2006
Paari i te faaroo
Me 2006


Paari i te faaroo

A faaoti na tatou i ô nei e i teie nei, i te pee i te e‘a afaro o te arata‘i ia tatou i te utuafare o to tatou Metua.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, i roto i te hoê tere ohipa to‘u i te mau motu nehenehe no Tonga, ua haere au e mata‘ita‘i i te Fare Haapiiraa Tuarua a te Ekalesia, o Liahona, i reira e haapiihia‘i ta tatou mau piahi e te mau orometua hoê â faaroo—i te mau haapiiraa i te pae no te feruriraa e no te faaineineraa no te oraraa. I taua taime ra, a tomo atu ai au i roto i te hoê piha haapiiraa, ua ite atu vau i te faatura o te mau tamarii i to ratou orometua maohi. Te vai noa ra ta‘na buka e ta ratou, aita i iritihia i ni‘a i te mau ‘iri. Te tape‘a ra oia i roto i to‘na rima, te hoê tao‘a hi‘oraa taa ê mau no te tai‘a, hamanihia i te hoê ofa‘i menemene e i te hoê pûpû rarahi. Ua ite au i reira e, e maka-feke te reira e aore râ e tarau-fee. E maa au-roa-hia te fee i Tonga.

Ua parau te orometua e, e tere te feia tai‘a no Tonga na ni‘a i to ratou mau vaa e e faahee ratou na ni‘a i te aau, ma te hoe i to ratou vaa i te hoê rima, e i te tahi ra, te maka-feke ïa e faatautauhia i te hiti o te vaa. E no te mea e mana‘o te fee e e maa maitai roa te reira, e haere mai oia i rapae i to‘na nohoraa e e haru i taua tarau ra. E ia haru ana‘e te fee i te tarau, aita te fee e tuu faahou, e e tarau-noa-hia ïa i te hiti o te vaa.

E mea ohie roa ïa i teie orometua ia faataa i teie feia apî anaanatae e te mata rarahi e, o te diabolo rahi ra—oia o Satane—e hamani atoa oia i te maka-feke no te haru i te mau taata e i to ratou oraraa no amuri atu.

I teie mahana, te haaatihia nei tatou e te mau maka-feke o ta te diabolo e tuu i mua ia tatou ma te hinaaro i te tamata ia tatou e i te haru roa ia tatou. Ia mau ana‘e i ni‘a i teie maka-feke, e mea fifi roa—e i te tahi mau taime eita roa‘tu e nehenehe e matara mai. No te parururaa ia tatou, ua titauhia tatou ia ite i te reira e i to ratou tumu ia nehenehe ia ti‘a paari i roto i ta tatou mau faaotiraa i te ape atu i te reira.

E ite tamauhia te maka-feke no te viivii i mua ia tatou. I te mau vahi atoa, te vai ra te feia o te hinaaro nei ia tatou ia ti‘aturi e, o tei viivii na mua a‘e, e mea maitai ïa i teie nei. Te mana‘o ra vau i te hoê irava parau o te na ô ra e : « E pohe to ratou to tei parau i te ino ra e maitai e te maitai ra e ino ; o tei parau i te pouri ra e maramarama, e te maramarama e pouri ».1 Mai tera ïa te maka-feke no te viivii. Ua faahaamana‘ohia mai tatou i roto i te Buka a Moromona e, te viivii-ore e te peu-mâ o te mau mea faahiahia roa‘tu ïa i te mau mea atoa.

Ia tae mai te faahemaraa, a haamana‘o i te a‘o paari a te Aposetolo Paulo o tei parau e, « Aita outou i roohia e te ati maori râ, mai ta te taata nei â : e parau mau ta te Atua e ore oia e ti‘a e vaiiho noa ia outou ia ati ; maori râ, e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia ti‘a ia outou ia faaoroma‘i ».2

I muri mai, e tamata mai te diabolo ia tatou i te maka-feke no te mau hoho‘a faufau. E faati‘aturi oia ia tatou e te mata‘ita‘iraa i te hoho‘a faufau eita te reira e haamauiui ia tatou. E mea tano mau te papa‘iraa a te taata papa‘i ra o Alexander Pope, Essay on Man :

E animala taehae te hara e e mea mehameha ia hi‘ohia‘tu

E e mea au-ore ia hi‘ohia‘tu ;

E ia ite pinepinehia‘tu e riro i te mataro-roa-hia‘tu,

E faaoroma‘ihia, e arohahia, e i muri mai e farii-roa-hia.3

E haaviivii te tahi mau pû haapurororaa e te nene‘iraa parau i ta ratou mau matini na roto i te nene‘iraa e rave rahi milioni hoho‘a faufau i te mahana hoê. E haa noa ratou i te nenei i te hoê mea o te mata‘ita‘ihia na ni‘a e na ni‘a iho. Hoê atoa vahi ohie no te hoho‘a faufau i teie mahana, o te itenati ïa. E nehenehe noa i te hoê taata ia faaama i ta‘na roro uira, e inaha e roaa ia‘na i mua noa i to‘na mau manimani rima rave rahi mau Tua‘nati no te mau hoho‘a faufau. Teie ta te peresideni Gordon B. Hinckley i parau : « Te pe‘ape‘a nei au e te tupu nei teie mau mea i roto i to tatou mau fare. E mea viivii. E mea faufau. E tamataraa haavi-peu te reira. E haamou te reira ia outou mai te tahi atu â mau peu o te ao nei. E viivii faufau teie o te faa‘ona nei i te feia e faaohipa ra i te reira e i te haaveve i te feia mata‘ita‘i ».4

E ino atoa te taata tei faatupu i teie huru teata, te feia ma‘iti talena teata e te taata faaanaanatae i te hoho‘a faufau. Aita faahou a te haavi mai mutaa ihora. I te hopea, ua haaati-roa-hia tatou i te mau mea viivii.

A ape i te tahi noa‘tu hi‘oraa no te hoho‘a faufau. E faaoto te reira i te varua e e haamou i te feruriraa. Ua parauhia mai tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « O tei ore i haamaitai ra, e ere ïa i ta te Atua, e e mea pouri te reira ».5 Te reira ïa te hoho‘a faufau.

E faahiti atu vau i teie nei i te maka-feke o te mau raau taero, oia‘toa te ‘ava. Ia mau ana‘e te reira, e mea fifi roa teie maka-feke no te faaru‘e atu. E haapouri te mau raau taero e te ‘ava i te feruriraa, e tape‘a ê i te feruriraa, e vavahi i te mau utuafare, e haamou i te mau opuaraa, e e haapoto i te oraraa. Tei te mau vahi atoa teie mau mea e ua tuuhia te reira i ni‘a i te mau e‘a o te feia apî.

E tino to tatou o tei horo‘ahia mai e te hoê Metua Here i te Ao ra. E ua faauehia tatou ia atu‘atu i te reira. E ti‘a anei tatou e rave-ino e aore râ e haamauiui i to tatou tino ma te ore e faahapahia mai ? Aita ! Ua parau te Aposetolo Paulo e, « Aita outou i ite e, o te hiero outou o te Atua, e te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou na ?…

« E mo‘a ho‘i to te hiero o te Atua, e taua hiero ra o outou ïa ».6 A faatura na tatou i to tatou tino—to tatou hiero—ei tino maitai e te mâ e te ti‘amâ i te mau raau e faaino e e haamou i te pae tahuti, te pae no te feruriraa e i te pae varua.

Te maka-feke hopea o ta‘u e hinaaro i te faahiti i teie mahana, o te hoê ïa o te haamou i to tatou mana‘o no ni‘a ia tatou iho, te huru i rotopu i te taata e ia vetahi ê, e o te tuu mai ia tatou i roto i te mau fifi rahi roa. O te maka-feke ïa no te tarahu rahi. E huru taata ihoa ia hinaaro i te mau mea o te haafaufaa rahi ia‘na e o te tuu ia‘na i ni‘a. Te ora nei tatou i te hoê tau e mea ohie ia tarahu. E nehenehe tatou e hoo mai i te tahi mea o ta tatou e hinaaro na roto i te mau tareta moni e aore râ te haereraa e tarahu i te moni i te fare moni. Te mea mâtau-rahi-roa-hia, o te tarahuraa ïa te taata i te moni e au i te faufaa moni no to‘na fare. Te mea râ e mo‘ehia nei, oia ïa, te pitiraa teie o te piri hipotate i ni‘a i to oe fare. Mai te mea ua haamau‘a-noa tatou i te moni hau atu i te roaa mai ia tatou, e ite ïa tatou i te mau hopea no te reira.

E to‘u mau taeae e mau tuahine, a faaea i te faariro i te mau tao‘a i mana‘ohia i te matamua ra ei tao‘a moni rahi roa no te farii mai, ei mea titauhia no te ona mai i teie tau. E ere ho‘i i te mau mea titau-roa-hia maoti râ na tatou iho i faariro mai te reira te huru. E rave rahi o te tomo i roto i te mau tarahu no te taime roaroa, e ia ite i muri iho mai e ua tupu te tahi mau tauiraa : oia ho‘i ua roohia vetahi i te ma‘i e aore râ aita e nehenehe faahou ia rave i te ohipa, ua topatari te mau taiete e aore râ ua tihatihia mai i te ohipa, ua iti mai te ohipa, ua roohia ratou i te ati na roto i te mau ati no te natura tei tupu mai. E rave rahi atu mau tumu e ore ai te aufauraa tarahu e pee. E riro ïa ta tatou mau tarahu mai te ‘o‘e a Damoclès o te tautau ra i ni‘a‘e i to tatou upoo no te haamou ia tatou.

Te faaitoito papû nei au ia outou ia ora i roto i te maraa ia outou. Aita e nehenehe i te hoê taata ia haamau‘a hau atu i tei roaa mai, e ia vai tarahu ore. Te fafau atu nei au e, e rahi roa‘tu ïa to outou oaoa, i te feruri-noa-raa e nahea ia aufau i te tarahu faufaa-ore. Te tai‘o nei tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e : « A aufau na oe i te tarahu ta oe i faaau… A iriti ê atu na oe ia oe iho i te tîtîraa ».

Te vai ra e rave rahi atu â mau maka-feke o tei faatautauhia e te diabolo i mua ia tatou no te arata‘i ê atu ia tatou i te e‘a no te parau-ti‘a. Area râ, ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i te ora e te rave‘a ia feruri, ia ite i te haapa‘oraa, e ia here. E mana to tatou no te pato‘i i te mau faahemaraa atoa e i te faaoti i te e‘a o ta tatou e pee e e ratere. Ta tatou fâ, o te basileia tiretiera ïa o te Atua. Ta tatou opuaraa o te haere-tamau-raa ïa i mua ma te tioi-ore.

I te feia atoa o te rave i te e‘a o te ora, te faaara mai nei to tatou Metua i te Ao ra : A haapa‘o maitai i te mau pi‘o, te mau fifi hunahia, te mau herepata. Ua tuu-maitai-hia te mau maka-feke i te mau vahi no te faahema ia tatou ia haru atu i te reira e ia haamo‘e i te mau mea e hinaaro-roa-hia e tatou. Eiaha e vare atu i te reira. A faafaaea rii no te faahiti i te pure. A faaroo i te reo iti mărû o te aparau nei mai roto mai i te hohonuraa o to outou varua, oia ho‘i te reo mărû o te Fatu e : « A haere mai, a pee mai ai Ia‘u ».8 Ia rave tatou i te reira, e fariu-ê ïa tatou i te haamouraa e te pohe ma te ite i te oaoa e te ora mure ore.

Noa‘tura, te vai ra te feia o te ore e faaroo, o te ore e haapa‘o, o te faaroo atu i te mau faahinaaroraa a te diabolo, o te haru i teie mau maka-feke ma te faaru‘e ore e tae roa ua mau roa‘tu ratou. Te mana‘o nei au i tera taata ti‘araa teitei, oia ho‘i te karatino o te auperepiteroraa, te Karatino Wolsey. Ia ta‘na penitara, ua papa‘i o William Shakespeare i te parau no ni‘a i te ti‘araa teitei e te mana rahi tei roaa i te Karatino Wolsey. Te na ô ra te penitara e ua tapape oia i te parau tumu e te mau titauraa, e ua faateitei oia ia‘na iho, e ua faaoru ma te faahanahana ia‘na iho. I te pae hopea, ua tupu te oto rahi, te mauiui no te hoê taata tei mau i te mau mea‘toa, e i muri iho ua mo‘e pauroa.

Ua parau te Karatino Wolsey ia Cromwell, to‘na tavini faaroo :

E Cromwell, e Cromwell e !

Ahiri au i tavini i to‘u Atua afa puai noa

Mai ta‘u i tavini i to‘u arii, eita ïa oia e vaiiho mai ia‘u

i roto i te rima o to‘u mau enemi !9

Ua ti‘a ho‘i i taua parau faaûrû ia faaora i te Karatino Wolsey. Aita ra ho‘i, no te mea ua imi oia i te mana e te ti‘araa teitei, te faufaa e te ti‘araa hanahana. Mai te tahi mau taata na mua‘tu ia‘na ra, e rave rahi atu â i muri ia‘na, ua topa te Karatino Wolsey.

I te mau tau matamua, e na roto i te hoê arii ino, ua tamatahia te faaroo o te hoê tavini a te Atua. Na roto râ i te tautururaa e te faaurûraa o te ra‘i, ua tatara atu o Daniela, i te mau papa‘iraa i ni‘a i te papa‘i i te Arii Belesazara. Teie te mau parau ta Daniela i faahiti no ni‘a i te mau tao‘a haamauruuru tei pûpûhia mai na‘na —oia ho‘i te ahu arii e te hoê fifi arapo‘a auro : « E ia oe iho ta oe tao‘a, e ta oe ra utu‘a rahi e hopoi atu ïa na vetahi ê ».10

Ua faateitei atoa Dariu, e arii i muri a‘e iho, ia Daniela, i te ti‘araa teitei roa. I muri mai, ua tupu te nounou a te nunaa, te pohehae a te mau arii iti, e te opuaraa ino a te mau feia te‘ote‘o.

Na roto i te haavare e te faatianiani, ua tuurima te Arii Dariu i te hoê parau faaite, mai te mea e ani noa‘tu te hoê taata i te tahi atua e aore râ i te hoê taata, maori râ i te arii, e hurihia ïa oia i roto i te apoo o te liona. Ua rahuihia te pure. No taua mea ra, ua pee Daniela i te faaueraa, eiaha râ i ta te hoê arii o te fenua nei, i te hoê râ Arii no te ra‘i e no te fenua, oia ho‘i to‘na Atua. Ua itehia e te pure ra oia, ua hopoihia oia i mua i te Arii. Ma te hinaaro ore ia na reirahia, topa atura te faautu‘araa, e ua hurihia o Daniela i roto i te apoo o te liona.

E mea au na‘u teie nei aamu o te Bibilia :

« Ua ti‘a a‘era te arii i ni‘a i te po‘ipo‘i roa, e ua haere etaeta‘tura i te apoo o te mau liona.

« E tae atura oia i taua apoo ra, ua pii aroha‘tura oia ia Daniela… E Daniela… ua faaroo anei to Atua ta oe i haamori tamau na ia oe i te mau liona ?

« Ua parau maira Daniela i te arii…

« Ua tono mai ta‘u Atua i ta‘na melahi, e ua opani oia i te vaha o te mau liona, e aita ratou i rave noa mai ia‘u…

« Oaoa roa a‘era te arii… e ua faaue atura ia ravehia mai Daniela i roto i taua apoo ra, aore roa e pahure i ni‘a ia‘na, no te mea ua faaroo oia i to‘na ra Atua ».11

I roto i te mau taime o te mau titauraa rahi, na roto i te faaotiraa a Daniela ia faaea parau-ti‘a noa e te faaroo i horo‘ahia mai ai te paruru hanahana e te hoê vahi no te pe‘ape‘a-ore.

Te hora o te mau tau, e te po o tei mono i te ao, ua faaite ratou i te tereraa o te mau hora. E rave rahi mau taata e ora nei i ni‘a i te fenua. Ua rahi te mau fifi i mua ia tatou i teie mau mahana. Ma te haaatihia e te mau tamataraa no te oraraa apî, e hi‘o tatou i te ra‘i ra no taua arata‘iraa ra papû, no te opua e apee i te haerea paari e te ti‘a mau. E pahono mai ihoa to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou mau aniraa haehaa.

Ia feruri au i te mau taata parau- ti‘a, e feruri au ia Gustav e Margarete Wacker. Ua farerei matamua vau ia raua i piihia ai au no te peresideni i te misioni no Canada i te matahiti 1959. Ua tere mai ratou i Kingston, i Ontario i te fenua Canada na Heremani mai.

E taata tapu rouru o te taeae Wacker. Aita oia e rava‘i rahi i te moni area râ ua aufau tamau raua te tuahine Wacker i te tuhaa ahuru. Ei peresideni amaa, ua haamata te taea‘e Wacker i te hoê moni misionare, e i te reira taime o oia ana‘e te aufau ra. Ia tae mai te mau misionare i roto i te oire, e faaamu e e atu‘atu raua ia ratou, e aita roa te mau misionare i faaru‘e atu i te fare o Wackers ma, maori râ ua farii ratou i te tao‘a tauturu i ta ratou ohipa e no te haamaitai ia ratou.

Ua au te fare o Gustav e o Margarete Wacker mai te ra‘i te huru. Aita raua i haamaitaihia i te mau tamarii, area râ ua riro raua ei metua no te mau ratere o te Ekalesia. Ua rau te mau feia maramarama i haere e farerei i teie nei na taata haehaa, na tavini ite-ore, ma te mana‘o e e ua fana‘o ratou ia parahi te hoê hora atoa i piha‘i iho ia raua. E mea haehaa roa o Wackers ma, e ere ho‘i ta raua reo Peretane i te mea maitai roa, e e mea fifi rii ia taa, e e fare au noa to raua. Aita to raua e pereoo e aore râ,e afata teata, aita ho‘i e rave i te mau peu ia hi‘ohia mai e to te ao nei. Area râ, e hahaere pinepinehia i to raua fare no te fana‘oraa i te varua e vai ra i reira.

I te ava‘e Mati 1982, ua piihia te taea‘e e te tuahine Wacker no te tavini ei misionare rave tamau i te hiero no Washington, D.C. I te 29 no tiunu 1983 a rave noa ra raua i teie nei ohipa, a parahi noa ra te taea‘e Wacker i piha‘i iho i to‘na hoa, ua faaru‘e oia i teie nei oraraa no te farii atu i hoê haamauruururaa mure ore. Ua ti‘a mau atura ïa teie parau e : « O tei faahanahana i te Atua ra, e faahanahana mai ïa te Atua ».12

E te mau taea‘e e te mau tuahine, a faaoti na tatou i ô nei i te pee i te e‘a afaro o te arata‘i ia tatou i te utuafare o to tatou Metua, ia roaa ia tatou te horoaraa o te ora mure ore—oia ho‘i te ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra. Mai te mea te vai ra te tahi mau mea e ti‘a ia tauihia e aore râ ia faaafarohia, te faaitoito nei au ia outou ia taui i te reira i teie nei.

Ia au i te mau parau o te hoê himene,

Tape‘a maitai i te faaroo o ta to tatou mau metua i here,

Tape‘a maitai i te faaroo i pohe ai te mau maratiri.

I te faaueraa a te Atua, te varua e te aau e te rima,

Ma te faaroo e te parau-ti‘a, e ti‘a ai tatou.13

Ia na reira tatou tata‘i tahi o ta‘u ïa pure haehaa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Temau nota

  1. 2 Nephi 15:20 ; a hi‘o atoa Isaia 5:20.

  2. 1 Korinetia 10:13.

  3. Epitole 2, lines 217–20 ; i roto John Bartlett, Familiar Quotations 14raa o te nene‘iraa (1968), 409.

  4. « E hau rahi to te mau tamarii na oe ra », Liahona, Tenuare 2001, 62.

  5. PH5. PH&

  6. 1 Korinetia 3:16–17.

  7. PH7. PH&

  8. Luka 18:22.

  9. King Henry the Eighth, faanahoraa 3, tuhaa 2, mau reni 455–58.

  10. Daniela 5:17.

  11. Daniela 6:19–23.

  12. A hi‘o 1 Samuela 2:30.

  13. « A haapa‘o tatou i te evanelia », Te mau Himene, no. 156, te mau parau e te pehe na Evan Stephens.