2006
To outou maramarama— ei hi‘oraa na te mau nuna atoa
Me 2006


To outou maramarama— ei hi‘oraa na te mau nuna atoa

Te ite nei au i te maramarama i te anaanaraa i ni‘a i to outou na mau mata. No ô mai teie maramarama i te Fatu ra, e a faaite ai outou i taua maramarama ra, e haamaitai te reira ia outou e i te tahi atu mau taata e rave rahi.

Ua faahanahanahia tatou i teie ahiahi i te parahiraa mai te peresideni Gordon B. Hinckley to tatou peropheta here, e te peresideni Thomas S. Monson o ta tatou i popou noa na e o ta tatou i here. E mea oaoa i te taeraa mai i rotopu ia outou e te feia apî tamahine e i rotopu i to outou mau taata faatere maitai.

E mau feia apî tamahine outou no te paari rahi. E mau ohipa rahi ta outou e rave nei i roto i to outou oraraa. E faaoti outou i te mau ohipa maitai i roto i to outou mau utuafare, i roto i te Ekalesia e i roto i te oire. No te raveraa i teie mau mea, titauhia outou ia faatupu i te hoê iteraa papû, ia i roto i te Mesia, ia faatutonu i ni‘a i te Mesia eiaha râ i ni‘a i te ao nei. Ei mau tamahine parau-ti‘a na te Atua, ua here Oia ia outou, e e tauturu mai Oia ia outou.

Te parau tumu no teie nei amuiraa oia ïa : « A ti‘a mai na i ni‘a e ia anaana mai na, ia riro to outou maramarama ei hi‘oraa na te mau nunaa ».1 Te ite nei au i te maramarama i te anaanaraa i ni‘a i to outou na mau mata. No ô mai teie maramarama i te Fatu ra, e a faaite ai outou i taua maramarama ra, e haamaitai te reira ia outou oia‘toa rave rahi mau taata.

Ua arata‘i teie maramarama ia Mary Elizabeth Rollins 15 matahiti e i to‘na teina 13 matahiti o Caroline i te hoê mahana pouri e te ri‘ari‘a i Independence i Misouri. I te matahiti 1833 a tere haere ai te mau taata iino na ni‘a i te mau puromu no Independence no te tanina i te mau fenua ma te haamou roa. I ni‘a i to ratou e‘a o te fare ïa o te taea‘e William Phelps, tei reira te matini nene‘iraa parau i te vaiiho-raa-hia. Na‘na e nene‘i ra i te mau heheuraa i fariihia e te peropheta Iosepha Semita. Ua haamou teie feia iino i te matini nene‘iraa, e ua hue i te mau pehu i ni‘a i te puromu. Ua haaputu râ i te mau api i roto i te aua ia nehenehe ratou e tanina i te reira.

Te tapuni ra o Mary Elizabeth e o Caroline i muri mai i te patu, e te ri‘ari‘a i teie taninaraa rahi. Noa‘tu e ua ri‘ari‘a raua, te hi‘o ti‘a ra o Mary i teie mau api faahiahia. Ua horo mai raua to‘na teina i rapae i to raua tapuniraa, haaputu ihora i te mau papa‘iraa mo‘a e horo ê atura. Ua ite mai râ vetahi o teie mau taata iino e ua faaue ia haru ia raua. Area râ, ua horo teie na tamahine itoito i roto i te hoê faaapu tô rahi i reira raua i topa‘tu ai i te fenua. Ua apapa maitai raua i te mau api o te mau heheuraa i ropu i te mau ana‘iraa tô, e ua tapo‘i i te mau api na roto i te taotoraa i ni‘a iho. Ua imi maite teie mau taata iino ia raua, e ua haafatata rii mai i te hoê taime area râ, aita roa i ite ia raua. No reira, ua faaore i ta ratou maimiraa ma te feruri i te mea e nehenehe ia ratou ia rave no te haamou i te oire.

Te ti‘aturi nei au e, ua arata‘i te maramarama o te Fatu ia Mary e ia Caroline i te mea o ta raua e nehenehe ia rave e ia haere i hea no te imiraa i te paruru. E te mau tuahine, te anaana nei teie maramarama no outou, e e arata‘i te reira ia outou mai ta teie na tamahine Rollins i rave. E paruru te reira ia outou noa‘tu e te vaira te fifi o te faari‘ari‘a mai. Mai ta te Faaora fafauraa, « E riro atoa Vau ei maramarama no outou… e haamaitai Au i to outou e‘a i mua ia outou, mai te mea e haapa‘o outou i Ta‘u mau faaue… e e ite ho‘i outou e, Na‘u outou i arata‘i ».2

E to‘u mau hoa apî e, a faaatea ia outou i te ino, mai ta te mau tuahine Rollins i rave, mai te mea e faarahi outou i to outou iho iteraa papû no te Faaora. A rave ai outou i te reira, e tupu outou i roto i te puai varua. A here i to outou huru varua ei reira outou e ite ai i to‘na monamona mau.

E hinaaro paha outou i te rave i ta outou iho mau opuaraa area râ, e na reira outou na roto i te hoê hi‘oraa mure ore. Na roto i te tereraa o te matahiti, te ite, e te faaroo e roaa ia outou te paari no te raveraa i te mau opuaraa maitai, e no te raveraa i te mau mea ti‘a. Te ti‘aturi nei au e te feia apî e, ua ite outou e te haere râ outou i hea no te tii i te mau pahonoraa ti‘a. I roto i te mau parau a Moromona, « Te ite nei outou i te maramarama e tia‘i ia outou i te ite ti‘a e no te Mesia taua maramarama ra ».3

I te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, te ti‘a ra vau i te vahi mau o Jeanne d‘Arc i taninahia‘i i te matahiti 1431. Teie tamahine apî o Jeanne d‘Arc, e vahine tuiroo i roto i te aamu, tei riro ei afa‘i reva no te Nuu Farani mai te matahiti 476 tae atu 1.000 matahiti i muri mai i te poheraa o te Fatu i roto i te aamu no Europa hou roa te evanelia i faaho‘ihia mai ai. Te vaira te maramarama o te Mesia i roto ia Jeanne e te itoito i te peeraa i ta‘na muhumuhu tei faatupu i te hoê taa-ê-raa. E tamahine teie no roto i te oraraa faaapu aita i ite i te tai‘o e i te papa‘i area râ, e tamahine maramarama. Tau matahiti teie tama‘i i te vairaa i rotopu i to Peretana o tei haaveve e o tei vavahi i to‘na ai‘a. I te ahuru ma hituraa o to‘na matahiti, i to‘na iteraa e e tumu to to‘na oraraa, ua faaru‘e oia i to‘na utuafare ma te faaoti i te tauturu no te faati‘amâ i to‘na fenua o tei faateimahahia. Ua haavahavahahia oia e to‘na feia no teie mau opuaraa e ua mana‘o e e maamaa to‘na area râ i muri mai, ua farii ratou i ta‘na titauraa ia horo‘a i te hoê puaahorofenua e i te hoê nuu apee no te haere e farerei i te arii.

Ua faaroo teie Arii apî o Charles VII no Farani i te roo o Jeanne e opua ihora i te tamata ia‘na. Ua tomo atu oia i roto i te mau reni o te nuu e ua vaiiho i te hoê hoa ti‘aturihia e ana i ni‘a i te parahiraa arii. Ia tomo atu Jeanne i roto i te piha, aita oia i taa maitai i teie taata i nii te terono area râ, ua haere atu oia ia Charles ma te tahopu i mua i to‘na arii. Na te reira i faahoruhoru i te arii i farii ai oia ia vaiiho ia Jeanne ei faatere i te hoê nuu 12.000 taata. Aita râ te mau faehau i hinaaro i te faaroo ia‘na area râ, i to ratou iteraa e ua manuïa te feia o tei pee ia‘na e ia ore te nuu e faaroo e pau ratou, ua hi‘o ratou ia‘na ei taata faatere no ratou.

Ua ahu oia ia‘na i te ahu auiri uouo e ua huti i to‘na iho reva, ua faati‘amâ o Jeanne d‘Arc i te oire no Orleans i te matahiti 1429 e ua pau te nuu no Peretane i roto e maha atu ‘aroraa. Ua pepe oia e piti taime area râ, ua faaitoito oia ia ora oioi e ua ho‘i faahou i te tama‘i. Ua faatere oia mai te hoê o te mau faatere faaehau maramarama rahi. Ua taahi oia i roto i te oire no Reims e ua ti‘a‘tu mai te ‘o‘e e te reva i roto i to‘na rima a faatoro‘ahia‘i o Charles ei arii. Ua ‘aro oia i roto i te tamano Paris hou oia a haruhia‘i i Compiègne e te nuu amui i to Peretane, o tei hoo ia‘na i te nuu Peretane no te hoê moni 16.000 farane. Ua hurihia i roto i te fare tape‘araa, e ua haavahia ei vahine faatura ore i te ti‘aturiraa katolika e ua taninahia i ni‘a i te hoê pou i te matahiti 1431.

Noa‘tu râ e e hopea oto to teie aamu, aita râ te roo tuiroo rahi o Jeanne i mou. E itoito taa ê to‘na no te pee i ta‘na iho faaurûraa oia‘toa mai ia tatou nei. Mai ta te Fatu i parau i te peropheta Iosepha Semita, « O Vau nei ïa te maramarama mau o te haamaramarama mai i te taata atoa o te tae mai i roto i te ao nei ».4

I te mau tamahine atoa no te Tenetere 15 o Jeanne d‘Arc e aamu taa ê mau teie. E te mau tuahine eiaha outou e măta‘u ia riro outou ei mau tamahine taa ê no to outou tenetere ! I te tahi mau taime e mea ti‘a ia riro outou ei mau tuahine taa ê area râ, a faariro ia outou ei mau tamahine maitai. Rave rahi mau taime e haape‘ape‘a outou i te haere‘a e te huru o te mau ahu o to outou mau hoa. E riro teie mau haere‘a i te faaitoitohia e te hoê hiaai ia faariihia e to outou mau hoa. Aita o Jeanne d‘Arc i haape‘ape‘a no to‘na mau hoa i te mau mea râ o ta‘na i mana‘o e mea ti‘a ia‘na ia rave.

I roto i ta tatou taiete te ite nei au rave rahi mau taata o te faahapa nei ia vetahi no to ratou mau upoo-ti‘a-ore-raa. Ua hi‘o noa vau i teie feia o tei farii i te hopoi‘a no ta ratou iho mau ohipa ua riro ïa ei mau taata manuïa i te feia o tei faahapa i to ratou mau hapehape e no te mea ua mana‘o ratou e na te tahi e rave faaoti i taua mau mea ra.

E nehenehe tatou e faaite i to tatou maramarama rave rahi huru. Mai te hoê mata ataata. No tai‘o noa mai nei au i te hoê aamu no te hoê taata no te pae Apato‘erau-too‘a o te râ o te mau Hau Amui no Marite e ia tere oia i ta‘na ohipa, e tere oia na mua i te hoê vahi tape‘araa pereoo utaraa taata. E ite atu oia i te hoê tamahine i rotopu i te tahi atu mau tamarii o te tia‘i ra i to ratou pereoo. Noa‘tu te ua, e ataata noa oia e e nana mai ia‘na ia tere iho oia. Teie ta‘na i parau, « E tamahine roa teie e e mea pararai 13 paha matahiti. E auri faaafaro niho to‘na e e ite atu vau i te anaana o taua auri ra ia tano to‘u mori pereoo i ni‘a iho ». Ua faariro ta‘na tautooraa no te faaite i to‘na faahoaraa i faariro i to‘na mahana ei haamataraa maitai e e titau oia i te reira i te mau mahana atoa.

Te i‘oa o teie taata o Hankins ïa e e tamahine atoa ta‘na o Cheryl hoê â huru matahiti e to teie tamahine i te vahi tape‘araa pereoo. I te hoê mahana, ua ani Cheryl ia haere atoa oia i te hoê faaoaoaraa i te fare pureraa. Na Vicki, te hoê tamahine hoa no‘na i ani manihini ia‘na i teie faaoaoaraa. Teie faaoaoaraa na te SAM. Ua oaoa roa Cheryl i te SAM, e i te hoê taime i muri mai, ua faaite oia i to‘na na metua e e Momoni o Vicki. Aita i maoro i muri mai, i to Cheryl tae-raa‘tu i te fare i faaitehia mai ai ia‘na e, ua tono mai Vicki e piti na taure‘are‘a i to‘na fare—e piti na misionare—no te faaite i te utuafare i te Ekalesia.

Ua haere mai na misionare, ua haapii ia ratou no ni‘a i te Buka a Moromona e ia Iosepha Semita e ua horo‘a i to raua iteraa papû no te evanelia tei faaho‘ihia mai. Ei utuafare, ua haamata ratou i te tai‘o i teie mau papa‘iraa mo‘a apî o tei faaanaanatae ia ratou. Inaha, ua farerei teie taata o Hankins ia Vicki. O oia taua tamahine oaoa ra o ta‘na e ite noa na pauroa te taime i te vahi tape‘araa pereoo. Ua tae atoa mai oia i to‘na bapetizoraa e e piti melo o to‘na utuafare.

Ia hi‘o ti‘a oia i te mau ohipa ta Vicki e ta te tahi atu feia apî, ua papû roa i te taea‘e e i te tuahine Hankins e « te paari teitei a‘e no te ohipa misionare tei roto ïa i te feia apî o te Ekalesia ». Mai te reira mai taime, ua tavini te taea‘e e te tuahine Hankins ei misionare. Te tia‘i nei raua i te mau i‘oa e i te hi‘oraa maitai o ta te feia apî e ta‘ita‘i mai. Vicki—teie tamahine i te vahi tape‘araa pereoo o tei ataata noa i te mau mahana atoa, noa‘tu te ua—e na‘na i taui i to ratou oraraa e a muri noa‘tu.5

E nehenehe outou e riro ei hoa no te hoê, noa‘tu e ere na roto i te ataataraa. Mai ia Vicki, e nehenehe outou e horo‘a i te maramarama o to outou aau e itehia i ni‘a i to outou mau mata. Ua papa‘i te Aposetolo Ioane no te, « hoê vahine i ahuhia e te mahana, e te ava‘e i raro a‘e i to‘na ra avae ».6 Outou atoa e te feia apî tamahine e riro outou ei maramarama. I roto i te parabole a te Fatu no na paretenia hoê ahuru ra,7 e mori ta teie mau tamahine apî tata‘i tahi. I roto i teie parabole e itehia na pae e piti oia te pae tino e te pae varua. E nehenehe te hinu e hoo-noa-hia mai i roto i te fare toa. Area te tahi huru hinu ra, o te hinu varua ïa eita ïa te reira e hoohia, e nehenehe râ e haaputuhia na roto i ta outou mau ohipa o te mau mahana atoa.

Te faaite ra te parabole i te mea o tei tupu i na tamahine apî hoê ahuru a tia‘i ai ratou i te tane faaipoipo. Ua tae mai te tane faaipoipo i te taime pô, i te taime aita i mana‘ohia. Ua tu‘i te pô e inaha, ua pau te hinu a te tahi na toopae. A feruri na i te tumu i ore ai na paretenia toopae i horo‘a i ta ratou hinu i te tahi na toopae ra. E ere ratou i te mau tamahine pipiri. Eita te faaineineraa pae varua e nehenehe e opere no te mea na tatou iho i faî i ta tatou mau lamepa topata i muri mai i te tahi topata i roto i to tatou nei oraraa.

Ua tatara to tatou peresideni Spencer W. Kimball tei pohe i te auraa o teie mau topata hinu ra tau matahiti i ma‘iri a parau ai oia e :

« Te vaira te hinu no te tape‘a ia ama anaana noa te evanelia. Te tahi huru hinu, o te hinu ïa no te pureraa utuafare. E turama te reira ia tatou e e faaanaana e e faaoaoa ia tatou area râ, e ere i te mea ohie ia tii i te tu‘iraa pô. Hoê topata e aore râ, e piti, eita ïa e rava‘i no te tape‘araa i ta tatou mau lamepa ia ama noa…

« Te tahi huru hinu ra o te hinu ïa o te haapaeraa maa. Ua taere roa te haavîraa i to tatou oraraa no te faaineine no te mahana rahi roa a te Fatu…

« Te tahi huru hinu ra o te ore e nehenehe e tii i te tu‘iraa pô o te hinu ïa o te ohipa tauturu aroha. E hinu varavara te reira, e e roaa na roto i te haapu‘eraa na roto i te mau hahaereraa i te feia ma‘i, na roto i te tororaa‘tu i te rima tauturu…

« Te vai nei te tahi hinu o ta tatou paatoa e hinaaro, te feia faufaa e aore râ, te feia riirii, te feia ma‘i e aore râ, te feia ma‘i-ore. E maramarama anaana rahi to‘na e ia faaohipahia e rahi mai te reira. E ia rahi to‘na faaohiparaa, e î noa oia. E mea ohie ia hoo mai i te mahana eiaha râ i te pô. O te hinu ïa o te tuhaa ahuru.

« Te tahi… hinu ra no to‘na faahiahia, noa‘tu e aita i ano‘ihia i te tahi atu mau hinu eita te uiti e ama. Mai te mea aita te reira ra, e mohimohi ïa te taatoaraa o te mau lamepa e e pohe roa‘tu. E hinu teie no te viivii-ore ».8

E to‘u mau hoa feia apî e, ua tito rave rahi o outou i te hinu i roto i ta outou mau lamepa i teiei matahiti i ma‘iri a‘e nei i to outou peeraa i te titauraa a te peresideni Hinckley e, e tai‘o i te Buka a Moromona. E nehenehe outou e rave tamau i te reira i te mau taime a tai‘o ai outou i te mau papa‘iraa mo‘a, i te raveraa i te oro‘a mo‘a, e i te pureraa i te mau mahana atoa. E a ninii ai outou i te hinu i roto i ta outou mau lamepa e riro ta outou mau lamepa ei « hi‘oraa no te mau nunaa ».9

E riro te a‘o a te Fatu « A ti‘a mai na i ni‘a e ia anaana mai na, ia riro to outou maramarama ei hi‘oraa no te mau nunaa » ei haapuairaa ia tatou paatoa. Te vai nei te mau rave‘a rahi na outou ia rave e teie mau tuahine here. E haere noa â te mau ite aravihi i mua. Te mau e‘a rarahi no te faaiteraa i ta outou mau taleni e nehenehe e hau i ni‘a a‘e i to outou mau ti‘aturiraa e ta outou mau titauraa. E tae mai te mau titauraa ia outou tata‘i tahi area râ, e nehenehe e iteahia ia outou te oaoa na roto i te raveraa i te mau mea o ta outou i ite e e mea ti‘a. Titauhia ia outou te faaroo e te faaotiraa no te imi i to outou vairaa i roto i te ao nei area râ, na roto i te tutavaraa e te tauturu a te Fatu, e nehenehe outou e rave i te reira.

Ei mau tamahine na to tatou Metua i te Ao ra, e nehenehe outou e rave i To‘na natura Atua. Tei roto te reira ia outou iho. Te faaite papû nei au e, e horo‘a taa ê outou te feia apî tamahine na to tatou Metua i te Ao ra. Te tahi o teie mau horo‘a no te auvahineraa noa. A faaamu ai outou i teie mau horo‘a, e tupu outou i te puai, i te tumu e i te ti‘araa arii.

E ohipa teie na te Atua. E mau tavini tatou Na‘na. Te hi‘o mai nei Oia ia tatou. Te hinaaro nei Oia ia manuïa tatou. E tuhaa ta tatou paatoa no te rave i roto i teie ohipa mo‘a, noa‘tu e e mea iti e e mea mohimohi.

Te ti‘aturi nei au e te pure nei au ia vai mai te mau haamaitairaa ma‘itihia a te Fatu i ni‘a ia outou na e teie mau tuahine apî maitai e, e ia hi‘o noa mai ia outou. Te haamaitai nei au ia outou ia faaitoito e ia rave outou i to outou mau piiraa e ia tae mai ia outou te mau haamaitairaa e te mau faaotiraa o ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. PH&PF 115:5.

  2. 1 Nephi 17:13.

  3. Moroni 7:18.

  4. PH&PF 93:2.

  5. Hi‘o C. S. Hankins, « The Bus Stop », New Era, Eperera 1991, 26.

  6. Iritiraa a Iosepha Semita, Apokalupo 12:1.

  7. Hi‘o Mataio 25:1–13.

  8. I roto « Gospel‘s Rare Oils Difficult to Obtain ‘at Midnight’ », Church News, 13 no me 1995, 14.

  9. Hi‘o 2 Petero 1:4.