2007
Te mana faaamu o te mau himene
Me 2007


Te mana faaamu o te mau himene

E tuhaa faufaa rahi roa ta te mau himene i roto i te oraraa varua, te heheuraa e te faafariuraa.

Hōho’a

Ua horo‘a mai teie nei pŭpŭ himene nehenehe roa i te mau a‘oraa faauru. Oia hoi, « ua porohia te tahi o te mau a‘oraa faahiahia roa‘e na roto i te himeneraa i te mau himene ».1 Ua tauturu-puai-hia to‘u iteraa papû e to‘u faafariu-raa-hia i te evanelia tei faahoihia mai na roto i te himeneraa i te mau himene a Ziona i to‘u apîraa ra. Ua paari au i roto i te oire iti no Mapleton, Utaha, e ua haere au i te mau pureraa i te vahi tei matauhia i teie mahana « te fare pureraa tahito uouo ». Te ora noa nei â to‘u metua vahine e 95 matahiti te paari i Mapleton. Ia haere au e farerei ia’na, e faahoro vau i te pereoo na mua i te « fare pureraa tahito uouo » e e rave rahi te mau haamana‘oraa maitai o te tae mai i to‘u feruriraa. I roto i te reira te vai nei te mana faafariu o te mau himene ta matou i himene i roto i te pureraa autahu‘araa, te haapiiraa sabati e te mau pureraa oro‘a. Hoê â te mau ohipa tei tupu ia‘u e te mau mea tei tupu i te peresideni Hinckley a haere ai oia, ei diakono, i te hoê pureraa autahu‘araa a te tĭtĭ na muri i to’na metua tane. Ua himene ratou « Auê te taata i parau ia Iehova »2 Ua parau oia i muri iho, « ua farii au i te hoê iteraa o tei ore roa i faaru‘e ia‘u e ua riro mau o Iosepha Semita ei peropheta a te Atua ».3 Te ti‘aturi nei au e e rave rahi o to tatou feia mo‘a o te ite tamau nei i teie mau iteraa. E tuhaa faufaa rahi roa ta te mau himene i roto i te oraraa varua, te heheuraa e te faafariuraa.

E faahaere mai te mau himene i te Varua

Ua riro « te mau himene ei tuhaa faufaa rahi roa i roto i ta tatou mau pureraa a te Ekalesia. E faahaere mai te mau himene i te Varua o te Fatu ».4 E mea pinepine a‘e ratou i te faahaere oi‘oi mai i te varua i te tahi ê atu mea ta tatou paha e rave nei. Ua parau te peresideni J. Reuben Clark, tamaiti e, « e fatata atu â tatou i te Fatu na roto i te pehe hau atu na roto i te tahi ê atu rave‘a maori râ, te pure ».5

Te haapii ra na misionare e piti i te hoê tane e te hoê vahine paari i roto i to raua fare i te fenua Perou a tape‘ahia’i raua na roto i te taeraa mai o ta raua tamaiti, ta’na vahine faaipoipo e ta raua na tamarii e toru. Ua faaite te mau misionare e o vai raua e eaha ta raua e rave ra. Ua mana‘o ino te tamaiti i te mau misionare, e ua tupu te tahi au oreraa. Ua pure ihora te misionare api a‘e, « e te Metua i te Ao ra, eaha ïa te mea e ti‘a ia maua ia rave ? » Ua tae mai te mana‘o e ia himene. Ua himene raua « E tamarii au na te Atua ra »6 Ua haaputapû te Varua i te aau o teie utuafare e pae taata. E ere noa e piti taata tei faafariuhia, e hitu atoa ra o ratou tei riro mai ei melo o tei haaputapûhia i te haamataraa ra e te hoê himene.

E ti‘a i te pehe i roto i te mau pureraa e te mau piha haapiiraa a te Ekalesia ia faaohie i te varua haamoriraa, te heheuraa, e te iteraa papû. No te mau pureraa oro‘a, e hopoi‘a na te episekoporaa ia ma‘iti e aore râ, ia faati‘a i te pehe. E haapapû ratou e e mea mo‘a e te tura te pehe, te mau parau e te mau mauhaa faata‘i, e e faatupu ratou i te haamoriraa e te heheuraa. E riro te pehe ei faaiteiteraa noa mai te mea e faahaerehia te mana‘o o te taata i ni‘a i te pehe iho. I te mau matahiti i ma‘iri, ua haapa‘o vau i te pae no te pehe i roto i te hoê rururaa i reira te hoê himene taa ê i riro ai ei faahiahiaraa. Ua riro ïa te reira ei haamarirauraa. Ua faaitihia te varua haamoriraa.

E faatae mai te mau himene i te heheuraa

E « faatupu te mau himene i te mana‘o tura ».7 Ua riro na parau tura e heheuraa mai na maehaa o te au te tahi e te tahi. Ia anihia te mau Hitu Ahuru ia haere i te mau rururaa i piha‘i iho i te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ua faahaamana‘ohia matou ia tae oi‘oi atu e ia faaroo ma te tura i te pehe omuaraa. Na te reira e faatae mai te heheuraa e e faaineine ia matou no te rururaa.

Ua haapii te peresideni Packer e te hoê melo o te faata‘i mărû noa « i te pehe omuaraa mai roto mai i te buka himene e tamărû ïa oia i to tatou mau mana‘o e e tura‘i oia ia tatou ia mana‘ona‘o i roto i to tatou mau feruriraa i te mau parau o te himene o te haapii i te mau mea hau no te basileia. Mai te mea e faaroo tatou i te reira, te haapii mai nei teie mau parau o te himene i te evanelia, no te mea ua riro mau te mau himene no te faahoiraa mai ei haapiiraa ! »8

E faatae mai te mau himene i te faafariuraa

Te vai nei i roto i te mau himene o te Faahoiraa mai, te varua no te faafariuraa. Ua tae mai ratou mai te hotu no te faatusiaraa. Te haapuai nei te mau himene mai « Auê te Taata i Parau ia Iehova »9, « Haere mai, e te feia mo‘a »10, « E te mau tavini o te Atua »11, « Mauruuru matou, e te Atua »12, « E te Faaora o Iseraela »13 e e rave rahi atu â i te mau parau mau faahiahia no te Faahoiraa mai—mai te huru hanahana o te Metua e te Tamaiti, te rave‘a ora, te heheuraa, te mau papa‘iraa mo‘a no te mau mahana hopea nei, te haaputuputuraa o Iseraela, te autahu‘araa mo‘a, e te mau oro‘a e te mau fafauraa. Te faatupu nei teie mau himene faufaa rahi i te hoê varua o te faatae mai i te Varua o te arata‘i ia tatou i te faafariuraa.

Auê ïa te oti ore e te faufaa ore te mau pureraa oro‘a mai te mea aita e mau himene no te haamoriraa.14 Te mau himene mo‘a i roto i te mau himene atoa o te mau himene ïa o te faahoho‘a i te tusia e te haamaniiraa o te toto o Iesu Mesia e Ta’na taraehara mure ore.

Ta‘u mau haamana‘oraa matamua roa no te mana faaora o te Faaora no ni‘a ïa i te mau himene oro‘a. E mea mau roa teie irava parau no‘u : « Te maere nei au i to Iesu nei aroha, ahoahohia i To’na ra parau-ti‘a ».15

Ua tu‘atihia to‘u nei iteraa i te mau haapiiraa no ni‘a i te taraehara i ni‘a i te mau himene. E mea maramarama maitai teie nei irava.

Auê te rahi e te hanahana

O te mau opuaraa

A te Atua e To’na here

E te aroha mau !16

E haamata te haapiiraa i te mau tamarii i te mau himene i te utuafare

E haamata te himeneraa i te mau himene e te faarooraa i te pehe e au i te utuafare. Ua faahaamana‘o mai te Peresideniraa Matamua ia tatou:

« Ia faaî te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i to ratou utuafare i te ta‘i o te pehe maitai roa.

« … Te ti‘aturi nei matou e riro te buka himene mai te mau papa‘iraa mo‘a e te tahi atu mau buka pae faaroo i roto i to tatou mau utuafare. E nehenehe i teie mau himene ia faatae mai i te varua nehenehe e te hau i roto i te utuafare, e ia faatupu i te here e te tahoêraa i rotopu i te mau melo no te utuafare.

« A haapii i ta outou mau tamarii ia au i teie mau himene. A himene i teie mau himene i te Sabati, i roto i te mau pô utuafare, i te taime haapiiraa evanelia, e i te taime pure. A himene i teie mau himene a rave ai outou i te ohipa, a hauti ai outou, e a ratere amui ai outou. A himene i teie mau himene no te faatupu rahi i te faaroo e te iteraa papû i roto i ta outou mau tamarii rii a faataoto ai outou ia ratou »17

A haafaufaa rahi atu i te haamoriraa na roto i te mau himene

Teie te mau haapiiraa faufaa rahi ta‘u i haapii mai e ta‘u i tutava i te faaohipa :

  1. A tutava ia tae mai i te hora ti‘a i te mau pureraa, ia parau hau noa e ia faaroo i te pehe omuaraa, e ia ite i te tura e te heheuraa.

  2. A haere atu i rapae au i te mau pureraa ma te tura, ma te faati‘a i te pehe faahoperaa ia faaroa atu â i te varua o te pureraa.

  3. A himene i te mau himene. Te ite nei au i te tahi mau taata e buka himene ta ratou aita râ ratou e himene nei.

  4. A ma‘iti i te mau himene e tano i te pureraa e te mau parau poro‘i.

  5. A faaohipa i te mau himene no te omuaraa aore râ no te haapapûraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau mau no te evanelia i roto i te mau haapiiraa e te mau piha haapiiraa.

  6. A faaroo pinepine atu â i te mau himene i roto i to tatou utuafare, ma te ani i te Varua ia parahi maoro mai.

Te pure nei au e ia nehenehe ta tatou e faaore i te pehe tano ore i roto atu i to tatou mau oraraa e ia pee i te a‘oraa a te Peresideniraa Matamua : « E te mau taea‘e e te mau tuahine, a himene tatou i teie mau himene no te ani i te Varua o te Fatu ia tae mai i roto i ta tatou mau haaputuputuraa, i roto i to tatou mau utuafare, e i roto i to tatou oraraa tataitahi. A tamau aau e a feruri i teie mau himene, a faahiti e a himene i te reira, e rave mai i te maa pae varua i roto i te reira. E mea ti‘a ia tatou ia ite e ua riro te himene a te feia parau-ti‘a ei pure i mua i to tatou Metua i te Ao ra, « e e pahonohia te reira na roto i te haamaitairaa i niiho i to [outou] ra mau upoo ».18 Te faaite papû nei au i teie mau parau mau i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. Te mau Himene, ix.

  2. Te mau Himene no. 16

  3. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 399.

  4. Te mau Himene, ix.

  5. I roto i te Conference Report, Atopa 1936, 111.

  6. Hymns, no. 185.

  7. Te mau Himene, ix.

  8. « Reverence Invites Revelation », Ensign, Novema 1991, 22.

  9. Te mau Himene, no. 16.

  10. Te mau Himene, no. 18.

  11. Te mau Himene, no. 195.

  12. Te mau Himene, no. 10.

  13. Te mau Himene, no. 6.

  14. Just as hymns are essential to Sabbath and family worship, so are hymns and carols to Christmas (see Hymns, nos. 201-14).

  15. « Te maere nei au », Te mau Himene, no. 111.

  16. « Auê te paari e te aroha », Te mau Himene, no. 109.

  17. Te mau Himene, x.

  18. Te mau Himene, x.