2007
Te mau haapiiraa no te oraraa i apohia mai
Me 2007


Te mau haapiiraa no te oraraa i apohia mai

Te faaitoito atu nei au ia outou ia hi‘opo‘a i to outou oraraa. Faataa e teihea outou i teie taime, e e aha te ti‘a ia outou ia rave ia riro outou mai te taata ta outou e mana‘o ra.

Hōho’a

I te mau taime i ma‘iri a‘e nei ua mana‘ona‘o noa vau i te mau mea nehenehe tei tupu i ni‘a ia‘u i roto i to‘u oraraa. Ua faaite au i mauruuru i to‘u Metua i te Ao ra no teie mau haamaitairaa e teie mau rave‘a nehenehe—E ua ite ihora vau e, hau roa’tu paha i tei mutaa ihora, e mea fifi mau tera mau matahiti o to‘u oraraa a tupu ai au i te paariraa.

E rave rahi o te mau taime faufaa roa e te tauiui atoa o to‘u oraraa, ua tupu ïa i te taime e taure‘are‘a vau. Te mau haapiiraa i apohia mai e au i te reira pu‘e tau, ua hamani te reira i to‘u huru e ua faataa i to‘u haerea. Ahiri aita te reira mau mea, e taata ê roa ïa vau i teie nei, e tei te tahi roa’tu ïa vahi ê i teie mahana.

Eita roa’tu e mo‘ehia ia‘u hoê ha‘utiraa popo, e ha‘uti ta matou fare haapiiraa tuarua i ni‘a i te tahi fare haapiiraa. E paruru to‘u ti‘araa e ua faauehia ia‘u ia tape‘a i te reni o muri e aore râ ia tamata ia haavata ia‘u ia nehenehe i te taata taora ia taora mai i te popo ia‘u ra. Te tumu vau e haamana‘o maitai ai au i teie ha‘utiraa no te mea ïa te taata i tera pae i ô mai—te taata i titauhia ia‘u ia tape‘a—e manu rahi.

E ere hoi au te maona rahi roa a‘e i te ao nei. Tera râ taata i ô mai, oia ïa, ia‘u i mana‘o. Te haamana‘o ra vau i to‘u hi‘oraa ia’na, ia‘u i mana‘o, e piti a‘e paha taime to’na teiaha i to‘u. Haamana‘o maitai i teie parau, ia ha‘uti au aita to matou e ahu paruru mai ta te feia ha‘uti e oomo nei i teie mahana. To‘u taupoo paruru, ua hamanihia ïa i te iri puaa e aita e paruru mata.

Rahi noa’tu to‘u feruriraa i te reira, rahi noa’toa’tu to‘u iteraa e : ahiri au i roaa ia’na i te haru, i ni‘a noa ïa vau i te ro‘i o te fare ma‘i popo noa ai i ta‘u pŭpŭ.

Aua‘e râ, e mea horo roa vau. E i te rahiraa o te taime o te tuhaa matamua, ua imi au i te rave‘a eiaha vau ia roaa ia’na.

Eiaha râ i te hoê taime o te ha‘utiraa.

Ua ou‘a rii to matou taata taora popo i muri. Ua vata vau i tera taime. Ua taora maira oia i te popo ia‘u ra.

Te fifi noa maori râ, e nehenehe ta‘u e faaroo i te hoê taata teiaha te horo maira i muri ia‘u. Ua ite a‘era vau e, mai te mea e, e haru vau i te popo, e mea papû maitai e, e amu noa vau i ta‘u maa na roto i te tuyau. Tera râ, te pee maira te popo ia‘u ra, e tei ni‘a ia‘u te ti‘aturiraa o ta‘u pŭpŭ taatoa. No reira, ua faatoro vau i to‘u na rima e… i te taime hopea… ua hi‘o vau i ni‘a.

E teie iho mai oia.

Te haamana‘o nei au i te popo i te tanoraa i ni‘a i ta‘u na rima. Te haamana‘o nei au i to‘u tautooraa ia haru i te reira. Te haamana‘o nei au i te haruru o te popo i te toparaa i ni‘a i te vari. I muri a‘e i te reira, aita i papû maitai ia‘u te ohipa i tupu no te mea ua û mai teie taata rahi i ni‘a ia‘u ma te puai aita i taa faahou ia‘u e, tei ni‘a vau i teihea paraneta. Te haamana‘o ra vau i te hoê mea, oia hoi, te hoê reo atea no muri mai i te ata pouri, « te rira ta oe, ua tano roa, ta te ha‘uti ïa i roto i te pŭpŭ ê atu ».

O William McKinley Oswald to‘u taata haapa‘o no te ha‘utiraa popo no te fare haapiiraa. E taata haapa‘o maitai oia, e e mana rahi to’na i roto i to‘u oraraa. Tera râ, te feruri nei au e, ua haapii paha oia i te faaitoito i te feia ha‘uti mai te au i te raveraa a te faehau.

I taua mahana ra, i te taime faafaaearaa, ua faahaamana‘o te taata haapa‘o o Oswald i te pŭpŭ taatoa no ni‘a i te popo ta‘u i vaiiho ia topa i raro. I muri iho ua faatoro maira oia i ni‘a ia‘u e na ô maira, « mea nafea ta oe rave ? »

E ere to’na reo i te mea mărû i te parauraa mai.

« Te hinaaro nei au ia ite e, no te aha oe i vaiiho ai i te popo ia topa i raro ».

Ua otiatia rii au maa taime iti e i te pae hopea, ua faaoti a‘e ra vau e faaite i te parau mau. Na ô atura vau e, « ua faaea vau i te hi‘o i te popo »,

Ua hi‘o maira te taata haapa‘o i ni‘a ia‘u e ua na o maira, « oia mau, ua faaea oe i te hi‘o i te popo. Eiaha roa’tu oe e na reira faahou. Na tera huru hape e haapau i te ha‘utiraa ».

E mea faatura na‘u te taata haapa‘o o Oswald, e, noa’tu te au ore rahi i roto ia‘u, ua faaoti a‘era vau ia rave mai ta te taata haaapa‘o i parau. Ua euhe au e, e ore roa vau e faaea faahou i te hi‘o i te popo, noa’tu e, e faaû mai taua taata rahi ra no te tahi pŭpŭ i ni‘a ia‘u e pee roa’tu vau i Mongolie.

Ua hoi faahou mai matou i ni‘a i te tahua ha‘utiraa e ua haamata i te ha‘uti i te piti o te mi-temps. E ha‘utiraa papû ore roa teie, e noa’tu e, e mea ha‘uti maitai ta‘u pŭpŭ, e maha tai‘o matou i muri i roto i te tuhaa hopea o te ha‘utiraa.

Ua faaite mai te taata taora e, o vau te haru i te popo i roto i te ha‘uti i muri iho. No reira ua horo vau i mua, e ua vata faahou vau. Ua pee mai te popo ia‘u ra. I teie râ taime, tei mua taua taata rahi ra ia‘u, e i te vahi tano maitai no te haru i te popo.

Ua faatoro a‘era oia i to’na rima no te haru i te popo, tera râ, ua hee te popo na roto i to’na rima. Ua ou‘a vau i ni‘a roa, ma te faaea ore i te hi‘o i te popo, ua haru e ua tuu i raro no te faarê.

Aita vau e haamana‘o maitai nei i te huru no te faahanahanaraa i muri mai, tera râ, te haamana‘o nei au i te hoho‘a mata o te taata haapa‘o o Oswald.

Na ô maira oia e, « mea na ô ia hi‘o tamau noa i te popo ».

Ia‘u i mana‘o, hoê hepetoma paha to‘u ata-noa-raa.

Ua ite au e rave rahi mau tane e te mau vahine faahiahia. Noa’tu e, e mea taa‘e to te tahi e to te tahi oraraa, to te tahi taleni, e ta te tahi mau hi‘oraa atea, ua hoê râ ratou paatoa i ni‘a i teie : e rave ratou ma te to‘aru‘aru ore e ma te tamau maite no te faaoti i ta ratou mau opuaraa. E mea ohie ia to‘aru‘aru e ia faaea i te hi‘o i ni‘a i te mau mea faufaa a‘e o te oraraa nei. Ua tamata vau i te haamana‘o i te mau haapiiraa a te taata haapa‘o Oswald e i te faataa i te mau mea faufaa no‘u, ia nehenehe ia‘u ia hi‘o tamau noa i ni‘a i te mau mea faufaa mau.

Te faaitoito atu nei au ia outou ia hi‘opo‘a i to outou oraraa. Faataa e teihea outou i teie taime, e e aha te ti‘a ia outou ia rave ia riro outou mai te taata ta outou e mana‘o ra. A faataa i te mau opuaraa faauru, te teitei e te ti‘a o te faaaraara i to outou feruriraa e o te faatupu i te oaoa rahi i roto i to outou aau. I muri iho, a hi‘o tamau maite i ni‘a i te reira. A rave tamau noa i te ohipa no te faaotiraa i te reira.

Ua papa‘i o Henry David Thoreau e, « mai te mea e, e haere te hoê taata i ni‘a i te e‘a o to’na mau moemoea ma te ti‘aturi papû, e ia tautoo no te ora i te oraraa ta’na i feruri, e manuia oia mai te mana‘o-ore-hia ».1

Oia hoi, eiaha e faaea i te hi‘o i te popo.

Te tahi haapiiraa’toa ta‘u i apo mai i ni‘a i te tahua ha‘utiraa popo, i raro a‘e ïa i te apaparaa o te rahiraa feia ha‘uti hoê 11. E ha‘utiraa haruraa aito no te amuiraa o Rocky Mountain teie, e ua titauhia ia‘u ia faahoro i te popo e tae roa’tu i te afaraa o te tahua ha‘utiraa e ia roaa te tai‘o e hau ai matou i mua. Ua rave mai au i te popo e ua horo na ropu i te mau taata ha‘uti no te tapapa i te reni tapa‘o. Ua ite au e, ua fatata roa vau i piha‘i iho i te reni tapa‘o, tera râ, aita vau i ite e, e aha te fatataraa. Noa’tu e ua mau vau i raro a‘e i te apaparaa taata, ua faatoro vau i to‘u rima no te tahi tau initi rii i mua, e e mea fatata roa. E piti noa initi te atea te reni tapa‘o.

I taua taime ra, ua hinaaro vau e tura‘i i te popo i mua. E nehenehe ta‘u e na reira. E ia oti ana‘e te refiri i te huti i te mau taata ha‘uti atoa i raro, e riro ïa vau ei aito. Aita hoê taata e ite.

Ua moemoea noa vau i taua taime ra mai to‘u tamariiriiraa mai â. E i teie nei, tei ô nei noa, e nehenehe e tae‘ahia ia‘u. Tera râ i taua taime ra, haamana‘o a‘era vau i te mau parau a to‘u mama. « Iosepha », ta’na ïa parau pinepine ia‘u, «a rave i te ohipa ti‘a, noa’tu te huru o te hopearaa. A rave i te ohipa ti‘a, e maitai te mau mea toa OK.»

E hinaaro rahi to‘u ia roaa taua rê ra. Tera râ, hau roa’tu i te riroraa ei aito i mua i te aro o to‘u mau hoa, ua hinaaro vau ia riro ei aito i mua i te aro o to‘u mama. E no reira, ua vaiiho vau i te popo i te vahi tei reira oia. E piti noa initi i te atea i te reni tapa‘o.

Aita vau i ite i taua taime ra, tera râ, ua riro teie ohipa ei ohipa o tei tarai i to‘u huru. Ahiri au i tura‘i i te popo, e riro ïa vau ei aito no te tahi tau taime iti, tera râ, te utua no te hoê hanahana poto noa, e riro ïa ei ohipa ino roa no to‘u huru—e vai noa hoi te reira i roto i to‘u aau e hope noa’tu to‘u oraraa. Ua ite au e, e mea ti‘a ia‘u ia rave i te ohipa maitai.

Na te maramarama o te Mesia e tauturu ia tatou ia ite i te maitai e te ino. Mai te mea e, e vaiiho tatou i te mau faahemaraa ia tapo‘ipo‘i i te reo iti ha‘iha‘i e te mărû o te aau—i reira te mau faaotiraa e fifi ai.

Ua haapii mai to‘u na metua ia‘u ia haavitiviti i te pahono ia tae ana‘e mai te faahemaraa e ia parau e « Aita !» i tera iho taime, e ma te pautuutu maitai. Te faaue atoa’tu nei au ia outou ia haapa‘o atoa i te reira a‘oraa. A haapae i te mau faahemaraa.

Te tahi atu haapiiraa ta‘u i apo mai, o te oaoa ïa i te taviniraa ia vetahi ê. Ua paraparau atu na vau no ni‘a i to‘u papa, e episekopo no ta matou paroita, tei ani mai ia‘u ia faaî i te pereoo tura‘i e ia afa‘i i te maa e te tahi atu mau mea na te mau utuafare nava‘i ore. E ere o’na ana‘e i roto i tera mana‘o to’na ia tauturu i te feia i roto i te ati.

E hitu ahuru ma pae matahiti i ma‘iri a‘e nei, o Bishop William F. Perschon te faatere i te paroita maha no te tĭtĭ no Pioneer, i Roto Miti. E purutia ratere oia, e taata faafariuhia i roto i te Ekalesia, e e mea taa‘e rii ta’na huru paraparau. E taata maitai roa oia i roto i te ohipa putu faufaa, tera râ, te mea i faataa ê roa ia’na, o to’na ïa here rahi ia vetahi ê.

Pauroa te hepetoma i te taime no te pureraa autahu‘araa, e ani te episekopo Perschon i te autahu‘araa a Aarona ia faahiti i teie mau parau : « Te autahu‘araa o te taviniraa ïa ; no te mea te mau nei au i te autahu‘araa, e tavini ïa vau ».

E ere teie i te hoê parau fatiani noa. Mai te mea e, e vahine ivi te vai ra no te tauturu, tei reira iho te episekopo Perschon e te autahu‘araa a Aarona no te tauturu. Mai te mea e, te patuhia ra hoê fare pure, tei reira iho te episekopo Perschon e te autahu‘araa a Aarona no te tauturu. Mai te mea e, e titauhia ia utaru e aore râ, ia ooti i te faaapu to e te umara putete no te ohipa totauturu, tei reira iho te episekopo Perschon e te autahu‘araa a Aarona.

I muri mai, ua tavini o William Perschon i roto i te peresideniraa tĭtĭ i reira atoa oia i te faaururaa i te hoê episekopo taure‘are‘a o Thomas S. Monson. I roto i te mau matahiti 1950, ua piihia te episekopo Perschon no te faatere i te misioni no Helevetia-Auteteria e ua riro oia ei mauhaa papû i roto i te paturaa o te hiero matamua na te « ara » i Bern, Helevetia.

Eita ta outou e nehenehe e feruri i te episekopo Perschon ma te feruri ore i to’na huru mana‘ona‘o e to’na aroha ia vetahi ê, e te rahiraa taime ta’na e horo‘a no te haapii i te reira maitai ia vetahi ê. I roto i te rahiraa feia apî tamaroa i roto i te autahu‘araa a Aarona ta’na i faatere i roto i to’na ti‘araa episekopo, e piti ahuru ma iva o ratou tei riro i muri mai ei episekopo. Hoê ahuru tei tavini i roto i te mau peresideniraa tĭtĭ. E pae tei riro mai ei peresideni misioni, e toru tei farii i te piiraa ia riro ei peresideni hiero, e e piti tei tavini ei huimana faatere rahi.2

Tera ïa te mana o te hoê ti‘a faatere rahi. Tera ïa te mana o te taviniraa.

Noa’tu e, aita vau i haroaroa hope roa i te reira i taua taime ra, e mea papû maitai ia‘u i teie nei e, teie mau haapiiraa—e e rave rahi atu â mau haapiiraa ta‘u i apo mai i to‘u apîraa—ua riro ïa ei niu i ni‘a iho hoi i patuhia ai te toe‘a o to‘u oraraa.

Ua farii tatou paatoa i te mau horo‘a pae varua. Te tahi pae ua farii ratou i te horo‘a no te faaroo, te tahi pae ua farii i te horo‘a no te faaora. I roto i te tino o te Ekalesia, te vai ra te taatoaraa o te mau horo‘a pae varua. No‘u nei, penei a‘e te hoê o te mau horo‘a pae varua ta‘u i mauruuru rahi roa maori râ, te haamaitairaa no te hoê varua haapa‘o. Ia faaroo ana‘e au i te a‘oraa paari na roto mai i to‘u na metua, e aore râ, i te feia faatere, e faaroo vau e e tamata hoi i te faariro ei tuhaa no to‘u mau mana‘o e ta‘u mau ohipa.

E te mau taea‘e o te autahu‘araa nei, te faaitoito atu nei au ia outou ia faananea i te horo‘a o te varua haapa‘o. Ua haapii mai te Faaora e, « o te faaroo mai i ta‘u nei mau parau, e haapa‘o atura, e faito vau ia’na i te hoê taata paari… area tei faaroo noa mai i ta‘u nei mau parau, e aore i haapa‘o, e faitohia ïa i te mama ».3

Nahea tatou e ite ai e, e paari e aore râ e maamaa to tatou ? Ia faaroo ana‘e tatou i te a‘o faauruhia, e haapa‘o tatou. Tera te faito o te paari e aore râ o te maamaa.

Eaha te maitai ta tatou e farii mai te mea e, e faaroo tatou i te a‘o paari e aita e haapa‘o i te reira mau parau ? Eaha te faufaa o te ohipa i tupu mai te mea e, aita tatou e apo mai i te haapiiraa i roto i te reira ? Eaha te maitai o te mau papa‘iraa mo‘a mai te mea e, aita tatou e faaherehere i te mau parau e aita e faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa ?

Ua fafau mai te peresideni Gordon B. Hinckley e, « e niniihua mai te [Metua i te Ao ra] i te mau haamaitairaa i ni‘a i te feia e haere ma te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa ».4

Te apiti nei au i to‘u reo i to’na.

Te faaite papû nei au e, o Iesu te Mesia ora, te Faaora no te mau taata atoa. Te faaite papû nei au e, tei piha‘i iho roa nei te Atua ia tatou. Te aupuru nei e te here nei Oia i Ta’na mau tamarii. Te arata‘i nei te mau Peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau i te tupuraa i te rahi o te Ekalesia a Iesu Mesia i faati‘a-faahou-hia. E peropheta te peresideni Gordon B. Hinckley no te mau mahana hopea nei no te Ekalesia e no te ao atoa nei.

Te haamauruuru nei au i to‘u Rahu nui no teie oraraa nehenehe roa i reira hoi tatou tata‘itahi e farii ai i te rave‘a no te apo i te mau haapiiraa o te ore e hope roa ia tatou ia haroaroa na roto i te tahi atu huru rave‘a.

E au mau taea‘e here, e mata na tatou i te haamau i te mau opuaraa ti‘a e ia rave i te ohipa no te faaoti i te reira, ia rave i te ohipa ti‘a, e ia haere na roto i te here i piha‘i iho i te feia e haati nei ia tatou. O ta‘u ïa pure e to‘u iteraa papû, na roto i te io‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Walden, nene‘iraa a J. Lyndon Shanley (1971), 323.

  2. Rata na Glen L. Rudd, i te peresideni Thomas S. Monson, i te 5 no Febuare 1987.

  3. Mataio 7:24, 26

  4. « This Is the Work of the Master », Ensign, Me 1995, 71.