa nei e o te tau mure hoi. Ua haapii mai au i teie mea i roto i te roaraa hau atu i te ono ahuru matahiti te faaipoiporaa i ta‘u vahine o Ruth.

Mea maitai te hoa e te matauraa i te taata i roto i te oraraa nei tera râ, no te hoê tau poto noa te reira mau auhoaraa. Aita e taata hau atu i te here e aore râ i te haape‘ape‘a rahi no outou mai to outou na metua. E nehenehe paha outou e uiui i ni‘a i te mea ta raua e parau ia outou, eita râ ta outou e nehenehe e uiui i ni‘a i to raua here ia outou, e to raua mana‘ona‘o i to outou oraraa maitai.

Te vai ra te tau i reira outou e te feia apî tamaroa e amo ai i te hopoi‘a no te aupururaa i te hoê vahine e te tamarii, o te turu‘i mai i ni‘a ia outou. Ia faaipoipo ana‘e outou, tei ia outou ïa te hopoi‘a no te faaamu i ta outou vahine e i muri iho, ia faaamu atoa i ta outou mau tamarii i te taime a faati‘a ai outou i te hoê utuafare. E nehenehe te faaipoiporaa e te ti‘araa metua tane e horo‘a mai i te oaoa e te popou mure ore. Te na ô ra te peresideni Joseph F. Smith e, i ni‘a iho i te utuafare « i patuhia ai te faatereraa o te Ekalesia e e tupu atoa ai i te rahi ».10 No te farii i te oaoa rahi i roto i te utuafare, e mea ti‘a i na pae toopiti atoa ia horo‘a hope roa ia raua i roto i te faaipoiporaa. I te hoê taime ua parau te peresideni David O. Mckay e : « Ia tuu ana‘e te hoê taata i te ohipa e aore râ te faaoaoaraa i ni‘a a‘e i to’na utuafare, ua haamata ïa oia i taua iho taime ra i te faaino i to’na varua ».11

Te tahi pae o outou ua papû roa outou i roto i te parau no te faatupuraa i ta outou mau titauraa o te oraraa nei. Te haapeu nei matou no outou. I te hoê taime ua parau mai to‘u papa ia‘u e, e manuia matou ia tae i te taime e farii ai oia i ta’na parau tuite no te haapiiraa ture. Ua parau mai oia e, te auraa mau, te taime e farii ai oia i ta’na parau tuite, o te haamataraa noa ïa te reira no te mau titaura rahi atu. Aita e hopearaa to te manuïa, eita atoa hoi tatou e ti‘amâ i te mau titauraa o te ao i roto i te oraraa nei.

Te ora nei tatou i te tau no te ite taa‘e. I te tau e tamariirii noa â vau, e mea rahi te taata e tapa‘o Model T Fords to ratou pereoo. Ia faaau-ana‘e-hia te reira i te mau pereoo uira o teie tau, e mau pereoo ohie roa to ratou hamaniraa. E mea rahi te taata e nehenehe e tata‘i i to ratou iho pereoo na roto i te peniraa, te tauiraa i te segment o te piston, te tamauraa i te plaquette frein apî, e te faaohiparaa i te niuniu. I teie tau e mea taa‘e roa te hamaniraa o te mau pereoo, e no reira, aita e ti‘a i te tahi noa huru taata e ite e nahea ia tata‘i. I teie tau, na te roro uira e imi i te fifi, ia ino ana‘e te matini. Te faahiti atu nei au i teie hi‘oraa no te faaitoito ia outou e te feia apî tamaroa ia titau i te ite ia nehenehe ia outou ia ineine noa. E mea faufaa roa te ite matini, e mai te reira atoa ïa no te mau haapiiraa teitei atu. E titauhia i teie nei te mau ite taa‘e no te tahi mau mea.

Aita vau e parau nei i te huru o te ohipa ta outou i ma‘iti i roto i te oraraa nei, mai te mea e, e mea maitai te reira. Tei ia outou na hoi te faaotiraa e, nahea ia faaamu i to outou utuafare. Te titauraa i te hoê ite, o te hoê ïa rave‘a maitai roa no te aufau i te mau tarahu, tera râ, e mea ti‘a ia vai te tahi mea hau atu i roto i te parau no te horo‘araa ia’na iho. Eiaha e haape‘ape‘a rahi roa i to outou feruriraa no te mau mea o te oraraa nei, a mo‘e ê hoi te faufaa mau o to outou ti‘araa taata. Haamana‘o na outou i te taata ra ia Jacob Marley, papa‘ihia e Dickens, inaha, ua oto noa oia no ni‘a i to’na hinaaro rahi ia rave i te ohipa, a na ô ai oia e, « te ohipa ? te taata ta‘u ohipa ! to ratou oraraa ta‘u ohipa ».12 E mea ti‘a ia tatou ia rave i te hoê ohipa no te faaitoito i te taata, i roto ihoa râ i te raveraa i te ohipa a te Atua.

Ua haapii mai au e, no tatou o te mau nei i te autahu‘araa, te faanahoraa maitai roa a‘e e manuia ai maori râ, « e mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a na’na ra ; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou ».13 Eita te manuia e tae mai i reira iho no te mea, e titauhia te faaineineraa e te ohipa itoito. Aita e rave‘a ohie no te farii i te manuia.

Tatou tata‘itahi e hamaniraa hoê roa tatou na to tatou Metua i te Ao ra. Aita e piti o tatou i tu‘ati hope roa. Aita e taata ê atu tei farii i te mau horo‘a e te mau taleni i aifaito hope roa i tei horo‘ahia no tatou. E mea ti‘a ia tatou ia faananea i te reira mau taleni e te reira mau horo‘a, e ia faaohipa i te reira no te faati‘a roa i te reira huru hoê roa to tatou. Teie te hoê hi‘oraa, a tupu noa ai au i te paariraa, te vai ra hoê tamaiti maitai roa i to matou vahi aita oia e haere ra i te haapiiraa, tera râ, ua oti ia’na i te hamani i te tahi mau tauihaa fare nehenehe roa. Hoê â mahana maua i ô ai i roto i te aua faehau. Aita ta’na e nehenehe e haapii i te faanehenehe i to’na ro‘i no te hi‘opo‘araa, e nehenehe râ ta’na e faariro i te mau tapu raau ei ohipa nehenehe mau. Te parau ra te peresideni Howard W. Hunter : « Te mana‘o nei te tahi mau taata e, te taleni, te hamaniraa i te tahi mea, te hau i te pae morare, e aore râ, te hi‘oraa teitei, e ere ïa no te feia apî, ua faataahia râ no te feia paari. E ere mai te reira ».14

E ananahi fafauraa rahi to te feia apî tamaroa. No outou te ite tei ore â i itehia e to te ao nei. Na te reira ite e tauturu i te ananahi o te ohipa no teie tau, te hamaniraa tauihaa, te faaapuraa, e te mau toro‘a ohipa. E mea ti‘a ia outou ia vai i rotopu i te feia o te paruru i te hoê faito oraraa i ni‘a i te mau tahua aroraa. E mea ti‘a ia outou ia ti‘a i rotopu i te mau taata e haaparare ra i te mau parau tumu o te evanelia i te ao nei e ia tauturu i te Ekalesia ia tupu i te rahi.

E teie nei, e au mau mootua here, e te mau feia apî tamaroa taa‘e e faaroo mai nei i to‘u reo, a haere i mua. A haere i mua i roto i te faaroo e te parau-ti‘a. Mai te mea e, e na reira outou, e faetaeta te Fatu ia outou, e e faarahi hoi ia outou, ia ti‘a ia outou ia rave i te mau ohipa rarahi. Te faaite papû nei au i te maitai rahi e te hohonu ta te autahu‘araa i faatupu i roto i to‘u oraraa. I roto i tera rahiraa matahiti o to‘u oraraa, ua tamata vau eiaha e huna e, o vai râ vau nei, e e aha ta‘u e ti. Aita vau e haamana‘o ra i te hoê taime ua haape‘ape‘a vau i to‘u toro‘a e aore râ, ua mo‘e ê te mau hoa maitai roa na roto i to‘u faaiteraa ma te haehaa e, e melo vau no teie Ekalesia. Te vaiiho nei au i to‘u iteraa papû i roto ia outou i teie mahana na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.

Te mau nota

  1. Hebera 5:4.

  2. Peter Pomart, « The Power Is Real », Liahona, Tiunu 1997, 44.

  3. History of the Church, 4:207.

  4. PH&PF 64:29.

  5. 1 Timoteo 6:11.

  6. Alama 41:11.

  7. Hi‘o Moroni 7:12.

  8. Hi‘o Iakobo 1:12-15 ; 4:7.

  9. Josh Billings, in Evan Esar, nene‘iraa a, Dictionary of Humorous Quotations (1962), 36.

  10. « Parents Should Be Consulted », Improvement Era, Fepuare 1902, 308–9.

  11. In Conference Report, Eperera 1964, 5.

  12. Charles Dickens, A Christmas Carol, in The Best Short Stories of Charles Dickens (1947), 435.

  13. Mataio 6:33.

  14. The Teachings of Howard W. Hunter, nene‘iraa a Clyde J. Williams (1997), 117.