2006
O Ziona i rotopu ia Babulonia
Me 2006


O Ziona i rotopu ia Babulonia

Aita tatou e hinaaro i te rave i te mau arata‘iraa tumu, te mau peu e te mau peu morare o Babulonia. E nehenehe tatou e rahu ia Ziona i rotopu ia Babulonia.

I te tau ve‘ave‘a i ma‘iri a‘enei, ua tere atu maua o ta‘u vahine i San Diego, i Kalifonia e mata‘ita‘i i te ha‘utiraa taata ora Macbeth a Shakespeare i te fare teata ‘Old Globe‘. Ua mata‘ita‘i maua e piti ha‘utiraa, no te mea e ha‘uti ta maua tamahine o Carolyn i te hoê tuhaa o te hoê o na vahine tahutahu e toru i roto i taua ha‘utiraa ra. Oia ïa ua oaoa maua i te hi‘oraa ia‘na i roto i teie ha‘utiraa, e hau roa‘tu te oaoa, inaha i te hoê taime pe‘ape‘a, ua faahiti oia i te mau reni parau tuiroo ra : « Ia patiatia ana‘e to‘u mau manimani rima rahi, te tere maira ïa te hoê mea ino na ô nei » (faanahoraa 4, tuhaa 1, mau reni 40–41).

I to‘u faarooraa i te reira, feruri ihora vau aue ïa maitai ia faaarahia tatou e te fatata maira te ino, ia ineine tatou no te reira. Te haere mai nei te ino ia tatou, noa‘tu e te vaira e aore râ, aita ta tatou e faanahoraa i faaineinehia no te faaara.

I te hoê taime i muri mai, uae tere maua ta‘u vahine na ropu i te hoê fenua i te hoê pô e te piri atura maua i te hoê oire rahi. Ia tae maua i te tupua‘i o te hoê aivi, ite atura vau i te anaana o te mau mori i te atea, ueue atura vau no te faaara i ta‘u vahine e parau atura, « Inaha, te oire o Babulonia ! »

Aita roa e oire taa ê e nehenehe e faahoho‘a ia Babulonia i teie mahana. Ua riro na Babulonia i te tau tahito o Iseraela ra, ei oire no te faaarearea i te hiaai o te tino, te faaturoriraa e te peu viivii. Te patu rahi i roto i teie oire o te hoê ïa hiero no te hoê atua haavare, o ta maua i faahoho‘a pinepine ia Bela e aore râ, Baala.

Tera râ, e itehia te haamaharaa i te hiaai o te tino, te peu viivii e te faaturoriraa e te haamoriraa i te mau atua haavare i roto i te mau oire e rave rahi, te mea rahi e te mea na‘ina‘i, ua parare ïa na roto i te fenua nei. Mai ta te Fatu i parau : » Aita ratou i imi i te faatupu i ta‘na parau-ti‘a area râ, te haere nei te taata tata‘i tahi i to‘na ihora haere‘a, ia au i te hoho‘a o to‘na iho Atua, o tei faito ho‘i to‘na hoho‘a i te hoho‘a o te ao nei » (PH&PF 1:16).

Ua rahi roa te taata o te ao nei te haere mai ia riro mai ia Babulonia i tahito ra na roto i to ratou iho haere‘a, e i te peeraa i te hoê Atua e « to‘na hoho‘a e au ïa mai to te ao nei ».

Hoê o te mau tamataraa rahi o ta tatou e faaruru atu o te oraraa ïa i roto i taua ao tera râ, eiaha râ i to te ao nei. E mea ti‘a ia faatupu i Ziona i rotopu ia Babulonia.

« Ziona i rotopu ia Babulonia ». Aue ïa pereota anaana e te maramarama, mai te hoê mori e anaana nei i roto i te pouri pae varua. Aue ïa mana‘o no te haafatata i to tatou aau, a hi‘o ai tatou ia Babulonia ia aano atu â. Te ite nei tatou ia Babulonia i roto i to tatou mau oire, te ite nei ho‘i tatou ia Babulonia i roto i to tatou mau oire iti, te ite nei tatou ia Babulonia i te mau vahi atoa.

E na roto i te faaineineraa o Babulonia, e mea ti‘a ia tatou ia rahu ia Ziona i rotopu i te reira. Eiaha e vaiiho ia tatou iho ia tapo‘ihia e te mau peu tumu e haaati nei ia tatou. E mea varavara tatou i te ite i te atearaa i riro ai tatou ei hotu no taua peu tumu o to tatou fenua e no to tatou tau.

I roto i te mau mahana o Iseraela i tahito ra, ua riro na te mau taata o te Fatu mai te hoê motu no te hoê Atua mau, tei haaatihia e te hoê moana no te idolo. E fati mai te mau are o taua moana ra i ni‘a i te mau tahatai o Iseraela. Noa‘tu te faaueraa eiaha e nana‘o i te mau hoho‘a e eiaha e pi‘o i mua i te reira, aita râ Iseraela e nehenehe e tauturu ia‘na iho, ua faaurûhia oia e te mau peu tumu e te vahi e te tau. Ua na ni‘a e ua na ni‘a noa—noa‘tu te faatureraa a te Fatu, noa‘tu te mau mea iho e na ni‘a faahou â, noa‘tu te opaniraa a te Fatu, noa‘tu ta te peropheta e ta te tahu‘a i parau na—ua haere Iseraela e imi i te mau atua êê ra, e ua pi‘o atu i mua ia ratou.

Mea nahea Iseraela i te haamo‘eraa i te Fatu tei afa‘i ê ia ratou i rapae i Aiphiti ? Ua pinepine ratou i te faateimahahia e te mau mea tuiroo o te vahi ta ratou e ora ra.

Aue ïa mea haavarevare o teie nei peu tumu i rotopu i te vahi o ta tatou e ora nei. E tomo mai te reira i o tatou e, e mana‘o tatou e ua tano tatou e e mea afaro ho‘i, inaha e mea pinepine tatou i te faaohipahia e te varua o te peu tumu, ta te mau Heremani e parau nei te varua no te tau, e aore râ, te peu tumu no to tatou fenua e no to tatou tau.

No te mea ua noho na maua ta‘u vahine i roto i na fenua 10, ua ite maua i te tupuraa o te varua no te peu tumu no te huru o te taata. Te mau peu tei farii maitai-roa-hia i roto i te hoê peu tumu, e hi‘ohia ei peu farii-ore-hia e te tahi pae ; te parau o te riro ei mea maitai i te tahi mau vahi e hi‘ohia ïa ei mea au-ore e vetahi ê. Te nuu nei te mau taata i roto i te hoê fare no te hoonaraa e te haapouriraa, ma te taa papû e te e‘a o ta ratou e hi‘o ra i te mau mea o te huru mau ïa o teie mau mea.

Na ta tatou peu tumu e faaoti e eaha te mau maa ta tatou e au, nahea tatou ia faanehenehe, eaha te mau peu maitai e ti‘a ia rave, eaha te mau tu‘aro ta tatou e pee, eaha ta tatou e au i roto i te mau pehe, te faufaa no te haapiiraa, e to tatou huru no te parau-ti‘a. E faaurû atoa te reira i te tane i te faufaa o te arearearaa e aore râ, te faaroo, e faaurû atoa i te mau vahine no ni‘a i te ohipa matameha‘i no te toro‘a anei e aore râ, te fanauraa i te mau tamarii, e nahea ia haafatata‘tu i te parau mana no te hamaniraa i te taata e te mau tumu morare. E mea pinepine atoa tatou, mai te mau pepe hurio ra i ni‘a i te hoê taura, e faaoti mai ta tatou peu tumu e faaoti i te mea « au roa ».

Te vai nei, te hoê varua ta tatou e ti‘a ia haapa‘o maitai, o te varua tumu ïa o te Fatu, te peu tumu a te mau taata o te Atua. Mai ta Petero e faahiti nei : « E u‘i ma‘itihia ra outou, e autahu‘a arii, e nunaa mo‘a, e feia hoohia ; ia faaite hua outou i to‘na maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to‘na ra maramarama umerehia » (1 Petero 2:9)

O teie te varua ïa o te feia e haapa‘o nei i te mau faaueraa o te Fatu, o te haere nei i ni‘a i Ta‘na mau e‘a « e ora na roto i te mau parau atoa na roto mai i te vaha o te Atua » (PH&PF 84:44). Mai te peu e faariro te reira ia tatou ei feia hoohia a na reira ïa.

Na to‘u faaôraa i roto i te mau ohipa o te hiero no Manhattan, ua roaa ia‘u te fana‘oraa ia haere pinepine i te hiero ma te pinepine hou te haamo‘araa. E mea au roa ia parahi i roto i te piha tiretiera, e ia parahi i reira ma te mamu, ma te ore e faaroo i te maniania o te mau puromu o New York. Mea nahea teie hiero i vai faatura noa‘i inaha ho‘i te maniania e te ano‘ino‘i o te tereraa pereoo, e tau metera noa ïa i te atea ?

Tei roto te pahonoraa i te paturaa o te hiero. Ua patuhia te hiero i rotopu i te mau papa‘i no te fare i vai na, e te mau papa‘i i roto mai o te hiero ua tua‘tihia mai ïa i te mau papa‘i i rapae mai na te tahi tau puoiraa noa. E mea na reira te hiero (Ziona) ia taoti‘a i te mau hopea o Babulonia, e aore râ, i te ao o rapae‘au mai.

Te vai ra paha te hoê haapiiraa no tatou i onei. E nehenehe ta tatou e rahu i te Ziona i rotopu ia tatou, na roto i te taoti‘araa i te faaaanoraa ta Babulonia e faaurû nei i to tatou oraraa.

600 matahiti na mua i te Mesia, ua haere mai Nebukanesa mai Babulonia mai e ‘aro atu ia Iuda, e ua afa‘i ê atu i te mau taata o te Fatu. Ua ma‘iti o Nebukanesa i te tahi mau taure‘are‘a tane no te hoê haapiiraa taa ê e no te haapiipii.

I rotopu ia ratou, o Daniela, Hanania, Misaela e Asaria. Ua riro ratou ei feia faahereherehia i rotopu i te mau taata apî tei hopoihia mai i Babulonia.Ua parau te tavini o te arii ia ratou ia amu i te ina‘i a te arii, e ia inu i te uaina a te arii.

Ia maramarama maitai tatou i te mau faateimaharaa o ta teie mau taure‘are‘a i faaruru. Ua afa‘i-ê-hia ratou i raro a‘e i te mana no te faatitiraa e tei roto ratou i te utuafare o te hoê arii tei mau i te mana no te ora e aore râ, no te pohe. Inaha râ, ua pato‘i Daniela e to‘na mau taea‘e ia rave i te mea ta ratou i ti‘aturi e e mea hape o ta te Babulonia i ti‘aturi e e mea ti‘a. E na roto i to ratou haapa‘o e te itoito, ua haamaitai te Fatu ia ratou e ua « horo‘a ia ratou i te ite e te aravihi i roto i te ite atoa e te paari » (Daniela 1:17).

Ma te faahemahia e ta tatou peu tumu, e mea pinepine tatou e ore e ite i ta tatou idolo, a umehia‘i tatou e te taura o te tuiroo o te ao o Babulonia. Oia mau, a parau ai te taata papa‘i pehe e o Wordsworth : « Tei roto roa te ao nei ia tatou » (« The World Is Too Much with Us ; Late and Soon », i roto The Complete Poetical Works of William Wordsworth [1924], 353).

I roto i ta‘na episetole matamua ua papa‘i Ioane e :

« Te papa‘i nei au i te parau ia outou… no te mea te itoito nei outou, e te vai na te parau a te Atua i roto ia outou, e ua vi taua varua ino ra ia outou.

« Eiaha e hinaaro i teie ao, e te mau mea atoa o teie nei ao » (1 Ioane 2:14–15).

Aita tatou e hinaaro i te rave i te mau arata‘iraa tumu, te mau peu e te mau peu morare o Babulonia. E nehenehe tatou e rahu ia Ziona i rotopu ia Babulonia. E nehenehe tatou e rave i ta tatou iho mau arata‘iraa tumu no te pehe, no te tai‘oraa, no te ori, no te hoho‘a teata, no te parau. E nehenehe tatou e rave i ta tatou iho mau arata‘iraa tumu no te ahu e no te huru o te taata, no te peu maitai e no te faatura. E nehenehe tatou e ora mai te au i te mau ture morare a te Fatu. E nehenehe tatou e taoti‘a i te rahi o Babulonia i roto i to tatou mau fare na roto i te mau rave‘a a te ve‘a.

E nehenehe tatou e ora ei mau taata no Ziona, mai te mea e hinaaro mau tatou. E mea papû e manii mai te mau are o te mau peu tumu o Babulonia i ni‘a i to tatou tahatai. E titauhia nei te itoito ? Oia ïa.

Ua faaoaoa tamau-noa-hia na tatou e te mau aamu no te itoito o te feia o tei ‘aro na i te mau tamataraa taia e ua manuïa. Ua riro te itoito ei niu no te taatoaraa o te tahi atu o to tatou mau viretu ; e ia ere te itoito ra, e faaiti mai ïa te reira i te tahi atu o ta tatou mau viretu. Mai te mea e hinaaro tatou ia Ziona i rotopu ia Babulonia, titauhia te itoito.

Ua feruri na anei outou e, ia tae i te taime no te tamataraa, e faaite anei outou i to outou itoito ? Ua na reira na vaui, ei tamaiti iti. Ua faatupu vau i te mana‘o e, ua tupu te ati te hoê taata, e titauhia to‘u iho ora, ua faaora‘tu vau ia‘na. E aore râ, ua topa i roto i te tahi ‘aroraa fifi roa e te hoê enemi taiâ-ore, e ua roaa ia‘u te itoito ia upoo-ti‘a. Mai te reira to tatou mau hamaniraa mana‘o taure‘are‘a !

Ua haapii mai 70 matahiti o te oraraa ia‘u e e mea iti teie mau rave‘a tuiroo, mai te mea e tae mai te reira.

Tera râ, te rave‘a fana‘o no te ti‘a i te mea maitai—e ite pinepinehia ïa te reira noa‘tu te mau faateimaharaa o te mau mea aravihi, e noa‘tu e faaitoito to tatou mau hoa ia tatou ia haamori i te idolo o te mau tau. Aita e taata pata hoho‘a i itehia i reira no te papa‘i i taua upoo-ti‘araa ra, aita e taata papa‘i no te haaparare i ni‘a i te api matamua o te ve‘a. Tei roto noa te reira i to tatou feruriraa, ei reira tatou e ite ai e, ua manuïa tatou i teie tata‘uraa no te itoito. O Ziona e aore râ, o Babulonia ?

Eiaha ia hape : Te rahiraa o Babulonia, e aore râ, te pae rahi anei o te reira, e ino ïa. E eita tatou e farii i te patiatiaraa o to tatou mau manimani rima rahi no te faaara ia tatou. Tera râ, e tae mai te are i muri iho i te tahi are ma te fati i ni‘a iho i to tatou mau tahatai. O Ziona anei, e aore râ, o Babulonia anei ?

Mai te mea e riro Babulonia ei oire no te ao nei, e riro ïa Ziona, ei oire no te Atua. Ua parau te Fatu no ni‘a ia Ziona : « E ore roa e ti‘a ia faati‘ahia mai Ziona maori râ, ia na roto i te mau parau tumu no te ture o te basileia celestial ra [tiretiera] » (PH&PF 105:5) e « no te mea o teie ho‘i Ziona—tei mâ te aau » (PH&PF 97:21).

Noa‘tu eaha te vahi tei reira tatou, noa‘tu eaha te oire o ta tatou e ora‘tu, e nehenehe tatou e patu i to tatou iho Ziona na roto i te mau parau tumu o te basileia tiretiera, e i te imiraa ia mâ te aau. O Ziona nehenehe, e te mau nei te Fatu ia‘na i roto i To‘na iho rima. E nehenehe to tatou mau utuafare e riro ei mau vahi haapuraa e no te parururaa, mai ia Ziona ra.

Aita tatou e titauhia ia riro ei mau pepe hurio i roto i te rima o te peu tumu o te mau fenua e o te mau tau. Ia itoito râ tatou e ia haere na ni‘a i te e‘a o te Fatu, e ia pee i To‘na mau taahiraa avae. E mai te mea e na reira tatou, e piihia tatou o Ziona, e e riro tatou ei mau taata no te Fatu.

Te pure nei au ia haapuaihia tatou no te pato‘i i te aroraa a Babulonia, e ia nehenehe tatou e rahu ia Ziona i roto i to tatou mau utuafare e to tatou mau oire iti. Oia mau, ia farii tatou ia « Ziona i rotopu ia Babulonia ».

Te imi nei tatou ia Ziona no te mea, o te nohoraa te reira o to tatou Fatu oia o Iesu Mesia, to tatou Faaora e te Ora. I roto ia Ziona, e na roto mai ia Ziona, e anaana mai ai To‘na maramarama, e i reira Oia e faatere ai e a amuri noa‘tu. Te faaite nei au i to‘u iteraa e, te ora nei Oia e te here nei ia tatou, e e paruru Oia ia tatou.

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, Amene.