2007
Te aau mehara : Te hoê e‘a i te oaoa
Me 2007


Te aau mehara : Te hoê e‘a i te oaoa

Te aau mehara o te hoê ïa Varua tei faaîhia i te parau tumu. E iriti te reira i to tatou feruriraa i te hoê univera tei î i te faufaa a te hoê Atua ora.

Hōho’a

I teie avatea, ua haamaitaihia vau ia ti‘a ei auvaha no te feia faatere o te sotaiete tauturu tei tae mai i roto i teie fare amuiraa, no te faaite i te mau parau haapiiraa o te basileia, no te haapapûraa i te auraa o te mau ohipa a te mau vahine i roto i te fare e i te utuafare, no te piiraa i te tahi e i te tahi no te taviniraa tauturu aroha, e no te faahaamana‘oraa i to ratou mau tuahine i te oaoa e roaa na roto i te oraraa parau-ti‘a.

Mai ô nei atu i teie nei pupiti i te matahiti 1870, ua ui Eliza R. Snow tauasini mau vahine i te hoê uiraa o ta‘u e hinaaro nei i te faahiti faahou atu : « Ua ite anei outou i te hoê noa’tu vahi i te ao nei, e ti‘amâraa to te vahine, e i reira oia e ite ai i te popou i te mau faufaa taaê teitei e te hanahana mai ta’na e rave nei ei tuahine mo‘a ? »1 Te faaite papû nei au e, te popou rahi nei te mau vahine o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te mau faufaa taaê e te hanahana.

Oini vairaa haamaitairaa

E haamata vau na roto i te hoê aamu nehenehe roa. Te fifi nei te hoê utuafare. E e mea teimaha na ratou te oreraa e mana‘o i to ratou mau tamataraa. Teie ta te metua vahine i papa‘i, « te veve noa’tura to matou oraraa e ua ani matou i to matou Metua i te Ao ra ia arata‘i ia matou. I reira mau, ite ihora matou e ua haaatihia matou i te mau maitai e ua faaitoitohia mai matou na te mau vahi atoa. Haamata ihora matou ei utuafare i te faaite i to matou aau mehara i te mau mahana atoa ia matou iho e i te Fatu. Faaite maira te hoê hoa ia‘u e, ua î roa ta to matou utuafare ‘oini vairaa haamaitairaa’. Mai roto mai i teie nei aparauraa i roaa mai ai te hoê hauti au-roa-hia e ta‘u mau tamarii e vau iho nei. Hou te pureraa utuafare i te mau pô atoa, e paraparau matou i te huru o te tereraa o to matou mahana e e faaite matou i te mau haamaitairaa tei faautahia’tu i roto i ta matou ‘oini haaputuraa haamaitairaa’. Ia faaite atu â matou i te aau mehara, e rahi atu â te mea e mauruuru ai te aau. E ite matou i te here rahi o te Fatu na roto i te hoê e‘a faufaa ei mau rave‘a no te tupuraa ia tae ana‘e mai te reira. E vai noa teie pereoda ‘oini vairaa haamaitairaa’ ei tuhaa taa ê i roto i to‘u nei aau ».2

E aha ta te hoê « oini vairaa haamaitairaa » e faatupu i to outou utuafare ?

Te hoê Varua tei î i te Parau Tumu

E titau te aau mehara i te taaraa e te tutavaraa, eiaha no te ite noa i te reira no te faaite atoa râ. E mea pinepine tatou i te ite ore i te rima o te Fatu. E ohumu, e amuamu, e haapaari, e faaino tatou ; eita tatou e mauruuru noa. I roto i te Buka a Moromona, ua haapiihia tatou e aita te feia ohumu i ite « i te ohipa a te Atua o tei… hamani ia tatou ra »3 Ua a‘o mai te Fatu ia tatou eiha e ohumu no te mea e mea fifi na te Varua ia ohipa i piha‘i iho ia tatou.

Te aau mehara o te hoê ïa Varua tei î i te parau tumu. E iriti te reira i to tatou feruriraa i te hoê univera tei î i te faufaa a te hoê Atua ora. Na roto i te reira e ite varua tatou i te nehenehe o te mau mea riirii, o te faaoaoa i to tatou aau i ta ratou mau parau poro‘i no te here o te Atua. Na teie iteraa oaoa e faarahi atu i to tatou hiaoto i te arata‘iraa hanahana. Ia faaite tatou i te aau mehara, e faaîhia tatou i te Varua e e faatu‘atihia tatou i te feia e haaati nei ia tatou e i te Fatu. E faauru te aau mehara i te oaoa e e hopoi atu i te faaururaa hanahana. « A ora i roto i te haamaitai ia’na i te mau mahana atoa », o te parau ïa a Amuleka, « no te aroha e te mau maitai e rave rahi ta’na e horo‘a mai ia outou na ».4

E tae mai rave rau huru no te aroha e no te mau haamaitairaa—i te tahi mau taime e mau mea fifi. Inaha ra, teie te parau a te Fatu, « e haamaitai atu oe i te Fatu ra o te Atua i roto i te mau mea atoa ra ».5 Te auraa no te parau te mau mea’toa ra oia ïa : te mau mea maitai e te mau mea fifi—eiaha râ te tahi mau mea. Ua faaue Oia ia tatou ia oaoa no te mea ua ite Oia e, e horo‘a te aau mehara i te oaoa ia tatou. Teie ïa te tahi huru o To’na here.

Eaha to outou huru ia faaite ana‘e mai te taata i te aau mehara ia outou ? I te hoê sabati, ua parahi au i piha‘i iho i te hoê tuahine i roto i te sotaiete tauturu e haamatau atura ia’na. Tau rii mahana i muri mai te farii nei au i teie emere : « Mauruuru no te parahiraa mai i piha‘i iho i ta‘u tamahine i roto i te sotaiete tauturu. Ua tauahi oe ia’na. Aita oe i ite i te auraa no teie nei ohipa o ta oe i rave no’na e no‘u nei ».6 Ua maere roa vau i te mau parau a teie nei metua vahine e ua faaoaoa te reira ia‘u.

Eaha ïa ta outou e ite ia faaite outou i te aau mehara ia vetahi ê ? Te hinaaro nei au e faaite i te aau mehara i te hoê taata o te haapa‘o nei i ta‘u mau mootua. Tau rii ava‘e i ma‘iri a‘e nei, a tere ai au i Texas, ui atura ia Thomas ono matahiti ia faati‘ati‘a rii mai no ni‘a i to’na episekopo. Teie ta’na parau, « e mama‘u, e ite atu ihoa oe ia’na. E oomo oia i te pereue poiri, ahu oomo uouo mai to to‘u papa e e tiaa anaana to’na e te hoê taamu arapo‘a ute‘ute. E titi‘a mata to’na e e ataata noa oia ». Ua ite oi‘oi roa’tu vau i te episekopo o Thomas. Ua î roa to‘u aau i te oaoa no’na. Mauruuru Bishop Goodman, e o outou paatoa e te mau episekopo maitai.

Te hoê faaiteraa no te faaroo

Ua papa‘i Luka i roto i te pene 17 i te hoê iteraa no te Faaora a faaora‘i Oia i na lepera hoê ahuru. Ia haamana‘o ana‘e outou, hoê ana‘e tei hoi mai no te faaite i to’na mauruuru. E ere anei i te mea faahiahia aita te Fatu i parau e, « na to oe aau mehara i faaora ia oe » ? Area râ, ua parau Oia e, « ua ora oe i to faaroo ».7

Ua ite te Faaora i te faaiteraa no te aau mehara a te lepera ei faaiteraa no te faaroo. Ia pure tatou e ia faaite i to tatou aau mehara i te hoê Metua here i te Ao ra aita râ e itehia’tu, te faaite ra ïa tatou i to tatou faaroo Ia’na. Te aau mehara o to tatou ïa iteraa i te rima o te Fatu i roto i to tatou nei oraraa ; o te hoê ïa faaiteraa no to tatou faaroo.

Te aau mehara i roto i te mau pe‘ape‘a : o te mau haamaitairaa ïa tei hunahia

I te matahiti 1832, ua ite mai te Fatu i te hinaaro no te faaineine i te Ekalesia i te mau pe‘ape‘a e tae mai. E mea ri‘ari‘a mau te mau pe‘ape‘a. No reira ra, ua parau te Fatu e, « a oaoa maitai na, no te mea e arata‘i atu na vau ia outou. No outou te basileia e te mau haamaitairaa no reira no outou ïa, e no outou na te mau faufaa mure ore ra.

« E o oia o te farii mai i te mau mea atoa mai te mauruuru e faahanahanahia ïa ; e e amuihia te mau mea no teie nei ao ia’na ra, e ia hanere a‘e te tuhaa apî, oia, e ia rahi noa’tu ».8

Te huru no te aau mehara o te farii i te mau pe‘ape‘a ma te mauruuru, titauhia ïa te aau paruparu e te oto, te haehaa no te farii i te mea o te ore e nehenehe ia tauihia ; te hinaaro papûraa i te faahoi i te mau pe‘ape‘a’toa i te Fatu—noa’tu e aita tatou i maramarama ; te haamauruururaa i te mau rave‘a tei hunahia o te ti‘a râ ia heheuhia mai. Ei reira ïa te hau e tae mai ai.

Eaha te taime hopea i haamauruuru ai outou i te Fatu no te hoê tamataraa e aore râ, no te hoê pe‘ape‘a ? Titau te enemi ia tatou ia tuturi i raro ; e farii anei te aau mehara ia na reira atoa no te enemi ?

Teie te faahi‘oraa a te peresideni David O. McKay, « e mea papû e ite tatou i te fifi o te enemi, te tamataraa mau i to tatou aau mehara… oia ïa… e ere i to te mau huru tupuraa noa o te oraraa, i te oto anei e aore râ, i te oaoa ».9

Opaniraa

Ia outou na e au mau tuahine faaroo no te Ekalesia, te haamauruuru nei au ia outou no te mau huru faaiteraa o te here o te Fatu o ta outou i horo‘a na roto i ta outou mau taviniraa : to outou utuuturaa i te mau utuafare i te taime o te pohe ; to outou aupururaa ei mau tuahine hahaere ; to outou mau hinaaro i te patu i te mau iteraa papû o te mau tamarii a tavini ai outou i roto i te Paraimere ; to outou faaineineraa i te feia apî tamahine ia riro ei mau vahine. Mauruuru no to outou pûpûraa ia outou. Ua ite au i te here o te Fatu na roto i to outou faaroo. Ua haamaitaihia vau i te taviniraa i rotopu ia outou ; ua î roa to‘u aau i te aau mehara e i te here no outou tata‘itahi. Te vai atoa nei to‘u aau mehara no te mau taea‘e o te autahu‘araa a tavini ai au i rotopu ia ratou.

To‘u râ aau mehara hohonu no to‘u ïa Faaora, te hoê Tamaiti haapa‘o o tei rave faaoti i te mau mea’toa ta To’na Metua i ani e ua faatupu i te taraehara no tatou paatoa. A haamana‘o ai au Ia’na e a riro ai au ei ite no To’na maitai, te hinaaro nei au ia riro mai Ia’na ra te huru. Ia haamaitaihia mai tatou ia ite i te here o te Fatu i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa. « Ia haamaitaihia te Atua i To’na ra horo‘a eita e ti‘a ia parau ra ».10 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. I roto i Jill C. Mulvay, « Eliza R. Snow and the Woman Question », Brigham Young University Studies, tau to‘etoe no 1976, 251.

  2. Rata tei faataehia mai ia‘u iho nei.

  3. 1 Nephi 2:12.

  4. Alama 34:38.

  5. PH&PF 59:7 ; faahauraa tei haapapûhia

  6. Rata tei faataehia mai ia‘u iho nei.

  7. Luka 17:19 ; faahauraa tei faapapûhia

  8. PH&PF 78:18–19 ; faahauraa tei faapapûhia

  9. Te e‘a i te Oaoa, haaputuraa na Llewelyn R. McKay (1957), 318.

  10. 2 Koronetia 9:15.