2007
A faaea noa i ni‘a i te e‘a
Me 2007


A faaea noa i ni‘a i te e‘a

I te tahi mau taime, e mana‘o tatou e, e nehenehe ta tatou e faaea noa i te hiti e ia vai faaturi ore noa. Area râ, e mea ataata roa ia faaea noa i reira.

Hōho’a

I ni‘a i te hoê puromu hahaereraa i roto i te hoê afaa piri mai i to‘u fare, te vai ra te hoê tapa‘o e parau ra e A faaea noa i ni‘a i te e‘a. Ia haamata te hoê taata i te haere na ni‘a i teie puromu hahaereraa, e mea oioi roa ia ite e, e parau faaara maitai roa teie. Te vaira te mau aivi e te mau tipuupuuraa e te mau vahi topa tarere. I te tahi mau vahi, e ere te repo i raro a‘e i te e‘a hahaereraa i te mea papû roa e i te tahi mau pu‘e tau o te matahiti, e ite-haere-hia te mau ofi aero maniania. Ta‘u parau poro‘i ia outou tata‘itahi i teie pô o te poro‘i atoa ïa i ni‘a i teie tapa‘o—A faaea noa i ni‘a i te e‘a.

Rave rahi matahiti i mairi a‘e nei, ua ta‘uma vau i ni‘a i te mau mou‘a no Teton i Wyoming e te hoê pŭpŭ feia apî tamahine. E mea fifi taua hahaereraa ra, e i te piti o te mahana, ua tae matou i te tuhaa ataata o te hahaereraa. Te haere ra matou i tera taime na te hiti i te Hurricane Pass—ua tano maiai teie i‘oa no te mea, e mea puai te mata‘i i taua vahi ra. Ua faaara mai te taata tia’i ia matou ia haere noa na ropu i te e‘a, ia pi‘o maitai i raro ia tae i te mau vahi puai te mata‘i, ia tuu i te mau mea’toa i roto i ta matou mau pute, e ia haavitiviti te haere. E ere teie vahi i te vahi pataraa hoho‘a e aore râ, no te faafaaearaa. Ua topa to‘u hau e te oaoa i to te mau tamahine haereraa ma te pe‘ape‘a ore na taua vahi ra. Ia ite mai outou e—aita roa te hoê noa‘e tamahine i ani mai e, e aha te piri i te hiti e ti‘a ia ratou ia haere !

I te tahi mau taime, ia hahaere tatou na te mau e‘a o te oraraa, e hinaaro tatou i te haamau‘a i te taime i te mau vahi ataata ma te mana‘o e mea arearea roa e te oaoa rahi e e nehenehe ta tatou e haapa‘o maitai. I te tahi mau taime, e mana‘o tatou e, e nehenehe ta tatou e faaea noa i te hiti e ia vai faaturi ore noa. Area râ, e mea ataata roa ia faaea noa i reira. Mai ta te peropheta Iosepha Semita i parau mai ia tatou e, « ua riro te oaoa ei fâ e ei hoho‘a no to tatou oraraa ; e o te reira atoa ïa te hopearaa mai te mea e, e haere tamau tatou na te e‘a o te arata‘i i reira ; e teie e‘a ra o te faaturi ore ïa » (History of the Church, 5:134–35).

Te faaara a te Fatu ia Emma Smith i roto i Te Mau Parau Haapii e te Mau Parau Fafau i te tuhaa 25, o Ta’na atoa ïa faaararaa i te taato‘araa o Ta’na mau tamahine tao‘a rahi. I roto i taua heheuraa ra ua horo‘ahia mai te hoê ture no te haapa‘oraa e te a‘o ia « haere na te mau e‘a o te parau-ti‘a » (v.2). Ua riro te « faaturi ore ei hoho‘a no te feruriraa [e aore râ] ei haapa‘oraa niuhia i ni‘a i te mau ture morare teitei » (A Poro i Ta‘u Evanelia, [2004], 118). No reira, e aha ïa te mau ture teitei o te morare o te tauturu ia tatou ia vai faaturi ore noa ?

I roto i te faaturi ore te vai ra te au maite—i roto i te feruriraa, i te parau, i te ahu e i te peu. E ua riro te au maite ei ofa‘i niu no te taiata ore. Eita te hoê taata e haere ma te tia‘a ore na ni‘a i te mau e‘a hahaereraa e faaeahia e te mau ofi aero maniania, oia’toa ïa i roto i te ao nei i teie mahana, e mea faufaa ia vai au maite noa no to tatou parururaa. Mai te mea e, e vai au maite noa tatou, te faaite ra ïa tatou ia vetahi ê e, ua ite tatou i to tatou auraa e to tatou Metua i te Ao ra ei mau tamahine Na’na. Te faaite ra ïa tatou e, te here nei tatou Ia’na, e e ti‘a tatou ei ite No’na i te mau mea’toa. E ere te au maite i te iteraa i te « peu apî » (« E te tamarii here », Te mau Himenes, no. 42). E ere te ohipa no te ahu i te hoê ohipa « à la mode ». O te riroraa râ ei mea mo‘a i roto i te aau. E ere i te peeraa i te peu no taua taime ra. O te riroraa râ ei taata faaroo. E ere i te riroraa ei taata hau. Te riroraa râ ei taata taiata ore e te haapa‘oraa i te mau fafauraa. E ere te riroraa ei taata tu‘iroo, te riroraa râ ei taata viivii ore. Te au maite, o te tape‘araa ïa i to tatou taahiraa avae i ni‘a i te mau e‘a no te taiata ore e te faaturi ore. E mea papû e riro te peu maitai ei titauraa no te faateiteiraa. E te tauturu mai nei o Moroni ia tatou ia ite e, te taiata ore e te faaturi ore, toopiti teie na mea « tei hau ê e tei hinaarohia ho‘i i te mau mea atoa » (Moroni 9:9). Eita e ti‘a ia tatou ia tau‘a ore noa e aore râ, ia tapiri roa i te hiti. E vahi ataata te reira ia haere te hoê tamahine na te Atua na reira.

Ua a‘ohia tatou i roto i Te Mau Parau Haapii e i te Mau Parau Fafau i te tuhaa 25 e, e mea ti‘a ia ati atu i ta tatou mau fafauraa (hi‘o v. 13). Ia‘u nei, te auraa no te parau te atiraa o te tapiriraa’tu ïa, te ta‘atiraa’tu e te tape‘a papûraa’tu ïa i te mau tàpùraa o ta tatou i rave e te Fatu. Na ta tatou mau fafauraa e haapuai ia tatou ia pato‘i i te faahemaraa. Ia tape‘a tatou i ta tatou mau fafauraa, na te reira e haapaari ia tatou i ni‘a i te e‘a o te faaturi ore. Ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau fafauraa o ta tatou i rave i to tatou bapetizo-raa-hia, e vai noa ïa tatou i ropu i te e‘a. Ua faahaamana‘o mai Elder Jeffrey R. Holland ia tatou e :

« Haamata na ni‘a i to tatou bapetizoraa, e rave tatou i te mau fafauraa a haere ai tatou na ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore, e e faaea tatou i ni‘a i te reira e‘a na roto i te haapa‘oraa i te reira mau fafauraa….

« … E rava‘i noa te muhumuhu a te Varua Maitai no to tatou mau hinaaro mai te mea e, e tape‘a noa tatou i te e‘a i fafauhia. E e‘a fifi to tatou i te rahiraa o te taime, area râ, te tauturu o ta tatou e farii no te pa‘umaraa e mea hanahana ïa. E toru melo no te Atuaraa—te Metua, te Tamaiti e te Varua Maitai—no te tauturu ia tatou no te mau fafauraa o ta tatou i faaoti.

« No te faahaamana‘o ia tatou i teie mau fafauraa, e rave tatou i te oro‘a i te mau hepetoma atoa. I roto i te pure o te pane, e ‘faaite tatou ia oe, e te Atua, te Metua Mure Ore, e ti‘a ia [tatou] i te rave i te i‘oa o to Tamaiti i ni‘a iho ia [tatou], e i te haamana‘o â Ia’na e a muri noa’tu ma te haapa‘o maitai i ta’na mau faaue ta’na i tu‘u mai ia [tatou] ia vai noa to’na Varua i roto ia [tatou] e a muri nota’tu’(PH&PF 20:77) » (« What I Wish Every New Member Knew—and Every Longtime Member Remembered », Liahona, Atopa. 2006, 11–12).Ma te arata‘ihia e To’na Varua, e papû e e oaoa ïa outou e e faa‘una‘una noa te faaturi ore i to outou mau feruriraa. Te faaite nei te Buka a Moromona i te mea tei tupu a haapa‘o ai te hoê nunaa taatoa i ta ratou mau fafauraa e a ora ai ratou i te hoê oraraa mâ e te faaturi ore : « E aita ho‘i e feia i roto i te mau taata i hamanihia e te rima o te Atua ra tei hau ia ratou i te oaoa » (4 Nephi 1:16). Ma te arata‘ihia e te Varua Maitai, e riro atoa ïa outou ei faaururaa parau-ti‘a no vetahi ê.

Te vai ra i roto i ta‘u piha ohipa te hoho‘a no te mau u‘i o te mau vahine i roto i to‘u fetii—to‘u metua tupuna vahine—to‘u mama ruau, to‘u metua vahine e ta‘u tamahine Emi. Ua tauturu to ratou oraraa tavini e to ratou faaroo i roto i te Faanahonahoraa ia‘u ia ta‘uma teitei atu â e ia haere atu â i mua. Ia hi‘o ana‘e au i te reira hoho‘a i teie nei, e ite au ma te ateate mau i te faufaa no te oraraa i te hoê oraraa faaturi ore. I teie mahana, e ere hoê ana‘e tamahine ta‘u, area râ, e pae a‘u huno‘a vahine e e pae mootua vahine o te amuihia’tu i teie mau hoho‘a. Te ite nei au e, e hopoi‘a teimaha ta‘u i te oraraa i te hoê oraraa faaturi ore e te mo‘a i mua ia ratou. Noa’tu e o outou te matamua i ni‘a i te reni no te mau u‘i i muri nei, e hopoi‘a atoa ta outou no te mau u‘i i muri mai ia outou.

Aita i maoro a‘e nei, ua tere faahou vau i roto i teie ta‘umaraa i Tetons o ta‘u i faahiti a‘e nei, i teie râ taime o vau ana‘e ïa e ta‘u tane e te hoê pupu hoa faito noa to matou matahiti. I to matou haamataraa, e mea au roa e te ohie, hou râ matou i tapae ai, ua rohirohi roa matou, e ua ite au e, e fifi au. Aita vau i ineine roa i te pae tino no teie hahaereraa mai to‘u ineine i roto i tera tere e te feia apî tamahine e rave rahi matahiti na mua’tu—aita vau i haapa‘o maitai i te faaineine i ta‘u mau tauihaa, e ua rahi roa te mau mea ta‘u i ta‘ita‘i. Na te toiaha o ta‘u pute i haaparuparu ia‘u i mana‘o ai au e, e ho‘i. Ua paruparu atoa te tahi atu pu‘eraa no te teitei, te faata‘umaraa e te teimaha o te mau pute. Ua ite mai râ ta‘u tane e ua haere vitiviti roa oia i mua. Ua faaru‘ehia mai au. Area râ, i muri mai hoê hora te maoro te ite atura vau i ta‘u tane i te haapouraa na te tahi pae o te e‘a o te faa. E te hororaa mai i pihai iho ia‘u. Ia tae mai oia i pihai iho ia‘u, ua rave i ta‘u pute, ua horoi ito‘u roimata e ua arata‘i ia‘u i te tipaeraa—o te hoê ïa loto teatea e te mâ i haatihia e te mau tumu raau. E ua pou faahou oia na ni‘a i te e‘a, e ua na reira faahou e maha taime no te tahi atu mau taata ta‘uma. A mata‘ita‘i noa ai au ia’na, ua oto ihora vau i te mea e, aita vau i faaineine maite ia‘u, e rahi roa’tu to‘u pe‘ape‘a i te mea e, ua rahi roa te mau tauihaa faufaa ore i roto i ta‘u pute tei faateimaha’tu â ia’na. Ua mauruuru râ vau no to’na puai, no to’na pipiri ore, no to’na ineine, e no to’na here.

A pa‘uma’i outou i te mau mou‘a no te oraraa nei, a faaea noa i ni‘a i te e‘a o te faaturi ore. E tauturu mai vetahi ia outou—to outou mau metua anei, te mau melo o te utuafare, te mau episekopo, te mau ti‘a faatere, e te mau hoa parau-ti‘a matahiti rau. E mai te mea e, ua paruparu outou e aore râ, ua hape outou i te tipuuraa, a taui i to outou e‘a e a ho‘i faahou i ni‘a i te e‘a o te faaturi ore. A haamana‘o tamau e, te vaira te Faaora no outou. E faati‘a Oia ia outou ia tatarahapa, e faaitoito ia outou, e haamama i ta outou mau utu‘a, e tamaro i to outou mau roimata, e tamahanahana ia outou, e e tauturu tamau noa ia outou ia faaea i ni‘a i te e‘a.

Ua riro te Faaora ei hi‘oraa maitai no te faaturi ore. I to Iesu hahaereraa na te mau e‘a o Palesetina ua haere Oia ma « te hamani maitai haere » (Te Ohipa 10:38). Ua faaora Oia i te ma‘i e ua horo‘a i te hi‘oraa i te matapo e ua faati‘a i tei pohe. « Ua haapii Oia i te mau parau mau o te ao a muri atu, te parau mau no te oraraa i te pae varua, te tumu no to tatou oraraa i te fenua nei, e to [tatou] ti‘araa [ei]… mau tamahine na te Atua i roto i te oraraa a muri a‘e » (see « The Living Christ : The Testimony of the Apostles », Liahona, Eperera. 2000, 2–3). Hoê o ta‘u mau papa‘iraa mo‘a au roa, oia ho‘i : « E ti‘aturi i te Fatu ma to aau atoa ra ; eiaha râ e ti‘aturi i to oe ihora haapa‘o. Eiaha e haamo‘e ia’na i to oe atoa ra mau haerea, e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haere‘a » (Maseli 3:5–6).

Te faaite papû nei au e, e parau mau teie. Aita Oia i tapa‘o noa i te e‘a, ua tape‘a râ Oia i to‘u rima no te arata‘i ia‘u i tera e tera taime. « To’na haerea ra o te e‘a ïa e tae atu ai i te oaoa i roto i teie oraraa e te ora mure ore i roto i te ao e tae mai » (« The Living Christ », Liahona, Eperera. 2000, 3). Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû e te ora nei Oia ! E faaroo mai oia i ta outou mau pure e e arata‘i ho‘i i to outou mau taahiraa avae. O Iesu Mesia to tatou Hi‘oraa e to tatou Arata‘i. A faaea noa i ni‘a i te e‘a ! Ia vai au maite noa. A mau maite i ta outou mau fafauraa e ia vai ti‘amâ noa i te faahoaraa o te Varua Maitai. Ua fafau mai te Fatu e : « A oaoa maitai na, no te mea e arata‘i atu na vau ia outou. No outou te basileia e te mau haamaitairaa no te reira no outou ïa, e no outou na te mau faufaa mure ore ra » (PH&PF 78:18). Oia mau, te maere nei au i « te maitai faito ore o To’na oraraa e i te viretu mure ore o Ta’na tusia taraehara rahi » (« The Living Christ », Liahona, Eperera. 2000, 2 ; haapapûraa tuuhia’tu), na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.