2006
Ia ohipa no tatou iho ; te horo‘a e te mau haamaitairaa no te ti‘amâraa
Me 2006


Ia ohipa no tatou iho ; te horo‘a e te mau haamaitairaa no te ti‘amâraa

E hopoi mai te ti‘amâraa i te maramarama no te iriti ê i te pouri e no te faaitoito ia tatou ia ora ma te popou e te oaoa.

Te mauruuru nei au i te iteraa papû o to tatou peropheta, te peresideni Gordon B. Hinckley. Na ni‘a i te ti‘araa o te mau melo atoa o te ao nei, te faaite nei au i te mauruuru rahi no ta‘na ma‘itiraa ia pee i te faaurûraa a te Fatu o tei ani ia tatou ia tai‘o i te Buka a Moromona. Ua haamaitai-rahi-hia tatou na roto i ta‘na a‘o faaurûhia.

To tatou metua Lehi, te peropheta matamua i papa‘i i roto i te Buka a Moromona, ua ma‘iti atoa oia i te pee i te Fatu. Ua anihia oia ia « rave i to‘na utuafare ia haere i te medebara ».1 Noa‘tu râ te mau huru o te haere‘a fifi e te amuamuraa a ta‘na na tamaiti o Lamana e o Lemuela, ua arata‘i Lehi i to‘na utuafare i te hoê fenua tei fafauhia. Tera râ, e ere i te hoê vahi no te hau. A faaohipa ai o Lamana e o Lemuela i to raua ti‘amâraa no te oreraa e faaroo i te Fatu, ua « teimaha to Lehi aau i te oto [no raua] ».2 Hou to‘na poheraa, ua putu maira Lehi i ta‘na mau tamarii e ati a‘e oia ra, haamaitai ihora ia ratou, e a‘o atura ia ratou.3 I ta‘na na tamaiti orurehau, ua ani u‘ana oia ia tatarahapa e ia faaroo : « A ara, e ta‘u na tamaiti… a ueue atu ai i te mau fifi i ruruuhia orua ra ».4 E i ta‘na tamaiti parau-ti‘a Iakoba, ua haapii oia i te hoê haapiiraa hopea faufaa roa.

Mai te mea e titauhia tatou ia vaiiho mai i te hoê haapiiraa faufaa rahi roa na ta tatou mau tamarii e te mau mootua, eaha ïa te reira ? I te mau parau tumu hanahana atoa no te evanelia, ua ma‘iti o Lehi ia haapii i ta‘na tamaiti no ni‘a iho i te faanahoraa no te faaoraraa—e te horo‘a no te ti‘amâraa.

Ua haapii oia e « ua nava‘i to te taata nei haapii-raa-hia ia ite ratou i te maitai e i te ino ».5 Ua haamata teie haapiiraa mo‘a i te ra‘i ra. I roto i te hoê apooraa rahi, ua pûpû to tatou Metua i te Ao ra i te horo‘a no te ti‘amâraa no te tamata ia tatou i roto i te tahuti nei, « ia ite e haapa‘o anei [tatou] i te mau mea atoa ta te Fatu [to tatou] Atua e faaue ia tatou ra ».6

Ua pato‘i Satane i te Atua e i Ta‘na faanahoraa, ma te parau e : « E na‘u e faaora i te taata atoa… no reira, a horoa mai ia‘u to oe na tura ».7 « No reira no te mea e ua orurehau Satane ia‘u, e ua titau ia haamou i te ti‘amâraa o te taata, o ta‘u, ta te Fatu te Atua, i horo‘a no‘na ra… i faaue ai au ia hurihia oia i raro ».8 « E i taua mahana ra, e rave rahi tei pee ia‘na ».9 Oia mau, « te toru o te tuhaa o te mau nuu o te ra‘i »10 ua faaohipa ïa i to ratou ti‘amâraa no te pato‘i i te faanahoraa a te Atua.

Tei reira atoa outou e o vau nei o tei faaohipa i to tatou ti‘amâraa no te farii i te faanahoraa a te Metua i te Ra‘i ra. « Ua pii hua tatou no te oaoa… no te farii i te rave‘a fana‘o ia haere mai i te fenua nei no te farii i te mau tino [no te mea ua ite tatou] na roto i te haapa‘o, e riro mai tatou mai te huru o to [tatou] metua, te Atua ».11

I teie nei tei te fenua nei tatou, te vai nei te mau rave‘a e rave rahi no te faaohipa i to tatou ti‘amâraa ; no te mea e mea ti‘a « ia vai na pae e piti i te mau mea atoa ra ».12 E mea faufaa teie na mea e piti no te opuaraa o to tatou oraraa. Mai ta Lehi i faataa, « ia faatupu i ta‘na mau opuaraa mure ore i te taata… i faati‘a ai te Fatu, te Atua, ia ohipa te taata no‘na iho. Tera râ, aita e ti‘a i te taata ia ohipa no‘na iho maori râ, ia faahemahia oia e te hoê e aore râ, e te tahi ».13

Ua riro Adamu e Eva ei na tamarii matamua na te Atua tei ite i te faahemaraa. No te imi i te oto rahi o te taata atoa, o Satane « te metua no te mau parau haavare atoa ra »,14 i faahema‘i ia Adamu e ia Eva. No te mea ua ma‘iti raua i te amu i te « raau i rahuihia, ua ti‘avaruhia raua i rapaeau i te ô i Edene, ia faaapu i te fenua ».15 No taua ma‘itiraa ra, « ua fanau i te mau tamarii… oia ho‘i te utuafare o te ao atoa nei »16 e tei teie oraraa tahuti nei « i riro ai to ratou oraraa ei tamataraa »17 no raua e ta raua huaai. No te mea e « inaha, ua ravehia te mau mea atoa i te paari no‘na no tei ite i te mau mea atoa », ua parau o Lehi ia Iakoba. « Ua hi‘a Adamu ia vai te mau taata, e te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa ».18

I te tahi mau taime, e mo‘ehia ia tatou e, te hinaaro nei to tatou Metua i te Ra‘i ra ia farii tatou i teie oaoa. Na roto noa i te faati‘araa i te faahemaraa e te hara, e faa‘erehia‘i i taua oaoa ra. E taua faati‘araa ra o te mea mau ïa ta Satane e hinaaro nei ia tatou ia rave.

Ua fana‘o na vau i te hoê taime i te apee i te peresideni Spencer W. Kimball i te hoê fenua atea. Ua haere matou e mata‘ita‘i haere rave rahi mau vahi e tae noa‘tu i te mau piha i raro i te fenua—te mau tanuraa ma‘i no te mau taata tei hamani-ino-hia e te feia haamou keresetiano. A haere mai ai matou i ni‘a mai raro mai i taua vahi ra, ua haapii te peresideni Kimball ia‘u i te hoê haapiiraa e ore e mo‘ehia ia‘u. Ua ume oia i to‘u hiti pereue e parau maira, « Ua faahoruhoru tamau-noa-hia na vau i te faaohiparaa a te enemi i te i‘oa o to tatou Faaora ». Parau faahou maira oia e, « Robert, eita roa te enemi e oaoa maori râ ia hara oe e o vau nei ».

A feruri maite ai au i teie parau e a tai‘o ai i te mau papa‘iraa mo‘a, ua haamata vau i te maramarama i te mea ta te peresideni e faaite nei. Ua haamana‘o vau i te parau a te Fatu i papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona : « E pohe, e pohe, e pohe to teie nei feia ; e pohe to te ao atoa nei ia ore ratou ia tatarahapa, te ‘ata noa ra ho‘i te diabolo, e te oaoa ra ta‘na mau melahi no tei pohe i o te mau tamaroa e te mau tamahine nehenehe a ta‘u nei feia ».19 O ta tatou mau hara o te faaata nei i te diabolo ; o to tatou oto o te hopoi mai i te oaoa haavare ia‘na.

Noa‘tu e, te ‘ata nei te diabolo, ua taoti‘ahia râ to‘na mana. Te haamana‘o ra paha vetahi i te parau mau i tahito ra e : « Na te diabolo i titau ia‘u ia rave ». I teie mahana, te hinaaro nei au e haapapû e, eita te enemi e faaohipa ia tatou. E haavare oia i to tatou uputa, mai ta te mau papa‘iraa mo‘a e parau nei.20 Ia taahuri tatou i rapae mai i te mau opuaraa‘toa ta tatou e rave, te ma‘iti ra ïa tatou i te haere na to‘na e‘a e aore râ, i te haere‘a o to tatou Faaora. Tera râ, e mea ti‘a i te enemi ia haere ê atu mai te mea e parau tatou ia‘na a haere ê. Eita oia e ‘ume ia tatou maori râ ia faati‘a tatou ia‘na ia na reira, e ua ite oia i te reira ! Te taime noa ta‘na e nehenehe e haape‘ape‘a i to tatou feruriraa e te tino —to tatou mau varua—ia faati‘a tatou ia‘na ia na reira. Oia ho‘i, eiaha tatou ia ma‘iri i raro a‘e i ta‘na mau faahemaraa !

Ua horo‘ahia mai te ti‘amâraa ia tatou, ua horo‘ahia mai te mau haamaitairaa o te autauhu‘araa, e ua horo‘ahia mai ia tatou te Maramarama o te Mesia e te Varua Maitai no te hoê tumu. Taua tumu ra, o to tatou ïa tupuraa e te oaoa i roto i teie ao e i te ao mure ore e tae mai. I teie mahana te ui atu nei au, ua farii anei tatou i taua Varua ra ? Te pee ra anei tatou i te reira i ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o o te arata‘i i te Atua ra ? Te tape‘a ra anei tatou i te mauraa auri ? E aore râ, te haere ra anei i te tahi atu e‘a ? Te faaite papû nei au e, ia ma‘iti ia ite e ia feruri e ia ohipa i te mau mahana atoa, o te rave‘a ïa tatou e tae ai i ni‘a i te e‘a e ia faaea i reira, e tae noa‘tu e ua rae‘ahia to tatou tipaeraa mure ore.

Aita roa te hoê o tatou e noho nei i ni‘a i te e‘a piriha‘o pauroa te taime. Te rave ra tatou paatoa i te hape. No reira o Lehi, tei ite maitai i te ohipa a te Faaora i te faaherehereraa e te titau-faahou-raa i to tatou ti‘amâraa, i haapii ai ia Iakoba—e tatou nei : « E haere mai te Mesia i te tau mau ra, ia ti‘a Ia‘na ia faaora i te mau tamarii a te taata i te hi‘araa ra. E no te mea ua faaorahia ratou i taua hi‘araa ra, ua riro ratou ei mea ti‘amâ e a muri noa‘tu, i te ite i te maitai e te ino ; ia rave ratou i tei au i to ratou iho hinaaro, e ia ore ratou ia faaravehia ».21 O tera ïa te taviri—« ia rave ratou i tei au i to ratou iho hinaaro, e ia ore ratou ia faaravehia ».

I teie mau mahana hopea nei, mai tahito ra, e nehenehe tatou e ‘ape ia ore tatou ia faaurûhia e te diabolo na roto i ta tatou iho opuaraa no te ape i te ino. E muhumuhu mai te Varua Maitai ia tatou. Ua parauhia Iosepha ia horo ê atu i te vahine a Potiphara. Ua haapa‘o Aberahama i te faaueraa ia haere ê atu i te fenua o Ura. Ua piihia Lehi ia faaru‘e ia Ierusalema hou to‘na haamou-hia-raa. E no te paruru i te ora o te Faaora, ua haaputapuhia o Maria e Iosepha ia haere ê atu i Aiphiti.

Te mau muhumuhu o ta tatou e farii no te faatea-ê-raa i te ino e hi‘oraa ïa na to tatou Metua i te Ra‘i ra i to tatou puai e te mau paruparu, e To‘na haro‘aro‘a i te mau mea ite- ore-hia o to tatou oraraa. Ia tae mai teie mau muhumuhuraa, e ore te reira e tape‘a i to tatou haere‘a, no te mea eita te Varua o te Atua e paraparau mai te haruru patiri ra. E mea mărû te reo mai te hoê muhumuhu ra, e tae mai mai te hoê mana‘o te huru i to tatou feruriraa e aore râ, i te hoê haro‘aro‘araa i roto i to tatou aau. Na roto i te haapa‘oraa i te mau muhumuhuraa, e paruruhia tatou i te mau hopea haamou o te hara.

Tera râ, ia ore tatou e tau‘a i teie mau muhumuhu, e mohimohi te maramarama o te Varua. E taoti‘ahia to tatou ti‘amâraa e aore râ, e mo‘e-roa-tu, e mo‘e to tatou ti‘aturiraa e te aravihi no te rave i te ohipa. « E taahi atu tatou i roto i te pouri [i te pae varua] i te avatea ti‘a nei ».22 E mea ohie anei ïa ia haere overe na ni‘a i te mau e‘a hape ! Eaha ïa te oioi raa ia ruuruuhia tatou i te mau fifi o te hara tei parauhia e Lehi i ta‘na na tamaiti orurehau.23 Mai teie te huru, ia ma‘iti tatou i te tarahu, e morohi ê to tatou ti‘amâraa no te pahono i to tatou mau hinaaro mau e te mea riirii e aore râ, no te haaputu no te mahana vero. Mai te mea e ofati tatou i te ture, e hurihia tatou i te fare tape‘araa ei reira e iti roa mai ai to tatou ti‘amâraa no te haere ihea, nahea ia hi‘o e aore râ, eaha te rave. No reira, no te tape‘a i to tatou ti‘amâraa, e haere tatou na te maramarama o te Fatu e o te Faaora e ia pee i te e‘a no te haapa‘o. O te reira ana‘e te e‘a e arata‘i i to tatou Metua i te Ra‘i ra.

Na roto i ta tatou mau ma‘itiraa ti‘a-ore, i mo‘e ai to tatou taahiraa i ni‘a i taua e‘a ra, e mea ti‘a ia tatou ia haamana‘o i te ti‘amâraa tei horo‘ahia mai ia tatou—ti‘amâraa e ti‘a ia tatou ia faaohipa atu. Te parau nei au i tei upooti‘a i te pouri me‘ume‘u no te mau raau taero. Ia topa outou i roto i te haamouraa, e ite outou e tei roto outou i te hoê apoo pouri o te pae varua. Ia marua i roto i teie apoo ereere ra, e ore te maramarama e o mai i te vahi tei reira outou. Nahea ïa ia ou‘a i rapae ? Te faaite papû nei au e, hoê noa iho rave‘a, e mea na roto ïa i te ti‘amâraa mau ra ta outou i faaohipa na ma te itoito i roto i te oraraa hou te tahuti nei, o taua ti‘amâraa ra o ta te enemi ïa e hinaaro e iriti ê atu.

Nahea outou ia titau faahou i taua ti‘amâraa ra ? Nahea outou ia faaohipa faahou i te reira ma te ti‘a ? E ma‘iti ia outou ia ohipa ma te faaroo e te haapa‘o. E horo‘a atu vau i te tahi tau mana‘o niu o ta outou e faaohipa i teie nei—i teie nei ihoa mahana.

A ma‘iti i te farii—i te farii mau— e tamarii outou na te Atua, e te here nei Oia ia outou, e e mana To‘na no te tauturu ia outou.

A ma‘iti i te tuu i te mau mea atoa—te mau mea atoa ra—i ni‘a i te fata i mua Ia‘na. Ma te ti‘aturi e o outou Ta‘na tamarii, a opua e o Oia te fatu no to outou ora, e e faaohipa outou i to outou ti‘amâraa no te rave i To‘na hinaaro. A rave i te reira rave rahi taime i roto i to outou oraraa ; eiaha roa, eiaha roa e vaiiho atu.

A ma‘iti i te tuu ia outou iho i roto i te hoê ti‘araa no te farii i te mau ite e te Varua o te Atua—na roto i te pure, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te mau putuputuraa a te Ekalesia, e i te mau amuimuiraa e vetahi ê. Ia ite outou i te mana o te Varua, te haamatahia nei outou i te tamâ e i te haapuaihia. Te haamata nei te maramarama i te tomo mai, e i te vahi ua anaana te maramarama, eita te pouri o te ino e parahi mai.

A ma‘iti i te haapa‘o e i te tape‘a i ta outou mau fafauraa, haamata na te fafauraa o te bapetizoraa. A faaapî i teie mau fafauraa i te mau hebedoma atoa na roto i te raveraa ma te mâ i te oro‘a mo‘a ra.

A ma‘iti i te faaineine ia ti‘amâ no te haere i te hiero, a rave e a faaapî i te mau fafauraa mo‘a, e a farii i te taatoaraa no te mau oro‘a faaora e te mau haamaitairaa o te evanelia.

Inaha, te mea hau roa‘tu i te faufaa, a ma‘iti i te ti‘aturi i roto i te taraehara a Iesu Mesia. A farii i te faaoreraa hara a te Faaora, e i muri iho, a faaore ia outou iho. No Ta‘na faatusiaraa no outou, tei Ia‘na te mana no te « ore e haamana‘o faahou a i [ta outou mau hara] ».24 E mea ti‘a ia na reira atoa outou.

Ia tae outou i ni‘a i te e‘a e ua « ti‘amâ no te ma‘iti », faahou â, a ma‘iti i te ti‘avaru i te mau mana‘o haama no te mau hara ta outou i tatarahapa a‘e nei, a pato‘i atu ia ore outou e haaparuparuhia no ni‘a i te hara i ravehia i ma‘iri ra, e a oaoa i roto i te ti‘aturiraa no te tau i mua nei. A haamana‘o, e hiaai no Satane ia « roohia [tatou] i te ati mai ia‘na ihora ».25 A rohi ia puai a‘e to outou mau hinaaro i to‘na ra. A oaoa e a ti‘aturi i to outou oraraa e te mau rave‘a e te mau haamaitairaa o te tia‘i maira ia outou i onei e i roto i te ao mure ore ra.

Te hopea roa, a haamana‘o e ere to tatou ti‘amâraa no tatou ana‘e ra. Ua farii tatou i te hoê hopoi‘a ia faaohipa i te reira no te ti‘araa o vetahi ê ra—no te amo e no te haapuai ia ratou i roto i to ratou mau tamataraa e te mau ati. Te tahi o to tatou mau taea‘e e mau tuahine ua mo‘e te faaohiparaa o to ratou ti‘amâraa ra na roto i te mau ma‘itiraa ti‘a ore. Ma te ore e tuu ia tatou iho i mua i te faahemaraa, e nehenehe e e mea ti‘a ia tatou ia titau manihini ia vetahi ê ia farii i te maramarama o te evanelia a Iesu Mesia. Na roto i te faahoaraa e te here, e nehenehe tatou e arata‘i ia ratou i ni‘a i te e‘a no te haapa‘o e a faaitoito ai ia ratou ia faaohipa i to ratou ti‘amâraa no te rave hoê faahou â taime i te mau ma‘itiraa ti‘a.

Mai ta Lehi i faaite i to‘na utuafare no te mau haamaitairaa e aore râ, no te ti‘amâraa, te hinaaro atoa nei au e faaite ia outou, e to‘u mau taea‘e e mau tuahine here na te ao atoa nei. Ua horo‘ahia mai te ti‘amâraa i roto i te apooraa i te ra‘i a ma‘iti ai tatou i te pee i te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra e ua haere mai i te tahuti nei ia tamatahia. Na roto i te ti‘amâraa, e faahemahia e e tamatahia tatou ia itehia to tatou faaoroma‘i e aore râ, aita, e a ho‘i atu ai i te Metua i te Ao ra ma te tura. E haapuai te ti‘amâraa i to tatou rotoraa, e te rapaeraa o te hinaaro pae varua, mai to te Mesia ra huru. E ma‘iti tatou na roto i te ti‘amâraa faaroo e te haapa‘o no te haapuai ia tatou e ia vetahi ê ra. E hopoi mai te ti‘amâraa i te maramarama no te iriti ê i te pouri e no te faaitoito ia tatou ia ora ma te popou e te oaoa i teie tau, ma te hi‘o ti‘a i te tau i mua nei, e tae noa‘tu i te mure ore ra, e eiaha e faaea noa i ni‘a i te mau mea i ma‘iri ra. Na te huru o to tatou faaohiparaa i te ti‘amâraa e faaite i to tatou huru i teie nei e i a muri a‘e.

Te feia atoa e hinaaro i te oaoa e i te mau haamaitairaa no te ti‘amâraa, te faaite papû nei au e haapuaihia te reira e to tatou faaroo e to tatou haapa‘o. E faaohipa te ti‘amâraa ia tatou : ia imi i te mea e nehenehe e iteahia, ia ani i te mea e nehenehe e fariihia, i te arata‘iraa a te Varua, te patoto ia iritihia mai te opani, o te maramarama o te pae varua e te faaoraraa mau. Te faaite taa ê nei au no to tatou Faaora, o Iesu Mesia, o te puna ïa no taua maramarama ra, oia te Maramarama e te Ora o te Ao nei. A faaohipa ai tatou i to tatou ti‘amâraa no te pee atu Ia‘na, e anaana rahi ïa To‘na maramarama i roto ia tatou, e tae noa‘tu i teie mahana hanahana26 e farii-popou-hia tatou i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra no te taatoaraa o te ao mure ore ra. Ia faaohipa tatou i to tatou ti‘amâraa no taua hopea mo‘a e te hanahana ra, o ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. 1 Nephi 2:2.

  2. 2 Nephi 1:17.

  3. A hi‘o 2 Nephi 1:14.

  4. 2 Nephi 1:23.

  5. 2 Nephi 2:5.

  6. A hi‘o Aberahama 3:24–25.

  7. Mose 4:1.

  8. Mose 4:3.

  9. Aberahama 3:28.

  10. PH&PF 29:36.

  11. Joseph Fielding Smith, Man, His Origin and Destiny (1965), 277.

  12. 2 Nephi 2:11.

  13. 2 Nephi 2:15–16.

  14. 2 Nephi 2:18.

  15. 2 Nephi 2:19.

  16. 2 Nephi 2:20.

  17. 2 Nephi 2:21.

  18. 2 Nephi 2:24–25.

  19. 3 Nephi 9:2.

  20. A hi‘o Genese 4:7 ; Mose 5:23.

  21. 2 Nephi 2:26.

  22. PH&PF 95:6.

  23. A hi‘o 2 Nephi 1:13.

  24. PH&PF 58:42.

  25. 2 Nephi 2:27.

  26. A hi‘o PH&PF 50:24.