2007
A haaputu na
Me 2007


A haaputu na

Te pii nei matou i te mau taea‘e no te autahu‘araa ia haaputu nava‘i ia nehenehe ia outou e i to outou utuafare ia faaruru i te mau tauiraa mana‘o-ore-hia o te oraraa.

Hōho’a

E to‘u mau taea‘e here e, auê ïa tatou i te haamaitaihia no te putuputu amuiraa mai e te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Ua farii te mau taea‘e atoa o te autahu‘araa i ô nei, e 12 matahiti anei e aore râ e 112 matahiti anei, e na roto ia Iesu Mesia e nehenehe ratou e fatu ai‘a i te haapa‘oraa tiretiera o te oraraa nei « na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te evanelia ».1 E mea faahiahia ia hi‘o i te reira e ua ite au e e parau mau te reira. O outou o te faatere nei i to outou oraraa !

Na roto i teie maitai e vai nei i mua ia tatou, a faaroo na i teie nei aamu i muri nei. Ua haere atu te hoê taure‘are‘a, tei î i te hinaaro e te itoito, i te hoê fare haapiiraa teitei maitai roa. I taua taime ra, e tahu‘a ïa oia i roto i te autahu‘araa a Aarona. E mea teitei roa ta’na fâ–ua hinaaro oia ia riro ei taote. E mea teitei roa ta’na fâ—ua hinaaro oia ia riro ei taata moni. Ua hinaaro oia i te hauti i te popo, e no reira ua imi oia i te hoê taata haapa‘o maitai e ua ma‘iti i ta’na pŭpŭ. I teie nei, e nehenehe oia ia faahanahanahia e i te te‘ote‘oraa i roto i te ao no te tu‘aro o te fare haapiiraa tuatoru. O teie te mau mana‘o i roto i to’na feruriraa.

Aita rea râ oia i mana‘o noa i te tahi mea o te vavahi i ta’na mau opuaraa teitei e te faufaa ore—aita oia i haaputu. Ua vaiiho oia i te hiti te faufaa rahi no te faaineine au maitairaa, te mau titauraa no te haere tamau i te haapiiraa e i te haavî ia’na i roto i te haapiiraa, e te mau titauraa a te piha haapiiraa chimie i te fare haapiiraa teitei. E mea vitiviti roa e te oto te hopearaa. Aita i noaa e 90 mahana te maoro. Ua tupu mai teie te huru.

I te mahana oia i ite ai i to’na tino e 1,85 metera te roa e te 77 kilo te teiaha i ni‘a i te reni aroraa i mauhia e te hoê taata paruru reni huru rahi no te pŭpŭ hauti a te fare haapiiraa, ite ihora oia e, ua hape ta’na tu‘aro ra.

No to’na matau ore i te titauraa u‘ana a te haapiiraa, ua pato‘i to’na nau mata e to’na feruriraa i te rave i te ohipa i muri noa i te tahi taime poto i te haapiiraa.

E te mea tei faahope i to’na manuïa-ore-raa o te hi‘opo‘araa hopea ïa no te haapiiraa [chimie]. Ua ti‘a noa ia‘u ia parau e aita ta’na mau pahono-haere-raa i te mau uiraa e rave rahi i rae‘ahia i te afaraa o te pahonoraa tano i titauhia. Aita oia i manuïa.

Na te rave puairaa i te ohipa, te hoê misioni tei tauturu ia’na ia taa maitai i te mau opuaraa o te oraraa e te faaineineraa tuutuu-ore i tauturu ia’na ia haamo‘e i te hopea o teie tau poto maamaa. E tae noa mai â i teie mahana, te vai nei â ia‘u nei te mau haamana‘ora ino no ni‘a i taua piha chimie ra.

Aua‘e râ, ua faaite mai te Fatu ia tatou nahea ia ape i teie mau huru ohipa maamaa e te oto. Ua parau oia :

« A faaroo mai na, e te mau taata’toa a ta‘u Ekalesia… A faaroo mai na e te mau taata i te atea ê ra ; e o outou tei parahi i ni‘a i te mau motu o te moana ra, a faaroo amui mai na…

« A faaineine outou, a faaineine outou no te mea e tae mai nei, no te mea e ua fatata mai te Fatu ».2

Te horo‘a mai nei te haapiiraa no ni‘a i te tae pitiraa mai o te Mesia i te hoê o te mau tumu faahiahia no te faaineine e no te ora parau-ti‘araa. Ua ite te Metua i te Ao ra e e faaitoito te mau utua tei fafauhia i Ta’na mau tamarii ia rave i te mau ohipa no te parau-ti‘a e e tape‘a te mau faautuaraa tei fafauhia ia rave i te ohipa ino. O te ra ïa te mau heheuraa no ni‘a i te tae pitiraa mai o to tatou ra Fatu.3

Te faahiti nei teie mau heheuraa i te mau tapa‘o e te mau mea maere i ni‘a i te fenua e i roto i te mau ra‘i. Te parau nei ratou no te mau tau fifi e te mau ohipa rahi e te maoro o te tupu mai. E hau atu i te faufaa rahi, ua farii tatou i teie mau fafauraa no te ra‘i mai :

« E e mana atoa te Fatu i ni‘a i to’na iho feia mo‘a, e e faatere arii mai oia i rotopu ia ratou ».4

« I roto i to‘u aroha, noa’tu te mau ati o te topa’tu i nia ia outou na… ia ti‘a i te Ekalesia ia vai ti‘amâ noa i ni‘a a‘e i te mau mea taa ê atu i te ao tiretiera ra ».5

E, « mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u ».6

E arata‘ihia te mau taea‘e no te autahu‘araa e teie mau fafauraa no te faaineine ia ratou iho e to ratou mau utuafare no te taeraa mai o te Fatu.7 Eita e faufaa no ia haatapitapi i to outou mana‘o no ni‘a i te mau i te mau mea o te tupu e tae atu i te tae pitiraa mai. Ia î râ tatou i te mauruuru no to tatou iteraa i te mea e vai nei i mua ia tatou. A mauruuru na tatou e te faatere nei tatou i to tatou iho ao, na roto i te riroraa ei mau ti‘a no te Fatu i ni‘a i te mau mea Ta’na i horo‘a mai ia tatou.8 A faaineine na tatou, ma te ti‘aturi e te rave nei tatou te maraa ia tatou « e ore te hue faraoa e iti, e ore hoi e pau te farii hinu ». E mea ohie roa te rave‘a no te oaoa : A haapa‘o. Eiaha e faaapiapi i to oe oraraa. A haaputu na.

Ia vai faaroo noa. Ei mau taata tei mau nei i te autahu‘araa, e faatupu tatou i te aau mărû e te parau maitai. E mau taata tatou o te pure nei, o te haamo‘a nei i te mahana Sabati, e o tei ite i te parau a te Atua. Te aufau nei tatou i te tuhaa ahuru, te haapae nei tatou i te maa, e te horo‘a rahi nei tatou i te moni haapaeraa maa. Te haapa‘o nei tatou i ta tatou mau fafauraa e te haamo‘a nei tatou i to tatou oraraa no te paturaa i te basileia a te Atua.

E, te mau taea‘e, te haaputu ra anei tatou ! Na roto i te raveraa i teie mau mea, « e e mana ïa te Fatu i ni‘a i to’na iho feia mo‘a, e e faatere arii mai oia i rotopu ia [ratou] ».9

Eiaha e faaapiapi i to outou oraraa. Ei taata no te Atua, e faaru‘e atu tatou i te mau tao‘a no te fariu atu i te mea o te haamaitai, no te mea « o tei ore i haamaitai ra e ere ïa i ta te Atua ».10 Mai te mea e faatea ê te mau raveraa aore râ te mau ohipa aore râ te mau ma‘imiraa aore râ te mau tabula ohipa, i te tuuraa i te Atua na mua roa, e ti‘a ïa ia ore tatou e faaapiapi i to tatou mau oraraa.11 Mai te mea e tarahu ta tatou, e aufau tatou i te reira e e ora tatou ma te tarahu ore e ti‘a’i.

E, te mau taea‘e, e haaputu na tatou ! No reira, « na roto i te aroha o [te Fatu], noa’tu te mau ati o te topa’tu i ni‘a ia [tatou]… e vai ti‘amâ ïa te Ekalesia [e to’na mau taata] i ni‘a a‘e i te mau mea taaê atu atoa i hamanihia i raro a‘e i te ao tiretiera ra ».12

A haaputu na. Mea faufaa roa te mau vahine faaipoipo i roto i teie ohipa, te hinaaro nei râ ratou i te mau tane faaipoipo o te arata‘i i roto i te faaineineraa utuafare. Te hinaaro nei te feia apî tamahine i te feia apî tamaroa o te tarani, o tei paari, e o tei opua atea. Te hinaaro nei te mau tamarii i te mau metua o te faatupu i roto ia ratou teie peu parau-ti‘a. E na reira atoa ïa ratou e ta ratou mau tamarii, e e ore roa ta ratou maa haaputu e pau.

Te hoê parau tumu faufaa rahi a te evanelia, o te faaineineraa ïa no te tau ‘o‘e. Ua riro te ohipa, te itoito, te taraniraa ei tuhaa no te faanahoraa arii no te oraraa. A haamana‘o na tatou i teie mau parau a Paulo : « O te taata hoi aore i hamani maitai i to’na ihora, e rahi atu â i to’na ihora utuafare, ua faaru‘e ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to’na ino i to te taata mau ore ra ».13

Parahi nei i mua ia tatou o na tahu‘a rahi faatere e toru ïa o tei riro te Peresideniraa Matamua no te Ekalesia.

Te faaroo nei tatou i te peresideni James E. Faust, tauturu piti : « Ua riro te mau metua tane e te mau metua vahine atoa te haapa‘o fare toa no te utuafare. E ti‘a ia ratou ia haaputuputu i te mau mea atoa e hinaarohia e to ratou iho utuafare e no te taime rû… [e] turu te Atua ia tatou i roto i to tatou mau tamataraa ».14

Te faaroo nei i te peresideni Thomas S. Monso, tauturu matamua : « E nehenehe e rave rahi atu â mau taata e tere na roto i te mau tau fifi no te pae faufaa i roto i to ratou oraraa mai te mea te vai nei ta ratou hoê matahiti haaputuraa maa… e aita tatou e tarahu. Te ite nei tatou i teie mahana e e rave rahi tei ore i haapa‘o i teie faaueraa : e hoê matahiti haaputuraa tarahu ta ratou e aita ratou i ere i te maa ».15

Te faaroo nei tatou i te peresideni Gordon B. Hinckley, te peropheta a te Fatu :

« Te vahi maitai roa‘e no te faataa i te tahi maa i te hiti tei roto ïa i to tatou mau utuafare…

« E nehenehe ta tatou e haamata ha‘iha‘i noa. E nehenehe ta tatou e haamata na te hoê hepetoma haaputuraa maa e faarahi i te reira e tae atu e hoê ava‘e, e i muri iho e toru ava‘e… Te măta‘u nei au e e rave rahi o te mana‘o nei e e no te mea eita e maraa ia ratou te hoê haaputuraa maa no te hoê tau maoro aita ïa ratou e haaputu noa‘e i te maa.

« A haamata na‘ina‘i noa… e a haere noa’tu e tae noa’tu i te hoê fâ maitai ».16

Te vai nei te faaineineraa faauruhia i ni‘a i te niu o te faaroo ia Iesu Mesia, te haapa‘oraa i te faaueraa, e te hoê oraraa tarani. Eita e ti‘a i te mau melo ia rave i te mau mea rarahi roa, e ti‘a râ ia ratou ia haamata.

Te pii nei matou i te mau taea‘e no te autahu‘araa ia haaputu nava‘i ia nehenehe ia outou e to outou utuafare ia faaruru i te mau tauiraa mana‘o-ore-hia o te oraraa. A haapapû e ua farii te mau taata i raro a‘e i ta outou tiaauraa i teie mau buka iti A faaineine i te mau mea atoa i hinaarohia. A faaitoito ia ratou ia faaineine i teie nei no te mau mahana ua i mua nei.

E te feia faatere o te autahu‘araa, a faaô i te sotaiete tauturu i roto i te faaitoitoraa i te utuafare ia faaineine e i te hoê faanahoraa oraraa utuafare. Te hinaaro mai nei te mau vahine o te Ekalesia i ta outou patururaa e e pahono mai ïa i ta outou faatereraa.

A faaitoito i to tatou mau melo ia tuu i roto i ta ratou haaputuraa maa te tahi mau maa tumu e te maitai e te tahi maa pape e au ia inu. E ti‘a ia ratou ia haaputu te tahi moni, mai te tahi nau toata i te mau hepetoma atoa. Na roto i teie raveraa ha‘ihae nehenehe ai ia ratou ia faatupu i te tahi nau ava‘e haaputuraa maa. E i muri iho, e nehenehe ta ratou e faarahi teie mau tautooraa ha‘iha‘i ei hoê haaputuputuraa maa no te tau atea ma te amui atu i te mau maa faufaa rahi mai te mau huero, te mau pota, e te tahi atu mau maa tumu o te faaoraora ia ratou i te taime aita e maa ê atu ta ratou no te amu.17

A tamata ai tatou i te rave i te mea maitai roa’tu, e nehenehe ïa tatou e ti‘aturi e « e ore te hue faraoa e iti, e ore hoi e pau te faarii hinu ».18 E oaoa tatou i te paari rahi, i te parururaa, i te hau i roto i te mana‘o e i te oraraa maitai. E ineine ïa tatou e no te mea ua ineine tatou, e « ore tatou e feaa ».19

Ei faahopearaa, e faaite atu vau ia outou te utufare o Luca e Patrizia Vaccarono. Te ora nei ratou i roto i te hoê oire iti piri ia Roma, i te fenua Italia. Ua papa‘i iho nei ratou i roto i te hoê rata :

« Ua opua matou i muri a‘e i te tahi ohipa tei tupu e e mea faufaa rahi ia haaputu i te mau mea ta matou e faaohipa nei. I te tahi mau taime ua ti‘a ia matou ia taui i ta matou mau huru amuraa i te tahi mau huru maa…

E tauturu te mana‘o hau e te hinaaro ia haapa‘o i te faaueraa tei horo‘ahia e te Fatu i te peropheta no te tau hopea nei ia matou ia ite i te varua mo‘a… Ua riro te măta‘u ore e te iteraa i te mau tapa‘o o te taime no te tae pitiraa mai o te Fatu ei haamaitairaa, e ere ra te tahi mea o te măta‘uhia. Te oaoa nei matou i te reira… Ua horo‘a te reira ia matou te tumu no te haapa‘o e no te tape‘a e tae noa’tu i te hopea e ia faaorahia e ia noaa te ora mure ore ».20

Ei mana‘o hopea, ua papa‘i te taea‘e Vaccarono : « Te oto nei au i te huru no ta‘u reo peretane. Te ti‘aturi nei au e ua taa ia outou te mea ta‘u i tamata i te faaite atu ia outou ». E te taea‘e e te tuahine Vaccarono, ua taa ia matou, no te mea ua papa‘ihia te reira i roto i te papa‘iraa mo‘a : « E ti‘aturi ia Iehova ma to aau atoa ra ; eiaha râ e ti‘aturi i to oe ihora haapa‘o. Eiaha e haamo‘e ia’na i to oe atoa ra mau haerea ; e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haerea ».21 I te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:3.

  2. PH&PF 1:1, 12.

  3. Hi‘o Bruce R. McConkie, Doctrinal New Testament Commentary, 3 buka (1966–73), 1:677–78.

  4. PH&PF 1:36.

  5. PH&PF 78:14.

  6. PH&PF 38:30.

  7. Hi‘o 2 Timoteo. 4:8 ; hi‘o atoa PH&PF 133:50, 52.

  8. Hi‘o PH&PF 104:13–17.

  9. PH&PF 1:36.

  10. PH&PF 50:23.

  11. Hi‘o Doctrinal New Testament Commentary, 1:675–76. Hi‘o Te Mau Papa‘iraa a Iosepha Semita, Mataio 6:38.

  12. PH&PF 78:14.

  13. 1 Timothy 5:8 ; see also 1 Timothy 6:19 ; D&C 29:34 ; « The Family : A Proclamation to the World »,Liahona, Oct. 2004, 49 ; Joseph F. Smith, in Conference Report, Oct. 1900, 46 ; Bruce R. McConkie, The Mortal Messiah : From Bethlehem to Calvary, 4 buka (1979–81), 2:155.

  14. « The Responsibility for Welfare Rests with Me and My Family »,Ensign, Me 1986, 22.

  15. « That Noble Gift—Love at Home »,Church News, Me 12, 2001, 7.

  16. « To Men of the Priesthood »,Liahona, Novema 2002, 58.

  17. A hi‘o The Teachings of Harold B. Lee, nene‘iraa a Clyde J. Williams (1996), 314.

  18. 1 Te mau Arii 17:14, hi‘o atoa irava 8-16.

  19. PH&PF 38:30.

  20. Rata no te 3 no mati 2007.

  21. Maseli 3:5–6.