2007
Te mau haamana‘oraa no te Fare Menemene
Me 2007


Te mau haamana‘oraa no te Fare Menemene

A haamo‘a-faahou-hia’i teie nei fare i teie mahana, e faaite tatou i to tatou haamo‘a-faahou-raa i to tatou oraraa no te ohipa a to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te feia atoa o te faaroo mai nei i roto i teie ti‘ahapa e o te faaroo mai nei na roto i te mau rave‘a e rave rahi na te ao atoa nei, e mea oaoa roa na‘u ia ti‘a faahou atu â i mua ia outou i roto i teie nei fare nehenehe mau. I roto i teie nei amuiraa, aita’tu e mea maori râ, te iteraa i te varua o te feia mo‘a matamua o tei patu i teie nei fare haamoriraa nehenehe mau, e i te feia atoa o tei haa mai na roto i te mau matahiti e rave rahi no te faaherehere e no te faanehenehe i te reira.

Ua mana‘o vau aita i maoro a‘e nei i te mau ohipa faufaa tei rave rahi i roto i to‘u oraraa o tei amuihia i roto i te Fare Menemene no Roto Miti nei. Noa’tu râ te rahiraa o teie mau mea no te faahiti atu i teie mahana, te hinaaro nei râ vau i te faaite atu i te tahi.

Te haamana‘o nei au i te taime a piri mai ai to‘u bapetizoraa i te va‘uraa o to‘u matahiti. Ua paraparau mai to‘u mama no ni‘a i te tatarahapa e i te auraa no te bapetizoraa ; i reira, i te hoê mahana maa i te ava‘e no setepa matahiti 1935, ua tuu oia ia‘u i ni‘a i te hoê pereoo na te uira e faatere [tramway] no te tere i te vahi bapetizoraa o te Fare Menemene, aita i maoro a‘e nei, te vaira i unei i roto i teie nei fare. I taua mau tau ra, e ere i te peu matarohia e na te metua tane e bapetizo i ta ratou mau tamarii, no te mea hoi e, e ravehia teie nei oro‘a i te mahana maa po‘ipo‘i e aore râ, i te avatea, e tei ni‘a ïa te mau metua tane i ta ratou mau tino ohipa. Ua ahuhia vau i te ahu u‘ou‘o e ua bapetizohia vau. Te haamana‘o maitai ra vau i taua mahana ra mai te au ra e, o nanahi nei e i te oaoa o ta‘u i ite i te rave-raa-hia teie nei oro‘a.

I te mau matahiti i muri mai, a tavini ai au ei episekopo, ua riro vau ei ite no te tahi atu mau bapetizoraa i roto i te apoo no te Fare Menemene. Ua riro te reira ei mau taime taa‘e e te faauruhia, e na te reira i faahaamana‘o ia‘u i to‘u iho bapetizoraa.

I te ava‘e eperera i te mahiti 1950, ua haere maua to‘u hoa faaipoipo o Frances i te hoê amuiraa rahi no te Sabati avatea, tei faatupuhia i roto i teie fare. O te peresideni George Albert Smith ïa te peresideni no te Ekalesia, e i te opaniraa o te amuiraa, ua horo‘a oia i te hoê parau poro‘i faauruhia e te puai no ni‘a i te ti‘a- faahou-raa o to tatou Fatu e Faaora o Iesu Mesia. Hou râ oia a opani ai i to’na mau mana‘o, e au e, te faatae nei oia i te hoê faaararaa tohu. Teie ta’na i parau, « eita e maoro roa hou te mau ‘ati e tae ai i ni‘a i te opu fetii taata maori râ, ia tatarahapa oi‘oi. Eita e maoro roa hou milioni feia e parahi ra i te mau vahi atoa o te ao nei e pohe ai… no te mau mea e tae mai’ ». E mau parau faaararaa puai teie, no te mea e mea na roto mai i te hoê peropheta na te Atua.

E piti ava‘e e te afa i muri mai i taua amuiraa rahi ra, i te 25 no tiunu 1950, ua tupu te tama‘i i te fenua Korea—te hoê tama‘i o tei faatupu i te pohe tei mana‘ohia e 2 milioni e te afa taata. Na te ohipa i tupu i faahaamana‘o ia‘u i te parau a te peresideni Smith a parahi ai matou i roto i teie fare i taua mahana ra no te tau faatupuraa raau.

Ua haere au i te mau tuhaa no te amuiraa rahi e rave rahi i roto i teie nei ti‘ahapa, e ua faaitoito e ua faauru tamauhia e te mau parau a te mau taea‘e. E i te ava‘e atopa o te matahiti 1963, ua ani manihini mai te peresideni David O. McKay ia‘u i ta’na piha toro‘a e ua faatae mai i teie piiraa ia riro vau ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Ua ani maira oia ia tape‘a mo‘emo‘e i teie nei piiraa mo‘a, e ia faaite i ta‘u noa vahine, e ia haere mai au i te amuiraa rahi i roto i teie ti‘ahapa ia po‘ipo‘i a‘e, ia tai‘ohia’tu to‘u i‘oa ma te puai.

Ia po‘ipo‘i a‘e, ua haere mai au i roto i teie ti‘ahapa ma te papû ore e parahi ra ihea. No te mea ua riro na vau ei melo no te tomite haapiiraa utuafare na te autahu‘araa, ua faaoti au ia parahi i rotopu i te mau melo no taua tomite ra. Ite atura vau ia Hugh Smith hoê o to‘u mau hoa, e melo atoa oia no te tomite haapiiraa utuafare na te autahu‘araa. E ua ani maira ia‘u ia parahi i pihaiiho ia’na. Aita roa vau e nehenehe e faahiti atu ia’na i to‘u piiraa area râ, parahi ihora i raro.

I roto i te putuputuraa, ua paturuhia te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, inaha, ua tai‘ohia mai to‘u i‘oa. E au mau taua haereraa na roto mai i te amuiraa i mua ei haereraa fifi roa o to‘u nei oraraa.

Fatata e maha ahuru matahiti mai taua â amuiraa ra. Ia tae mai i te matahiti 2.000, ia haamo‘ahia teie nei pû amuiraa, ua riro ïa ei fana‘oraa na‘u i te horo‘a i te hoê hanere e hoê o te mau parau poro‘i o te amuiraa rahi mai teie atu pupite o teie fare, ma te tai‘o-ore i te mau parau poro‘i tei horo‘ahia i roto i te mau amuiraa na te mau pŭpŭ tauturu rahi e te tahi mau pureraa i faatupuhia i ô nei. To‘u mau mana‘o o teie mahana, ua ti‘ahia ïa i te hoê hanere e e piti ïa. Rave rahi mau iteraa no te pae varua o tei roaa ia‘u i roto i te roaraa o te mau matahi o ta‘u i ti‘a mai i ô nei.

I roto i te parau poro‘i o ta‘u i horo‘a i roto i te amuiraa rahi no te ava‘e atopa 1975, ua faauruhia vau i te paraparau i te hoê tamahine iti, rouru roa e te ehu, o te parahi ra i te tahua o teie nei fare. Ua ani au i te amuiraa ia hi‘o ia’na e ua farii au i te hoê faati‘araa no te parau o tei faaite mai ia‘u e, ua hinaaro mau teie nei tamahine iti i te poro‘i e vaira i roto i to‘u feruriraa no ni‘a i te faaroo o te hoê tamahine apî iti.

I te opaniraa o te putuuturaa, hoi atura vau i ta‘u piha toro‘a e te tia‘i noa maira te hoê tamahine iti apî o Misti White te i‘oa, e to’na mama ruau e te hoê o to’na paino vahine. A aroha’tu ai au ia ratou, o Misti teie tei parahi i ni‘a i te tahua e o ta‘u i faahiti i roto i ta‘u a‘oraa. E ua faaite maira e, te piri atura oia i te va‘uraa o to’na matahiti, e tei roto atoa i te feaa e e bapetizo anei e aore râ, aita. Ua hinaaro oia ia bapetizohia oia, e ua hinaaro atoa to’na na metua tupuna, no te mea e ora oia i piha‘i iho ia raua, ia bapetizohia oia area to’na metua vahine itoito rii, ua ani ïa ia tia‘i e tae atu i te ahuru ma va‘uraa o to’na matahiti no te feruri no ni‘a i teie opuaraa. Ua parau Misti i to’na na metua tupuna e, « mai te mea e haere tatou i te amuiraa i Roto Miti, e mea papû e e faaite mai te Metua i te Ao ra ia‘u i te mea e ti‘a ia‘u ia rave ».

Ua tere mai o Misti e to’na na metua tupuna e to’na paino vahine na Kalifonia mai i Roto Miti nei i te amuiraa e ua roaa to ratou parahiraa i roto i teie ti‘ahapa i te tuhaa amuiraa no te mahana maa avatea. E i to ratou parahiraa i reira i ite atu ai au ia Misti e e mea na reira to‘u opuaraa i te paraparau ia’na.

E a aparau noa’i matou i muri mai i te tuhaa amuiraa, parau mai nei te mama ruau o Misti ia‘u e, « te mana‘o nei au e te hinaaro nei Misti i te faaite ia oe i te tahi parau ». Parau mai nei teie nei tamahine iti maitai e, « e te taea‘e Monson, a a‘o noa’i oe i roto i te amuiraa, te pahono noa ra oe i ta‘u uiraa. Te hinaaro nei au ia bapetizohia ! »

Ua hoi teie nei utuafare i Kalifonia e ua bapetizo e ua haamauhia Misti ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Mai taua mau matahiti mai â, ua faaea parau-ti‘a noa Misti e te faaroo i roto i te evanelia a Iesu Mesia. Ahuru ma maha matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haamaitaihia vau i te raveraa i to’na oro‘a faaipoiporaa hiero i te hoê taure‘are‘a maitai roa, e te faaamu nei raua e pae mau tamarii nehenehe roa, e te faaineine nei no te farii i te onoraa o te tamarii.

E au mau taea‘e e au mau tuahine e, te fana‘o faahou nei au i te ti‘a-faahou atu i te pupiti o teie nei ti‘ahapa i roto i teie nei fare o tei ruuruu ia‘u i te mau haamana‘oraa nehenehe mau. Ua riro teie nei ti‘ahapa ei tuhaa no to‘u oraraa—e ei tuhaa o ta‘u e poihere nei.

Ua faanahanahahia e ua mauruuru vau i roto i to‘u nei oraraa i te afa‘i faatuearaa i to‘u nei rima i te patururaa e iva mau peresideni no te Ekalesia ia faahiti ana‘ehia to ratou mau i‘oa. I teie po‘ipo‘i nei, ua amui atu vau ia outou na i te paturu-faahou-raa i to tatou peropheta here, te peresideni Gordon B. Hinckley. E mea oaoa e e mea fana‘o i te taviniraa i pihaiiho ia’na e te peresideni Faust.

A haamo‘a-faahou-hia’i teie nei fare i teie mahana, e faaite tatou i to tatou haamo‘a-faahou-raa i to tatou oraraa no te ohipa a to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia, o tei pohe ia ora tatou. Ia pee tatou i To’na taahiraa avae i te mau mahana atoa, o taïa pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.